Sfânta Muceniţă Matroana, cea din Tesalonic (III-IV) Cuviosul Ioan înainte-văzătorul, pustnicul şi zăvorâtul din Egipt, Lycopolis (apr. 395)
Stil vechi
27 Martie

Marți

Stil nou
9 Aprilie
Ziua precedentă
Ziua următoare
Postul Paștelui. Post aspru
Săptămana a IV-a din Post. Sfânta Muceniţă Matroana, cea din Tesalonic (III-IV). Cuviosul Ioan înainte-văzătorul, pustnicul şi zăvorâtul din Egipt, Lycopolis (apr. 395). Sfinţii Mucenici Filet Sincliticul, cu soţia lui Lidia şi cu cei patru fii ai lor: Macedon, Teoprep, Cronid comentarisiul şi Amfilohiu ducele (318). Sfinţii Mucenici Manuil(Manuel) şi Teodosie (304). Sfântul Cuvios Chiric din Apro în Tracia. Sfinții Mucenici Ioan Egipteanul şi Baruh. Sfântul Prooroc Anania (IX î.Hr.). Sfântul Ierarh Pavel, episcopul Corintului, fratele Sfântului Ierarh Petru, episcopul Argosului și purtătorul de semne (885). Sfântul Cuvios Eutihie. Prăznuirea Sfintelor Icoane ale Maicii Domnului: „Imnul Acatist” și „Glykophylousa” (Dulcea Sărutare) din Sfântul Munte Athos. Sfinții Mucenici: Zanitas, Lazăr, Ilie, Maruta, Narcis, Marin, Semviit, Aviv și Sava din Pensia (330). Sfânta Muceniţă Augustina fecioara din Treviso în Italia (V). Sfântul Tyfil din Anglia (VI). Sfântul Ierarh Rupert, episcop de Worms şi primul arhiepiscop de Salzburg în Austria (718). Sfântul Cuvios Romulus, egumenul Mănăstirii Sfântului Baudilius din Franţa (730). Sfântul Cuvios Amator pustnicul. Sfântul Ierarh Suairlech, episcop de Fore în Irlanda (1750). Sfânta Cuvioasă Alkelda, prinţesă saxonă, iar mai târziu monahie în Anglia (800). Sfântul Cuvios Efrem din Rostov în Rusia (1454). Sfântul Cuvios Alexandru, egumen la Voche-Galici în Rusia (XVI). Sfântul Ierarh Antonie, mitropolit de Tobolsk în Rusia (1740). Sfântul Cuvios Pafnutie din Egipt, ucenicul Sfântului Antonie cel Mare (IV).
File pateric

    PENTRU AVVA ANUV

    1) Povestit-a avva Ioan, ca avva Anuv si avva Pimen si ceilalti frati ai lor, dintr-un pantece fiind si facandu-se calugari in schit, cand au venit mazachiii si au pustiit schitul intai s-au dus de acolo si au venit la un loc ce se chema Terenut pana isi vor lua seama cum trebuie sa ramana. Si au ramas acolo intr-o capiste (templu idolesc) veche cateva zile. Si a zis avva Anuv, care era mai mare decat ceilalti, catre avva Pimen: fa milostenie tu si fratii tai, fiecare sa se linisteasca deosebi si sa nu ne intalnim unii cu altii saptamana aceasta. Si a zis avva Pimen: cum voiesti, facem. Si au facut asa. Si era un idol de piatra, in acea capiste si se scula avva Anuv in toate diminetile si arunca cu pietre in obrazul idolului si in toate serile zicea lui : iarta-ma ! Si a implinit saptamana facand asa. Iar sambata s-au intalnit unii cu altii si a zis avva Pimen, lui avva Anuv : te-am Vazut, avvo, in saptamana aceasta, ca aruncai cu pietre in obrazul idolului si dupa aceea ii faceai lui metanie. Spune-mi dar, un om credincios face aceasta? Raspuns-a batranul : aceasta pentru voi am facut. Cand m-ati vazut c-am aruncat cu pietre in obrazul idolului, nu cumva a grait ori s-a maniat ? Raspuns-a avva Pimen : nu. Iarasi a intrebai batranul: dar cand ii faceam metanie, nu cumva s-a tulburat si a zis: nu te ier t? Zis-a avva Pimen: nu. Si a zis batranul : si noi, fratilor, suntem sapte frati; de voiti sa petrecem impreuna, sa ne facem ca idolul acesta care, de se va ocari sau se va slavi, nu se tulbura. Iara de nu voiti sa va faceti asa iata patru porti sunt in capistea aceasta; fiecare din voi, unde va voi, sa mearga. Si auzind fratii, s-au aruncat pe sine jos, zicindu-i lui : cum voiesti, parinte, asa facem si ascultam cum ne vei zice noua. Si a zis avva Pimen : am petrecut impreuna toata vremea noastra, lucrand dupa cuvintul batranului care l-a zis catre noi. Si a pus el iconom pe unul din noi. Si tot ce ne punea noua, mancam si era cu neputinta sa zica vreunul din noi : adu-ne noua altceva, sau ca voim aceasta sa mancam. Si am petrecut toata vremea noastra intru odihna si pace.

