Soborul Arhanghelului Gavriil, care a fost ales de Dumnezeu să slujească tainei celei mai presus de fire a întrupării Fiului Său Cuviosul Vasile cel Nou din Constantinopol (apr. 944) Sfinţii Mucenici Montanus preotul şi soţia sa, Maxima, din Singidunum în Sirmium, România de astăzi (304) Icoana Maicii Domnului din Melitene
Stil vechi
26 Martie

Luni

Stil nou
8 Aprilie
Ziua precedentă
Ziua următoare
Postul Paștelui. Post aspru
Săptămana a IV-a din Post. Odovania praznicului Bunei Vestiri. Soborul Arhanghelului Gavriil, care a fost ales de Dumnezeu să slujească tainei celei mai presus de fire a întrupării Fiului Său. Sfinţii 26 de Mucenici care au pătimit în Goţia: preoţii: Vatus şi Virca, dimpreună cu cei 2 fii şi cele 3 fiice ale sale, monahul Aprilla și doisprezece mireni: Avip, Agna, Riax, Igatrax, Iscoos, Sila, Sighița, Suiril, Seimvla, Terma, Filga și 7 femei Mucenițe: Ana, Alla, Varis, Moico, Mamica, Birgo, Animaisa, care s-au săvârșit arzând de vii într-o biserică(375). Sfântul Sfințit Mucenic Irineu, Episcopul Sermiei/din Srem (Serbia) (304). Cuviosul Malh din Siria (IV). Cuviosul Vasile cel Nou din Constantinopol (apr. 944). Sfinţii Mucenici Montanus preotul şi soţia sa, Maxima, din Singidunum în Sirmium, România de astăzi (304). Cuviosul Parintele nostru Ștefan Marturisitorul, egumenul Mănăstirii Triglia din Olimpul Bitiniei, care a fost surghiunit pentru Sfintele Icoane de împăratul Leon Armeanul(IX). Sfinții Mucenici Codrat, Teodosie, Emanuil şi alţi patruzeci, din Goția, din părţile Răsăritului, care s-au săvârşit prin sabie. Sfântul Mucenic Castul, ofiţer din palatul imperial de la Roma (288). Sfinții Mucenici: Petru, Iovian, Marcian, Casian, Tecla şi cei dimpreună cu dânşii, care au pătimit la Roma. Sfintele Muceniţe: Gaata, împărăteasa goţilor, şi Duclida, fiica sa, care au dus moaştele celor 26 de Sfinţi mucenici goţi în cetatea Cizic (secolul al IV-lea). Sfinții Sfințiți Mucenici: Eusebie de Kival şi citeţul Pulie din Siria (secolul al IV-lea). Sfântul Cuvios Sincheall, ucenicul Sfântului Patrick din Irlanda (V). Sfinții Ierarhi: Felix, episcop de Trier în Germania, și Sinclarie, episcop de Lyon în Franţa (400 și 435) . Sfinții Cuvioși: Avraam din Muntele Latros, Garbhan și Mochelloc din Irlanda (VII). Sfinții Ierarhi: Braulio, arhiepiscop de Saragossa în Spania, și Ludger, primul episcop de Munster şi misionar în Germania (646 și 809). Sfânta Cuvioase Felicitas, monahie din Italia (IX). Sfântul Cuvios Mucenic Bertilo, egumenul Mănăstirii Sfântul Benign din Franţa, care a fost martirizat de către vikingi (888). Sfântul Ierarh Nichifor, episcop de Milet, în vremea împăratului Nichifor Focas (X). Sfântul Mucenic Gheorghe din Sofia, care a fost ars de viu la Adrianopol (1437). Sfânta Nouă Muceniţă Parascheva din Rusia (1939). Icoana Maicii Domnului din Melitene.
File pateric

    PENTRU AVVA AMMUN NITRIOTUL

    1) Avva Ammun nitriotul s-a dus la avva Antonie si i-a zis lui: vad ca eu mai multa osteneala am si cum de numele tau s-a marit intre oameni mai mult decat al meu? Zis-a lui avva Antonie: pentru ca eu iubesc pe Dumnezeu mai mult decit tine.

