Se crede că Sfîntul Irineu era de neam slav. El a fost bărbat căsătorit care a avut femeie şi copii înainte de a fi înălţat la episcopie. El a luat mucenicia pentru Hristos în timpul prigoanelor lui Maximian. Pe cînd era chinuit, rudele lui stăteau în jurul lui şi îl rugau să aibă milă de el şi de ele, şi să se lepede de Credinţă. Dar minunatul ierarh al lui Dumnezeu a iubit mai mult rănile lui Hristos decît toate bogăţiile lumii. In aceeaşi vreme Seren, un anume grădinar din Srem, a suferit şi el chinuri de la Cezarul Probus, precum s-a întîmplat şi cu Afrius la Regia. Pentru că Irineu nu a voit să se lepede de credinţă, Cezarul Probus a poruncit să fie aruncat de pe un pod în rîul Sava, şi aşa şi-a săvîrşit alergarea acest păstor al turmei celei cuvîntătoare a lui Hristos. Pentru aceea Domnul 1-a strămutat pe el în locaşurile cele de sus, printre cetăţenii cerului. Sfîntul Sfinţit Mucenic Irineu a luat mucenicia cu cinste la anul 304 după Hristos.