    2) Zis-a avva Anuv: de cand s-a chemat numele lui Hristos peste mine, nu a iesit minciuna din gura mea.

Pilda zilei

  Credinţa lui Newton

                Un oarecare om îl întrebă odată pe marele fizician Isaak Newton: "Crezi că omul, după ce prin moarte a devenit praf şi cenuşă, poate să învie din morţi?". Fizicianul îi răspunse: "Cred, cum să nu cred". Omul îl întrebă mai departe: "Poţi să-mi dovedeşti lucrul acesta?" Newton îi răspunse: "Da, voi încerca". El luă un pumn cu nisip şi unul cu pilitură de fier, le amestecă şi apoi îl întrebă pe acel om: "Crezi că se poate despărţi nisipul de această pilitură de fier?" Omul îi răspunse: "Nu, cum să se poată!".

Newton luă atunci un magnet, îl apropie de grămadă şi adună laolaltă toată pilitura de fier despărţind-o astfel de nisip. Apoi adăugă: "Dacă Dumnezeu a dat atâta putere acestui magnet ca să poată atrage toată pilitura de fier, nu va avea el oare atâta putere, încât să poată învia pe oameni din morţi? Cu siguranţă că da".

Rugaciunea Zilei

Rugaciunea de Marţi

Doamne Dumnezeul meu! Osândit stau înaintea Feţei Tale celei Sfinte, şi-mi mărturisesc nevrednicia, neputinţa şi sărăcia mea cea mare. Pentru aceasta mă rog Ţie, o, Izvor dulce şi noianul îndurării, deschide stavilele cerului şi plouă asupra mea bunătăţile îndurării Tale, pentru ca să pot scoate lacrimi, să plâng, să spăl şi să curăţesc sufletul meu de întinăciunea păcatelor, cu căinţă tare şi adevărată. Şi ca să-mi dai acest Dar, Stăpâne, pun mijlocitor pe înainte Mergătorul Ioan, către care zic: O, învăţătorule al credinţei şi mărite Proorocule, care eşti mai mare decât toţi proorocii, precum Însuşi Fiul lui Dumnezeu te-a numit în Sfânta Evanghelie, tu, care ai arătat poporului pe Stăpânul Hristos, tu, care L-ai botezat în Iordan şi ai văzut cerurile deschizându-se, tu, care ai auzit glasul Părintelui Ceresc şi ai văzut pe Duhul Sfânt ca un porumbel pogorându-se peste El. Rogu-te, ajută-mi cu mijlocirea ta, tu, care stai în cer înaintea judecătorului Veşnic, şi fă să se îndure de mine, că ai multă îndrăzneală iubirea Lui.

Întinde mâna aceea, cu care L-ai botezat şi strică cugetele mele cele rele, şi mă întăreşte să-mi petrec viaţa pe calea cea bună a lui Dumnezeu. O, Proorocule! Luminează-mi mintea cu poruncile Domnului, ca să le ţin minte şi să le păzesc, până la capătul vieţii mele. Şi să stai lângă mine în ora morţii mele, să mă duci pocăit înaintea Stăpânului meu, Dumnezeu. Roagă-te încă şi pentru toată lumea, ca Dumnezeu să dea ajutor creştinilor, şi celor vii şi celor răposaţi, şi să-i odihnească de nevoile cele multe, să le dea toate cele de trebuinţă şi să-i învrednicească Împărăţiei Sale.