    2) Acelasi avva Ammun s-a dus la avva Pimen si i-a zis lui: cand ma duc la chilia aproapelui, sau cand el vine la mine pentru vreo trebuinta, ne sfiim sa vorbim unul cu altul, ca nu cumva sa se iveasca vreo vorba straina. Si i-a zis lui batranul : bine faci, caci tineretea are trebuinta de pazire. Zis-a avva Ammun iarasi : batranii sporind in fapta buna nu aveau in dansii altceva, sau strain in gura ca sa vorbeasca aceea. Si iarasi a intrebat: deci, daca va fi nevoie ca sa vorbesc cu aproapele, voiesti sa vorbesc din Scripturi sau din cuvintele batranilor ? Zis-a batranul: daca nu poti sa taci mai bine este sa vorbesti din cuvintele batranilor si nu din Scriptura, caci nu mica primejdie este.

    3) Un frate a venit de la schit la avva Ammun si i-a zis : ma trimite parintele meu la slujba si ma tem de curvie. I-a zis lui batranul : ori in ce ceas iti va veni ispita, zi asa : Dumnezeul puterilor, pentru rugaciunile parintelui meu, scapa-ma ! Deci in una din zile o fata a incuiat usa dupa dansul. Iar el strigand cu glas mare, a zis : Dumnezeul puterilor pentru rugaciunile parintelui meu, scapa-ma ! Si in data s-s aflat pe calea catre schit.

Pilda zilei


      Oameni fără vină...

                    Un domnitor de pe vremuri s-a dus să vadă pe cei din temniţă. Acolo a întrebat pe puşcăriaşi care-i vina pentru care stau închişi.

    Toţi i-au răspuns că stau acolo fără nici o vină.

    Numai unul dintre ei îi spuse:

    - Măria ta, pentru fapta ce-am săvârşit, pedeapsa a fost prea mică.

    Atunci domnitorul, arătând spre el, zise:

    - Locul acestui om vinovat nu poate fi între nişte oameni aşa de cumsecade, el trebuie să plece de aici. Şi dădu poruncă să fie scos din închisoare.

    Aşa face şi Dumnezeu cu noi: dacă mărturisim păcatul şi ne căim, iertaţi vom fi.

Rugaciunea Zilei

Rugăciunea de Luni

O, Veșnice Dumnezeule, Doamne Iisuse Hristoase, cu adancă și mare smerenie a inimii mele, cunosc și mărturisesc că gresesc in toate zilele, dumnezeieștii tale dragoste. Pentru acesta astazi, ca este luni și începutul săptămânii, cer să-mi lași toate păcatele și să mi le ierti, rugându-mă cu smerenie milostivirii Tale, celei mari, să-mi dai har, ca sa pun început bun, să port grijă și să ostenesc pentru sufletul meu, pentru care ai petrecut atatea osteneli și ispite la Sfânta Ta răstignire, ca să mântuiești zidirea Ta.

Și te rog, Dumnezeul meu și Ziditorul meu, să mă îndreptezi de astăzi înainte spre bine, pâna la sfârșitul vieții mele, întru cinstea și mărirea împărației Tale și pentru mântuirea mea.

O, Doamne! Astazi îți dau sufletul și trupul meu și vointa mea, rugându-Te să fie voia Ta în mine precum îți place. Dă-mi îngaduiala să pot răbda și mă pedepseste aici întru acesta lume, dupa mila Ta, iar nu în cealalta viața.

Și iartă pe cei vii și pe cei morți după rugăciunile Sfintei Tale Biserici și mă învrednicește pe mine și pe ceilalți să ne bucurăm de mărirea ta în Rai. La acesta pun mijlocitor pe Sfinții Tăi îngeri, către care zic:
O, cerești slujitori și slugi ale lui Dumnezeu! păzitori ai oamenilor și vrajmași ai duhurilor rele, ma închin vouă, fericite duhuri, și mă bucur de marirea voastră, căci pururea stați neadormiți întru voințele Dumnezeului nostru cu multă grijă și credința; voi pururea căutați și nu dormiți, pururea slujiți și nu osteniți, pururea luptați și pururea biruiți și nu este alta grija voastră, făra numai să departați pe cel rău de la zidirea lui Dumnezeu.
O, binecuvântați păzitori ai oamenilor! mă închin vouă și vă mulțumesc pentru ajutorul cel de toate zilele ce ne dați, pentru povățuirea ce ne faceți, pentru darul ce-l cereți adesea de la Dumnezeu pentru noi și deosebi vă binecuvântez pentru grija ce aveți de mine, nevrednicul și păcătosul. O, Sfinte îngere, păzitorul sufletului meu, și voi Sfinților Arhangheli Mihaile și Gavrile, nu vă scârbiți de mine, nici mă lăsati pustiu, ci mă paziți ziua si noaptea până îmi voi da cu pocăința sufletul în mâinile lui Dumnezeu, Ziditorul meu, măcar ca eu nu va ascult, nici primesc luminările și povățuirile ce îmi faceți pentru folosul meu.

