Sfântul Cuvios Ierarh Isaac Sirul, episcop de Ninive, scriitor filocalic și mare părinte bisericesc (VII) Sfântul Teodor Mărturisitorul din Iaroslav, prezbiterul (1933) Sfântul Cuvios Efrem Sirul din Nisibe, mare imnograf bisericesc, supranumit și „harfa Duhului Sfânt” (+373) Cinstirea Icoanei Maicii Domnului „Totemsk-Sumorinskaya” Sfântul Cuvios Efrem din Novotorg în Rusia, arhimandritul, slujitorul Sfinților Mucenici Boris şi Gleb (+1053) Sfântul Cuvios Teodosie de Totma (Totemski) în Rusia, egumenul (+1568)
Stil vechi
28 Ianuarie

Sâmbătă

Stil nou
10 Februarie
Ziua precedentă
Ziua următoare
Zi fără post
Sfântul Cuvios Efrem Sirul din Nisibe, mare imnograf bisericesc, supranumit și „harfa Duhului Sfânt” (+373). Soborul Sfinților Noi Mucenici și Mărturisitori. Sfântul Cuvios Paladie din Antiohia Siriei, împreună nevoitor cu Sfântul Simeon cel Bătrân (+425). Sfântul Cuvios Ierarh Isaac Sirul, episcop de Ninive, scriitor filocalic și mare părinte bisericesc (VII). Sfântul Cuvios Iacov Sihastrul din Porfirianos în Palestina (VI). Sfântul Teodor Mărturisitorul din Iaroslav, prezbiterul (1933). Sfântul Ierarh Efrem, Episcop de Periaslav (Rusia) (apr. 1098). Sfântul Cuvios Efrem din Novotorg în Rusia, arhimandritul, slujitorul Sfinților Mucenici Boris şi Gleb (+1053). Sfântul Cuvios Teodosie de Totma (Totemski) în Rusia, egumenul (+1568). Sfintele Muceniţe: o maică şi fiica sa, care s-au săvârşit prin sabie. Sfânta Muceniță Haris, care s-a săvârşit prin tăierea picioarelor. Sfântul Mucenic Marcu Păstorul din Pisidia, care s-a săvârşit prin sabie (+305). Sfinții Mucenici: Haralambie și Plutodor. Sfântul Mucenic Flavian din Roma (+304). Sfântul Mucenic Ioan din Alexandria, doctorul fără de arginţi, însoțitorul Sfântul Mucenic Chir, care s-a săvârşit prin sabie (+311). Sfântul Ierarh Valerie de Saratoga în Spania (+315). Sfinții Ierarhi: Valeriu I şi Valeriu al II-lea, episcopi de Saragosa în Spania (+315 și +414). Sfântul Cuvios Ioan din Reomeea în Galia (+525). Sfântul Ierarh Efrem Eunucul, mai întâi monah la Pecerska, iar apoi episcop de Pereyaslav în Rusia (+1098). Sfinţii Sfințiți Noi Mucenici din Rusia: episcopul Ignatie de Skopinsk, ieromonahul Vartolomeu, preoții: Vladimir (Pișciulin), Teodor (Bogoiavlenskii)(+1933) și binecredincioșii creștini: Bartolomeu (Ratnâh), Olga (Evdochimova)(+1938), Pavel şi Leontie (Stasevici)(+1972), care au pătimit în timpul regimului comunist. Cinstirea Icoanei Maicii Domnului „Totemsk-Sumorinskaya”.
File pateric

    PENTRU MULTE FELURI DE PATIMI ŞI RĂZBOAIE ALE CURVIEI, CE SE RIDICĂ ASUPRA ROBILOR LUI DUMNEZEU


    8) Un frate l-a intrebat pe un batran, zicand : ce voi face, avvo, ca ma supara pururea gandurile curviei si nu-mi dau odihna nici macar un ceas si pentru aceasta mare scarba are sufletul meu ! Raspuns-a lui batranul, zicand : fiule, doctoria acestei boli, adica a gandurilor spurcate, este aceasta : cand vei simti ca-ti seamana diavolul ganduri spurcate in inima, nu le primi, nici nu le lasa sa inceapa a se inradacina in inima ta, ci indata muta-ti gandul tau la orice alt lucru si asa nu vor putea prinde radacina gandurile vrajmasului. Iar de vei lasa cat de putin si nu-ti vei muta gandul intr-alta parte, alt lucru oarecare, atunci acel gand spurcat indata prinde radacina si incepe pofta necuratiei. Caci obiceiul vrajmasului diavol asa este : arunca ganduri necurate si le samana in inima noastra, insa nu ne sileste spre savarsirea rautatii ci ne lasa in voia noastra, ori sa primim gandurite si sfaturile lui, ori sa nu le primim. Zis-a fratele : dar ce voi face, parinte, ca eu sunt foarte neputincios si nu pot sa stau impotriva spurcatelor ganduri ? Raspuns-a batranul : pazeste-te, fiule, pricepe si cunoaste gandurile si sfaturile vicleanului vrajmas, care cand le vei simti samanandu-se in inima ta, nu le raspunde, nici nu zabovi cu dansele, ci indata scoala-te si te inchina lui Dumnezeu pana la pamant, rugandu-te asa : Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, ajuta-mi si ma miluieste, pe mine pacatosul ! Zis-a lui fratele : eu, parinte, aceasta ma silesc si o zic, dar nu simt folos si umilinta in inima mea, fiindca nu este in limba noastra aceasta rugaciune si nu inteleg ce zic si ce ma rog. Zis-a lui batranul : fiule, nu te indoi de aceasta, ca este pe limba ta si nu intelegi ce zici, sileste-te cu tot dinadinsul. Si zi-o si Dumnezeu iti va ajuta tie. Caci precum a zis avva Pimen si alti multi sfinti parinti, ca si descantatorii care descantau si cheama serpii si vin, nici aceia nu inteleg ce zic, caci acel descantec nu-l zic in limba lor, insa auzind descantecul vin si se supun, ca inteleg puterea acelor cuvinte. Asa si noi, fiule, macar de nu sunt in limba noastra acestea si nu le intelegem, insa dracii auzind ca zicem noi cuvintele si intelegand ei puterea lor fug si se departeaza.