Amin.

Biblia intr-un an

    Cartea a patra a Regilor

    cap. 15-17

     

    Capitolul 15

    1.     În anul al douăzeci şi şaptelea al lui Ieroboam, regele lui Israel, s-a făcut rege Azaria, fiul lui Amasia, regele lui Iuda.
    2.     Acesta era de şaisprezece ani când S-a făcut rege şi a domnit în Ierusalim cincizeci şi doi de ani. Numele mamei sale era Iecolia din Ierusalim.
    3.     Azaria a făcut fapte plăcute în ochii Domnului, purtându-se în toate ca tatăl său Amasia.
    4.     Numai înălţimile nu le-a depărtat, căci poporul tot mai săvârşea jertfe ţi tămâieri pe înălţimi.
    5.     Dar a lovit Domnul pe rege, şi acesta a fost lepros până în ziua morţii sale şi a trăit într-o casă osebită, în vreme ce Iotam, fiul regelui, era în casa domnească, judecând poporul ţării.
    6.     Celelalte ştiri despre Azaria şi tot ce a făcut el sunt scrise în cartea Cronicilor regilor lui Iuda.
    7.     În urmă a răposat Azaria cu părinţii săi şi l-au îngropat cu părinţii lui în cetatea lui David, iar în locul lui S-a făcut rege Iotam, fiul său.
    8.     În anul al treizeci şi optulea al lui Azaria, regele Iudei, s-a făcut rege peste Israel, în Samaria, Zaharia, fiul lui Ieroboam, şi a domnit şase luni.
    9.     Acesta a făcut lucruri netrebnice în ochii Domnului, cum făcuseră şi părinţii lui, căci nu s-a lăsat de păcatele lui Ieroboam, fiul lui Nabat, care a dus pe Israel în ispită.
    10.     Dar împotriva lui a făcut răzvrătire Şalum, fiul lui Iabeş, şi l-a lovit înaintea poporului şi l-a ucis şi s-a făcut rege în locul lui.
    11.     Celelalte ştiri despre Zaharia sunt scrise în cartea Cronicilor regilor lui Israel.
    12.     Şi astfel s-a împlinit cuvântul Domnului, cel rostit către Iehu, când a zis: "Fiii tăi până la al patrulea neam vor şedea pe tronul lui Israel".
    13.     Şalum, fiul lui Iabeş, s-a făcut rege în anul al treizeci şi nouălea al lui Azaria, regele Iudei, şi a domnit o lună în Samaria.
    14.     Atunci s-a dus Menahem, fiul lui Gadi, din Tirţa şi, ajungând în Samaria, a lovit pe Şalum, fiul lui Iabeş, în Samaria şi l-a ucis şi s-a făcut rege în locul lui.
    15.     Alte ştiri despre Şalum şi despre răzvrătirea pe care a făcut-o el sunt scrise în cartea Cronicilor regilor lui Israel.
    16.     Atunci Menahem a bătut Tapuahul şi pe toţi cei ce erau în el şi în hotarele lui, începând din Tirţa, pentru că nu şi-a deschis porţile, şi a tăiat pe toate femeile însărcinate de acolo.
    17.     Apoi Menahem, fiul lui Gadi, s-a făcut rege peste Israel în anul al treizeci şi nouălea al lui Azaria, regele Iudei, şi a domnit în Samaria zece ani;
    18.     Şi a făcut fapte rele în ochii Domnului, nelăsându-se în toate zilele sale de păcatele lui Ieroboam, fiul lui Nabat, care a dus pe Israel în ispită.
    19.     Atunci a venit Ful (Tiglatfalasar III), regele Asiriei, asupra ţării israelite. Însă Menahem a dat lui Ful o mie de talanţi de argint, ca să-l susţină şi să întărească domnia în mâinile lui.