Înca vă rog să aveți grija sufletului meu și să opriți puterea vrăjmașului, pentru ca să nu mai gresesc de acum înaintea Dumnezeului meu; și mă învredniciți să vă vad la moartea mea și să stati împrejurul meu și să duceți în ceruri sufletul meu ca să se închine măririi lui Dumnezeu și sa vada bucuria Sfinților Lui pentru ca să am pricina să va mulțumesc acolo, pentru purtarea de grijă ce ați avut-o pentru mine și să vă spun binele vostru cu glas neîncetat în vecii vecilor.

Amin.

Biblia intr-un an

    Cartea a patra a Regilor

    cap. 11-14

     

    Capitolul 11

    1.     Atalia, mama lui Ohozia, văzând că fiul său a murit, s-a sculat şi a stârpit tot neamul regesc.
    2.     Dar Ioşeba, fiica regelui Ioram, sora lui Ohozia, a furat pe Ioaş, fiul lui Ohozia, dintre fii regelui care trebuiau ucişi şi l-a dus pe ascuns în odaia de dormit, împreună cu doica lui, şi l-a ascuns de Atalia şi n-a fost ucis.
    3.     Acesta a stat ascuns împreună cu ea în templul Domnului şase ani, în care timp a domnit peste ţară Atalia.
    4.     Iar în anul al şaptelea a trimis Iehoiada de au luat sutaşi din gardă şi din oştire şi i-au adus la el în casa Domnului. Aici a făcut cu ei legământ , luând de la ei jurământ în templul Domnului şi apoi le-a arătat pe fiul regelui,
    5.     Şi le-a dat ordin, zicând: "Iată ce să faceţi! A treia parte din voi, din cei ce veniţi în ziua de odihnă, veţi face strajă la casa domnească,
    6.     A treia parte la poarta Sur şi a treia parte la poarta gărzii, străjuind casa, ca să nu fie vreo vătămare;
    7.     Iar două părţi din voi, din cei plecaţi în ziua de odihnă, veţi face strajă la templul Domnului pentru rege.
    8.     Şi veţi înconjura pe rege din toate părţile, având fiecare arma sa în mână; cine va intra în rânduri, acela să fie ucis; şi veţi fi pe lângă rege şi când va ieşi şi când va intra".
    9.     Şi au făcut ostaşii tot ce le-a poruncit preotul Iehoiada. A luat fiecare pe oamenii săi cei ce intrau de servici şi cei ce ieşeau din servici în ziua de odihnă şi au venit la preotul Iehoiada.
    10.     Iar preotul a împărţit sutaşilor suliţele şi scuturile regelui David care erau în templul Domnului.
    11.     Şi s-au aşezat oştenii, fiecare cu arma în mână, împrejurul regelui, de la dreapta templului până la stânga lui şi până la jertfelnic.
    12.     Apoi au scos pe fiul regelui, au pus pe capul lui coroana şi podoabele regeşti şi astfel l-au uns şi l-au făcut rege, bătând din palme şi strigând: "Trăiască regele!"
    13.     Auzind Atalia glasul poporului ce striga, s-a dus în templul Domnului.
    14.     Pe când se uita ea, iată regele stătea la locul de sus, după obicei, iar lângă rege stăteau cântăreţii şi trâmbiţaşii şi tot poporul ţării se veselea şi suna din trâmbiţe. Atunci Atalia şi-a rupt veşmintele sale şi a strigat: "Vânzare, vânzare!"
    15.     Dar preotul Iehoiada a dat poruncă sutaşilor, care cârmuiau oştirea, şi le-a zis: "Scoateţi-o din rânduri şi pe cel ce se va duce după ea ucideţi-l cu sabia", căci preotul zisese: "Să nu o ucideţi în templul Domnului".
    16.     Deci i-au făcut loc de a trecut pe poarta cailor, spre casa domnească, şi au ucis-o acolo.
    17.     Şi a încheiat Iehoiada legământ între Domnul şi între rege şi popor, ca acesta să fie poporul Domnului, precum şi între rege şi popor.
    18.     Şi s-a dus tot poporul ţării în capiştea lui Baal de a stricat jertfelnicele lui şi chipurile lui le-au sfărâmat cu totul, iar pe Matan, preotul lui Baal, l-a ucis înaintea jertfelnicului, şi preotul Iehoada a aşezat strajă în templul Domnului.
    19.     Apoi a luat pe sutaşi cu garda şi oştirea şi tot poporul ţării şi au petrecut pe rege din templul Domnului şi au venit pe drumul ce trece pe poarta gărzii, la casa regelui şi s-a urcat pe tronul regesc.
    20.     Apoi s-a vestit poporului ţării şi cetatea s-a liniştit. Pe Atalia au omorât-o cu sabia în casa domnească.
    21.     Ioaş era de şapte ani când a fost făcut rege.