    20.     Apoi Menahem a scos argintul acesta de la Israeliţi, de la toii cei bogaţi, câte cincizeci de sicli de argint de fiecare om, ca să-i dea regelui Asiriei. Şi regele Asiriei s-a întors şi n-a rămas acolo în tară.
    21.     Celelalte ştiri despre Menahem, tot ce a făcut el, sunt scrise în cartea Cronicilor regilor lui Israel.
    22.     În urmă a adormit Menahem cu părinţii săi şi în locul lui s-a făcut rege Pecahia, feciorul său.
    23.     Pecahia, feciorul lui Menahem, s-a făcut rege peste Israel în Samaria în anul al cincizecilea al lui Azaria, regele Iudei şi a domnit doi ani.
    24.     Şi a făcut fapte rele în ochii Domnului, nelăsându-se de păcatele lui Ieroboam, fiul lui Nabat, care a dus pe Israel în ispită.
    25.     Dar împotriva lui s-a răzvrătit Pecah, fiul lui Remalia, cel al treilea în rang după el, împreună cu Argob şi cu Arie, care aveau cu ei cincizeci de bărbaţi din Galaad şi l-au lovit în Samaria, chiar în turnul casei regale, l-au omorât şi s-a făcut rege În locul lui.
    26.     Celelalte ştiri despre Pecahia, tot ce a făcut el, sunt scrise în cartea Cronicilor regilor lui Israel.
    27.     În anul al cincizeci şi doilea al lui Azaria, regele Iudei, s-a făcut rege peste Israel, în Samaria, Pecah, fiul lui Remalia şi a domnit douăzeci de ani.
    28.     Şi a făcut lucruri rele în ochii Domnului, nelăsându-se de păcatele lui Ieroboam, fiul lui Nabat, care a dus pe Israel în ispită.
    29.     În zilele lui Pecah, regele lui Israel, a venit Tiglatfalasar, regele Asiriei, şi a luat Ionul, Abel-Bet-Maaca, Ianoah, Chedeş, Haţor, Galaadul, Galileea şi tot pământul lui Neftali şi pe locuitori i-a strămutat în Asiria.
    30.     Atunci Osea, fiul lui Ela, a făcut o uneltire împotriva lui Pecah, fiul lui Remalia şi l-a lovit şi l-a ucis şi s-a făcut rege în locul lui, în anul al douăzecilea al lui Ioatam, fiul lui Azaria.
    31.     Celelalte ştiri despre Pecah şi despre tot ce a făcut el sunt scrise în cartea Cronicilor regilor lui Israel.
    32.     În anul al doilea al lui Pecah, fiul lui Remalia, regele lui Israel, s-a făcut rege Ioatam, fiul lui Azaria, regele Iudei.
    33.     Acesta era de douăzeci şi cinci de ani când s-a făcut rege şi a domnit în Ierusalim şaisprezece ani. Numele mamei lui era Ieruşa, fiica lui Ţadoc.
    34.     Şi a făcut el lucruri plăcute în ochii Domnului. Cum s-a purtat tatăl său Azaria aşa s-a purtat şi el în toate.
    35.     Numai înălţimile nu le-a înlăturat, căci poporul tot mai săvârşea jertfe şi tămâieri pe înălţimi. Tot el a făcut poarta de sus la templul Domnului.
    36.     Iar celelalte ştiri despre Ioatam şi tot ce a făcut el, sunt scrise în cartea Cronicilor regilor lui Iuda.
    37.     În zilele acelea a început Domnul a trimite asupra Iudei pe Raţon, regele Siriei, şi pe Pecah, fiul lui Remalia.
    38.     Ioatam a răposat cu părinţii săi şi a fost îngropat cu ei în cetatea lui David, strămoşul său, iar în locul lui a fost făcut rege Ahaz, fiul său.