     

    Capitolul 12

    1.     Astfel s-a făcut Ioaş rege în anul al şaptelea al lui Iehu şi a domnit în Ierusalim patruzeci de ani.
    2.     Ioaş a făcut fapte plăcute în ochii Domnului în toate zilele sale, cât l-a povăţuit preotul Iehoiada;
    3.     Numai înălţimile nu le-a desfiinţat, căci poporul tot mai aducea jertfe şi tămâieri pe înălţimi.
    4.     Deci a zis Ioaş către preoţi: "Tot argintul dăruit, care se aduce în templul Domnului: argintul de la trecători, argintul adus pentru răscumpărarea sufletului, după preţuirea hotărâtă, şi tot argintul cât îl lasă pe cineva inima să-l aducă în templul Domnului,
    5.     Să-l ia preoţii pentru ei, fiecare de la cunoscutul său, şi să repare stricăciunile casei oriunde s-ar afla".
    6.     Însă până la anul al douăzeci şi treilea al regelui Ioaş preoţii n-au reparat stricăciunile templului Domnului.
    7.     De aceea regele Ioaş a chemat pe preotul Iehoiada şi pe ceilalţi preoţi şi le-a zis: "De ce nu reparaţi stricăciunile templului Domnului? Deci să nu mai luaţi de acum argintul de la cunoscuţii voştri, ci să-l daţi pentru repararea stricăciunilor templului Domnului".
    8.     Şi s-au învoit preoţii să nu mai ia argintul pe care-l va da poporul pentru repararea stricăciunilor templului Domnului.
    9.     Atunci a luat preotul Iehoiada o ladă, i-a făcut o deschizătură în partea ei de deasupra şâ a pus-o lângă jertfelnic, în partea dreaptă, pe unde intra poporul în templul Domnului. Şi preoţii care stăteau de pază la prag puneau acolo tot argintul ce se aducea în templul Domnului.
    10.     Şi când vedeau că s-a strâns argint mult în ladă, venea vistiernicul regelui şi arhiereul şi scoteau argintul găsit în templul Domnului şi-l legau în saci.
    11.     Argintul aşa socotit îl dădeau în primirea celor rânduiţi să facă lucrările la templul Domnului, iar aceştia îl cheltuiau cu dulgherii şi meşteşugarii care lucrau la templul Domnului,
    12.     Cu zidarii şi pietrarii, precum şi cu cumpărarea lemnului şi a pietrelor de cioplit, cu repararea stricăciunilor la templul Domnului şi cu tot ce trebuia pentru întreţinerea templului Domnului.
    13.     Dar din argintul adus în templul Domnului nu s-au făcut pentru templul Domnului vase de argint, cuţite, cupe pentru turnare, trâmbiţe, nici tot felul de vase de aur şi de argint.
    14.     Ci argintul care intra în templul Domnului se dădea lucrătorilor ca să săvârşească lucrul şi să-l întrebuinţeze la repararea templului Domnului.
    15.     Şi nu se cerea socoteală de la oamenii cărora li se încredinţa argintul ca să-l împartă celor ce făceau lucrările, pentru că aceştia se purtau cinstit.
    16.     Însă argintul ce se plătea pe jertfa pentru vină şi argintul ce se plătea pe jertfa pentru păcat nu se ducea în templul Domnului, ci acesta era al preoţilor.
    17.     Atunci s-a ridicat Hazael, regele Siriei, şi a pornit cu război împotriva cetăţii Gat şi a luat-o. Şi şi-a pus Hazael în gând să meargă şi asupra Ierusalimului.
    18.     Însă Ioaş, regele Iudei, a luat toate lucrurile dăruite, pe care le dăruiseră templului Domnului Iosafat, Ioram şi Ohozia, părinţii lui, regii Iudei, precum şi cele ce erau dăruite de el şi tot aurul ce s-a găsit în vistieria templului Domnului şi a casei regeşti şi le-a trimis lui Hazael, regele Siriei, şi acesta s-a retras din Ierusalim.
    19.     Celelalte despre Ioaş şi despre toate cele ce a făcut el sunt scrise în cartea faptelor regilor lui Iuda.
    20.     În urmă s-au sculat slugile lui şi au făcut răzvrătire împotriva lui şi au ucis pe Ioaş, în casa Milo, pe calea spre Sela.
    21.     Şi l-au ucis slugile sale Iozacar, fiul lui Şimeat, şi Iozabad, fiul lui Şomer. Şi el a murit şi l-au îngropat cu părinţii lui în cetatea lui David. Şi în locul lui s-a făcut rege Amasia, fiul său.