     

    Capitolul 16

    1.     În anul al şaptesprezecelea al lui Pecah, fiul lui Remalia, a fost făcut rege Ahaz, fiul lui Ioatam, regele lui Iuda.
    2.     Ahaz era de douăzeci de ani când s-a făcut rege şi a domnit în Ierusalim şaisprezece ani, dar n-a făcut fapte plăcute în ochii Domnului Dumnezeului său, ca David, strămoşul său,
    3.     Ci a păşit pe urmele regilor lui Israel şi chiar şi pe fiul său l-a trecut prin foc, urmând urâciunile popoarelor pe care le alungase Domnul de la faţa fiilor lui Israel;
    4.     Şi a adus jertfe şi tămâieri pe înălţimi şi dealuri şi sub tot pomul umbros.
    5.     Atunci s-au dus Raţon, regele Siriei, şi Pecah, fiul lui Remalia, regele lui Israel, asupra Ierusalimului, ca să-l cuprindă şi au ţinut pe Ahaz împresurat, dar nu l-au putut birui.
    6.     În vremea aceea Raţon, regele Siriei, a întors Elatul la Siria şi a izgonit pe Iudei din Elat; apoi au intrat în Elat Edomiţii şi trăiesc acolo până în ziua de astăzi.
    7.     Atunci a trimis Ahaz soli la Tiglatfalasar, regele Asiriei, să-i spună: "Robul tău şi fiul tău sunt eu; vino şi mă apără de mâna regelui Siriei şi de mâna regelui lui Israel, care s-au ridicat împotriva mea!"
    8.     Cu acel prilej a luat Ahaz argintul şi aurul care s-a găsit în templul Domnului şi în vistieria casei domneşti şi l-a trimis dar regelui Asiriei.
    9.     Deci l-a ascultat regele Asiriei şi s-a dus regele Asiriei la Damasc, unde a prins pe Raţon şi pe locuitorii lui i-a strămutat în Chir, iar pe Raţon l-a ucis.
    10.     Atunci a ieşit regele Ahaz întru întâmpinarea lui Tiglatfalasar, regele Asiriei, la Damasc; şi a văzut jertfelnicul cel din Damasc şi a trimis regele Ahaz lui Urie preotul chipul jertfelnicului şi planul alcătuirii lui.
    11.     Iar preotul Urie a făcut un jertfelnic după planul ce i-l trimisese regele Ahaz din Damasc; aşa a făcut preotul Urie până a venit regele de la Damasc.
    12.     Iar dacă a venit regele de la Damasc şi a văzut jertfelnicul, s-a apropiat regele de jertfelnic,
    13.     A adus jertfă pe el şi a ars arderea de tot a sa cu darul de pâine; a săvârşit turnarea sa şi l-a stropit cu sângele jertfei de împăcare.
    14.     Iar jertfelnicul cel de aramă, care era înaintea Domnului, l-a mutat din faţa templului, dintre jertfelnicul cel nou şi templul Domnului, şi l-a pus în partea dinspre miazănoapte a acestuia.
    15.     Apoi regele Ahaz a dat poruncă preotului Urie, zicând: "Pe jertfelnicul cel mare să arzi arderea de tot cea de dimineaţă şi darul de pâine cel de seară, arderea de tot a regelui şi darul lui de pâine, arderea de tot din partea întregului popor al ţării şi darul lui cel de pâine, turnarea lui şi cu tot sângele arderii de tot şi cu tot sângele jertfei să-l stropeşti, iar jertfelnicul cel de aramă va rămâne până voi vedea ce este de făcut cu el".
    16.     Şi a făcut preotul Urie aşa cum a poruncit regele Ahaz.
    17.     După aceea a desprins regele Ahaz pervazurile postamentelor, a luat bazinele de pe ele şi a luat şi marea de pe boii cei de aramă, care erau sub ea şi a aşezat-o pe o temelie de piatră;
    18.     A desfiinţat de asemenea pridvorul acoperit numit al zilei de odihnă, care fusese făcut la templul Domnului şi pridvorul din afară al templului Domnului, care se numea al regelui, numai ca să placă regelui Asiriei.
    19.     Celelalte ştiri despre Ahaz şi cele ce a făcut el sunt scrise în cartea Cronicilor regilor lui Iuda.
    20.     Apoi a răposat Ahaz cu părinţii săi în cetatea lui David; iar în locul lui a fost făcut rege Iezechia, fiul său.