     

    Capitolul 13

    1.     În anul al douăzeci şi treilea al lui Ioaş, fiul lui Ohozia, regele lui Iuda, s-a făcut rege peste Israel în Samaria Ioahaz, fiul lui Iehu, şi a domnit şaptesprezece ani.
    2.     Acesta a făcut rele în ochii Domnului şi a umblat în păcatele lui Ieroboam, fiul lui Nabat, care a dus pe Israel în ispită şi nu s-a lăsat de ele.
    3.     De aceea s-a aprins mânia Domnului asupra lui Israel şi l-a dat pentru totdeauna în mâna lui Hazael, regele Siriei, şi în mâna lui Benhadad, fiul lui Hazael.
    4.     Atunci s-a rugat Ioahaz Domnului şi Domnul l-a auzit, pentru că vedea necazul Izraeliţilor şi cum îi strâmtora regele Siriei.
    5.     Şi a dat Domnul Israeliţilor izbăvitor şi au ieşit de sub mâna Sirienilor şi au trăit fiii lui Israel în cetăţile lor ca şi mai înainte.
    6.     Dar tot nu s-au depărtat de păcatele casei lui Ieroboam, care a dus pe Israel în ispită, ci au umblat în ele şi Aşera a rămas mai departe în Samaria,
    7.     Lui Ioahaz nu-i rămăsese din oştire decât numai cincizeci de călăreţi, zece care şi zece mii de pedestraşi, căci îi nimicise regele Siriei şi-i prefăcuse în pulbere de călcat cu picioarele.
    8.     Celelalte ştiri despre Ioahaz, despre vitejiile lui şi despre tot ceea ce a făcut el, sunt scrise în cartea Cronicilor regilor lui Israel.
    9.     Apoi a răposat Ioahaz cu părinţii săi şi l-au îngropat în Samaria, iar în locul lui s-a făcut rege Ioaş.
    10.     În anul al treizeci şi şaptelea al lui Ioaş, regele Iudei, s-a făcut rege peste Israel în Samaria Ioaş, fiul lui Ioahaz, domnind şaisprezece ani.
    11.     Şi a făcut fapte netrebnice înaintea Domnului şi nu s-a abătut de la toate păcatele lui Ieroboam, fiul lui Nabat, care a dus pe Israel în ispită, ci a umblat în ele.
    12.     Celelalte ştiri despre Ioaş, tot ceea ce a făcut el, isprăvile lui, războiul avut cu Amasia, regele Iudei, sunt scrise în cartea Cronicilor regilor lui Israel.
    13.     Apoi a adormit Ioaş cu părinţii săi, iar pe scaunul lui s-a suit Ieroboam. Ioaş a fost îngropat în Samaria, lângă regii lui Israel.
    14.     În vremea lui Ioaş s-a îmbolnăvit Elisei de o boală de care apoi a şi murit. Atunci a venit la el Ioaş, regele lui Israel şi, plângând deasupra lui, a zis: "Părinte, părinte, carul lui Israel şi călăreţul lui!"
    15.     Iar Elisei a zis către el: "Ia un arc şi nişte săgeţi! "
    16.     Şi a luat regele un arc şi nişte săgeţi. Apoi Elisei a zis către regele lui Israel: "Pune mâna pe arc!" şi a pus regele mâna pe arc, şi şi-a pus şi Elisei mâinile sale pe mâinile regelui,
    17.     Şi a zis: "Deschide fereastra dinspre răsărit!" Şi regele a deschis-o. Şi a zis Elisei: "Săgetează!". şi a săgetat regele. Elisei a zis: "Aceasta este săgeata izbăvirii ce vine de la Domnul şi săgeata izbăvirii de Sirieni, căci vei bate pe Sirieni cu desăvârşire, la Afec".
    18.     Apoi iarăşi a zis Elisei: "Ia nişte săgeţi!" şi regele a luat. şi a zis Elisei către regele lui Israel: "Loveşte în pământ!" Şi a lovit de trei ori şi s-a oprit.
    19.     Iar omul lui Dumnezeu s-a mâniat pe el, şi a zis: "Trebuia să loveşti de cinci sau de şapte ori, căci atunci ai fi bătut cu desăvârşire pe Sirieni; acum însă vei bate pe Sirieni numai de trei ori".
    20.     Apoi a murit Elisei şi l-au îngropat, iar în anul următor au intrat în ţară cete de Moabiţi.
    21.     Dar iată, odată, când îngropau un mort, s-a întâmplat ca cei ce-l îngropau să vadă una din aceste cete şi, speriindu-se, au aruncat mortul în mormântul lui Elisei. Căzând acela, s-a atins de oasele lui Elisei şi a înviat şi s-a sculat pe picioarele sale.
    22.     Iar Hazael, regele Siriei, a strâmtorat pe Israeliţi în toate zilele lui Ioahaz.
    23.     Domnul însă S-a milostivit asupra lor de i-a iertat şi S-a întors spre ei pentru legământul Său cel încheiat cu Avraam, Isaac şi Iacov şi n-a voit să-i piardă, nici nu i-a lepădat de la faţa Sa, până astăzi.
    24.     După ce a murit Hazael, regele Siriei, în locul lui a fost făcut rege Benhadad, fiul său.
    25.     Atunci Ioaş, fiul lui Ioahaz, a luat înapoi din mâinile lui Benhadad, fiul lui Hazael, cetăţile pe care le luase acela cu război din mâinile tatălui său, Ioahaz. De trei ori l-a bătut Ioaş şi a întors cetăţile lui Israel.