     

    Capitolul 17

    1.     În anul al doisprezecelea al lui Ahaz, regele Iudei, a fost făcut rege în Samaria peste Israel, Osea, fiul lui Ela şi a domnit nouă ani.
    2.     El a făcut lucruri rele în ochii Domnului, dar nu ca regii lui Israel, care au fost înainte de el.
    3.     Împotriva lui s-a ridicat Salmanasar, regele Asiriei, şi a ajuns Osea supusul acestuia şi-i plătea bir.
    4.     Dar regele Asiriei a simţit necredincioşia lui Osea, căci acesta trimisese robi la So, regele Egiptului, şi nu plătise bir regelui Asiriei în fiecare an. De aceea regele Asiriei l-a luat legat şi l-a aruncat în închisoare.
    5.     Apoi regele Asiriei a năvălit asupra ţării întregi şi a mers şi la Samaria şi a ţinut-o împresurată trei ani.
    6.     Iar în anul al zecelea al lui Osea, regele Asiriei a luat Samaria şi a strămutat pe Israeliţi în Asiria şi i-a aşezat în Halach şi în Habor, lângă râul Gozan, în cetăţile Mediei.
    7.     Când fiii lui Israel au început a păcătui înaintea Domnului Dumnezeului lor, Care îi scosese din. pământul Egiptului şi de sub mâna lui Faraon, regele Egiptului, şi s-au apucat să cinstească dumnezeii altora;
    8.     Când au început ei să se poarte după obiceiurile popoarelor pe care le alungase Domnul de la faţa fiilor lui Israel şi după obiceiurile regilor lui Israel, făcând cum făceau aceştia;
    9.     Când au început fiii lui Israel a face fapte neplăcute Domnului Dumnezeului lor, zidindu-şi înălţimi prin toate târgurile lor, de la turnul de strajă, până la cetatea întărită,
    10.     Şi aşezând idolii şi chipurile Astartei pe tot dealul înalt şi sub tot pomul umbros;
    11.     Şi când s-au apucat să săvârşească tămâieri pe toate înălţimile, ca popoarele pe care le izgonise Domnul de la ei şi să facă fapte urâte, care mâniaseră pe Domnul
    12.     Slujind idolilor de care Domnul le zisese: "Să nu faceţi aceasta",
    13.     Atunci Domnul a dat mărturie împotriva lui Israel şi a lui Iuda prin toţi proorocii Săi, prin toţi văzătorii, zicând: "Întoarceţi-vă din căile voastre cele rele şi păziţi poruncile Mele, aşezămintele Mele şi toată învăţătura pe care Eu am dat-o părinţilor voştri şi pe care v-am dat-o şi vouă prin prooroci, robii Mei".
    14.     Dar ei n-au ascultat, ci şi-au învârtoşat cerbicia, ca şi părinţii lor care nu crezuseră în Domnul Dumnezeul lor
    15.     Şi au dispreţuit poruncile Lui şi legământul Lui, pe care-l încheiase El cu părinţii lor şi descoperirile Lui, cu care El îi deşteptase şi au umblat după idoli şi au ajuns netrebnici, purtându-se ca popoarele cele dimprejur de care Domnul le zisese să nu se poarte ca ele;
    16.     Şi au părăsit toate poruncile Domnului Dumnezeului lor şi au făcut chipurile turnate a doi viţei şi au aşezat Aşere şi s-au închinat la toată oştirea cerului şi au slujit lui Baal;
    17.     Şi au trecut pe fiii lor şi pe fiicele lor prin foc, au ghicit şi au vrăjit şi s-au apucat să facă lucruri netrebnice în ochii Domnului şi să-L mânie.
    18.     Atunci S-a mâniat Domnul tare pe Israeliţi şi i-a lepădat de la faţa Sa, şi n-a mai rămas decât seminţia lui Iuda.
    19.     Dar nici Iuda n-a păzit poruncile Domnului Dumnezeului său şi s-a purtat după obiceiurile Israeliţilor, cum Se purtau aceştia.
    20.     Şi Şi-a întors Domnul faţa de la toţi urmaşii lui Israel şi i-a smerit dându-i în mâinile jefuitorilor şi în sfârşit i-a lepădat de la faţa Sa.
    21.     Căci Israeliţii se dezbinaseră de la casa lui David şi făcuseră rege pe Ieroboam, fiul lui Nabat, Ieroboam a abătut pe Israeliţi de la Domnul şi i-a băgat în păcat mare.
    22.     Şi au umblat fiii lui Israel în toate păcatele lui Ieroboam, câte făcuse acesta şi nu s-a depărtat de la ele, până când n-a lepădat Domnul pe Israel de la faţa Sa, cum zisese prin toţi proorocii, robii Săi.
    23.     Şi a fost strămutat Israel din pământul său în Asiria, unde se află până în ziua de astăzi.
    24.     După aceea regele Asiriei a adunat oameni din Babilon, din Cuta, din Ava, din Hamat şi din Sefarvaim şi i-a aşezat prin cetăţile Samariei în locul fiilor lui Israel. Aceştia au stăpânit Samaria şi au început a locui prin cetăţile ei.
    25.     Dar fiindcă la începutul vieţuirii lor acolo ei nu cinsteau pe Domnul, de aceea Domnul a trimis asupra lor lei care-i omorau.
    26.     Atunci s-a spus regelui Asiriei, zicând: "Popoarele pe care tu le-ai strămutat şi le-ai aşezat prin cetăţile Samariei nu cunosc legea Dumnezeului acelei ţări şi de aceea El trimite asupra lor lei şi iată aceştia le omoară, pentru că ele nu cunosc legea Dumnezeului acelei ţări".
    27.     Iar regele Asiriei a poruncit şi a zis: "Trimiteţi acolo pe unul din preoţii pe care i-aţi adus de acolo, ca să se ducă să trăiască acolo şi să-i înveţe legea Dumnezeului acelei ţări".
    28.     Atunci a venit unul din preoţii cei ce fuseseră aduşi din Samaria şi a locuit în Betel şi i-a învăţat cum să cinstească pe Domnul.
    29.     Afară de acestea, fiecare popor şi-a mai făcut şi dumnezeii săi şi i-a pus în capiştile de pe înălţimi pe care le făcuseră Samarinenii; fiecare popor în cetatea sa în care trăia.
    30.     Căci Babilonenii şi-au făcut pe Sucot-Benot, Cutienii şi-au făcut pe Nergal, Hamatienii şi-au făcut pe Aşima,
    31.     Aveenii şi-au făcut pe Nivhaz şi Tartac, iar Sefarvaimii îşi ardeau pe fiii şi pe fiicele lor cu foc în cinstea lui Adramelec şi Anamelec, zeii lor.
    32.     Cinsteau însă şi pe Domnul şi şi-au făcut dintre ei preoţi pentru înălţimi şi aceştia slujeau la ei, în capiştile de pe înălţimi.
    33.     Dar ei cinsteau pe Domnul şi slujeau zeilor săi după obiceiul popoarelor din mijlocul cărora fuseseră aduşi.
    34.     Aşa urmează ei până în ziua de astăzi, după obiceiurile lor cele de la început; de Domnul nu se tem şi nu urmează după aşezămintele, după rânduielile, după legea şi după poruncile pe care le-a poruncit Domnul fiilor lui Iacov, căruia îi dăduse numele de Israel şi cu ai cărui urmaşi încheiase legământ şi le poruncise aşa: "Să nu cinstiţi pe dumnezeii altora, nici să vă închinaţi lor;
    35.     Să nu le slujiţi nici să le aduceţi jertfe;
    36.     Ci să cinstiţi pe Domnul, Care v-a scos din pământul Egiptului cu putere mare şi cu braţ înalt; pe Acesta să-L cinstiţi şi Lui să vă închinaţi şi să-I aduceri jertfe;
    37.     Siliţi-vă în toate zilele să împliniţi rânduielile, aşezămintele, legea şi poruncile pe care vi le-a scris El, iar pe zeii altora să nu-i cinstiţi;
    38.     Legământul pe care l-am încheiat cu voi să nu-l uitaţi şi pe zeii altora să nu-i cinstiţi;
    39.     Ci să cinstiţi numai pe Domnul Dumnezeul vostru şi El vă va izbăvi din mâna tuturor vrăjmaşilor voştri".
    40.     Dar ei n-au ascultat, ci au urmat obiceiurile celor de mai înainte.
    41.     Astfel popoarele acestea cinsteau pe Domnul, dar slujeau şi idolilor lor. Ba şi copiii lor şi copiii copiilor lor până în ziua de astăzi urmează tot aşa cum au urmat şi părinţii lor.