     

    Capitolul 14

    1.     În anul al doilea al lui Ioaş, fiul lui Ioahaz, regele lui Israel, s-a făcut rege în Iuda, Amasia, fiul lui Ioaş, regele Iudei.
    2.     Amasia era de douăzeci şi cinci de arii când a fost făcut rege şi a domnit în Ierusalim douăzeci şi nouă de ani. Numele mamei sale era Ioadin şi era din Ierusalim.
    3.     Acesta a făcut fapte plăcute în ochii Domnului, dar nu ca strămoşul său David; s-a purtat însă în toate ca tatăl său Ioaş.
    4.     Numai înălţimile n-au fost înlăturate, căci poporul tot mai săvârşea jertfe şi tămâieri pe înălţimi.
    5.     Când a pus bine mâna pe domnie, Amasia a ucis slugile sale care uciseseră pe tatăl său;
    6.     Dar pe copiii ucigaşilor nu i-a ucis, de vreme ce în cartea legii lui Moise, prin care porunceşte Domnul, este scris: "Părinţii nu trebuie să fie pedepsiţi cu moarte pentru copii, nici copiii nu trebuie să fie pedepsiţi cu moarte pentru părinţi, ci fiecare pentru vina sa trebuie să fie pedepsit cu moarte!"
    7.     Tot el a bătut zece mii de Edomiţi în Valea Sărată şi a luat Şilo prin luptă şi i-a pus numele Iocteel, pe care-l poartă până în ziua de astăzi.
    8.     Atunci a trimis Amasia soli la Ioaş, regele lui Israel, fiul lui Ioahaz, fiul lui Iehu, zicând: "Vino să ne vedem la faţă".
    9.     Iar Ioaş, regele lui Israel, a trimis la Amasia, regele Iudei, să i se zică: "Spânul cel din Liban a trimis la cedrul Libanului să-i zică: Dă-ţi fata după fiul meu! Şi trecând fiarele sălbatice din Liban au călcat spinul.
    10.     Tu ai bătut pe Edomiţi şi s-a înălţat inima ta! Bucură-te de biruinţă, dar şezi acasă la tine! De ce să te cerţi spre răul tău? Vei cădea şi cu tine va cădea Iuda!"
    11.     Amasia însă n-a ascultat. Atunci s-a sculat Ioaş, regele lui Israel, şi s-a văzut faţă către faţă, el şi Amasia, regele lui Iuda, la Bet-Şemeş în Iuda.
    12.     Dar au fost bătuţi Iudeii de Israeliţi şi au fugit în corturile lor.
    13.     Iar pe Amasia, regele Iudei, fiul lui Ioaş, fiul lui Ohozia, l-a prins Ioaş, regele lui Israel, în Bet-Şemeş şi s-a dus Ioaş la Ierusalim şi a stricat zidul Ierusalimului de la porţile lui Efraim până la porţile din colţ, pe o întindere de patru sute de coji.
    14.     Şi au luat tot aurul şi argintul şi toate vasele câte s-au găsit la templul Domnului şi în vistieria casei regelui şi ostateci şi s-au întors în Samaria.
    15.     Celelalte ştiri despre Ioaş, faptele şi vitejiile lui şi cum s-a luptat el cu Amasia, regele Iudei, sunt scrise în cartea Cronicilor regilor lui Israel.
    16.     În urmă a adormit Ioaş cu părinţii săi şi a fost îngropat în Samaria cu regii lui Israel; iar în locul lui a fost făcut rege Ieroboam, fiul său.
    17.     Amasia, fiul lui Ioaş, regele Iudei, a trăit cincisprezece ani după moartea lui Ioaş, fiul lui Ioahaz, regele lui Israel.
    18.     Celelalte fapte ale lui Amasia sunt scrise în cartea Cronicilor regilor lui Iuda.
    19.     Făcându-se însă la Ierusalim răsvrătire împotriva lui, a fugit în Lachiş, şi s-a trimis după el în Lachiş şi l-au ucis acolo,
    20.     Şi l-au adus pe cai şi l-au îngropat în Ierusalim, cu părinţii săi, în cetatea lui David.
    21.     După aceea tot poporul iudeu a luat pe Azaria, care era atunci numai de şaisprezece ani, şi l-a făcut rege în locul tatălui său Amasia.
    22.     El a zidit Elatul şi l-a întors la Iuda, după ce regele răposase cu părinţii săi.
    23.     În anul al cincisprezecelea al lui Amasia, fiul lui Ioaş, regele Iudei, a fost făcut rege în Samaria Ieroboam, fiul lui Ioaş, regele lui Israel.
    24.     Şi a domnit patruzeci şi unu de ani şi a făcut fapte netrebnice în ochii Domnului; neabătându-se de la toate păcatele lui Ieroboam, fiul lui Nabat, care a dus pe Israel în ispită.
    25.     Acesta a aşezat din nou vechiul hotar al lui Israel de la intrarea în Hamat până la marea Araba, după cuvântul Domnului Dumnezeului lui Israel, rostit prin robul Său Iona, fiul lui Amitai, proorocul cel din Gat-Hefer,
    26.     Că Domnul văzuse necazul foarte amar al lui Israel cel strâmtorat, lipsit şi părăsit şi nu era cine să-l ajute.
    27.     Şi n-a vrut Domnul să stârpească numele Israeliţilor de sub cer, ci i-a izbăvit prin mâna lui Ieroboam, fiul lui Ioaş.
    28.     Celelalte ştiri despre Ieroboam, despre toate cele ce a făcut el, şi cum a întors Damascul şi Hamatul lui Iuda în Israel sunt scrise în cartea Cronicilor regilor lui Israel.
    29.     Apoi a adormit Ieroboam, cu părinţii săi, cu regii lui Israel, iar în locul lui a fost făcut rege Zaharia, fiul său.