 

Pilda zilei

    Când îl ascultă Dumnezeu pe om

    Avva Moise a zis: "Dacă omul nu se convinge în inima lui că este un păcătos, Dumnezeu nu-l ascultă“. Fratele a întrebat: "Ce înseamnă: să fie convins în inima lui că este păcătos?". Bătrânul a zis: "Când cineva îşi duce păcatele sale, nu se uită la ale aproapelui".

Rugaciunea Zilei

Rugăciunea de sâmbătă

Doamne lisuse Hristoase, Judecătorul meu Prea drept! Cunosc că păcatele mele sânt fără de număr. De aceea Te rog în această zi, în care de Iosif şi de Nicodim pus fiind în Mormânt, Te-ai pogorât în iad cu Sfântul şi Îndumnezeitul Tău suflet şi de acolo ai depărtat întunericul cu lumina Dumnezeirii Tale şi ai adus bucurie nespus de mare strămoşilor noştri, căci i-ai mântuit de sclavia cea cumplită şi i-ai suit în rai.

Îngroapă păcatele mele şi cugetele mele cele rele şi viclene, ca să piară din mintea mea şi să nu se mai lupte cu sufletul meu. Luminează întunecatul iad al inimii mele, alungă întunericul păcatelor mele, şi suie mintea mea la cer, ca sa mă bucur de Faţa Ta. Aşa Doamne, primeşte umilita mea rugăciune ca o tămâie mirositoare, pentru rugăciunile iubitei Tale Maici, care Te-a văzut pe Cruce pironit între doi tâlhari, şi de durerile Tale cumplite i s-a rănit inima; care împreună cu ucenicii şi cu mironosiţele Te-au pus în mormânt, care a treia zi Te-au văzut înviat din morţi şi la înălţarea Ta Te-a văzut suindu-Te de la pământ la cer, însoţit de Sfinţii Tăi Îngeri.

Îndură-Te, Doamne, şi de cei vii şi de cei răposaţi, pentru rugăciunile Sfinţilor Tăi, către care zic şi eu, nevrednicul: O, fericiţi servitori ai lui Dumnezeu! Nu încetaţi a vă ruga Lui, ziua şi noaptea pentru noi, nevrednicii, care pururea greşim cu atâtea nenumărate păcate! Mijlociţi pentru noi Darul şi ajutorul lui Dumnezeu, pe care nu ştim a-l cere după cuviinţă. Nu încetaţi a vă ruga, pentru că prin rugăciunile voastre, păcătoşii să câştige iertare, săracii ajutorul, întristaţii mângâiere, bolnavii sănătate, cei slabi la minte înţelepciune, cei tulburaţi linişte, cei asupriţi ocrotire, şi toţi împreună Darul lui Dumnezeu, spre folosul cel sufletesc, în mărirea lui Dumnezeu Celui în Treime lăudat, Căruia i se cuvine cinste şi închinăciune în veci.

Amin.

Biblia intr-un an

    Numerii 18-20 

    Capitolul 18
    1.     Zis-a Domnul către Aaron: "Tu, fiii tăi şi casa tatălui tău cu tine veţi purta păcatul pentru nepăsarea de locaşul sfânt; tu şi fiii tăi împreună cu tine veţi purta păcatul pentru nepăsarea de preoţia voastră.
    2.     Apropie-ţi pe fraţii tăi, seminţia lui Levi, neamul tatălui tău, ca să fie pe lângă tine şl să-ţi slujească; iar tu şi fiii tăi împreună cu tine veţi fi la cortul adunării.
    3.     Leviţii să păzească cele rânduite de tine şi să facă slujbă la cort, dar să nu se apropie de lucrurile locaşului sfânt şi de jertfelnic, ca să nu moară şi ei şi voi.
    4.     Să fie deci pe lângă tine şi să facă slujbă la cortul adunării şi toate lucrările la cort; iar altul să nu se apropie de tine.
    5.     Aşa să faceţi slujba în locaşul sfânt şi la jertfelnic, şi nu va mai veni mânia asupra fiilor lui Israel;
    6.     Că am ales din fiii lui Israel pe fraţii voştri, pe leviţi, şi vi i-am dat ca dar închinat Domnului, să facă slujbă la cortul adunării;
    7.     Iar tu şi fiii tăi să vă îndepliniţi preoţia voastră în toate cele ce ţin de jertfelnic şi ce se află înăuntru după perdea, şi să săvârşiţi slujbele darului vostru preoţesc, iar altul străin, de se va apropia, să fie omorât".
    8.     Zis-a Domnul către Aaron: "Iată Eu am dat în seama voastră pârga Mea din toate cele închinate Mie de fiii lui Israel: ţie ţi le-am dat acestea şi după tine fiilor tăi, pentru cinul vostru, pentru preoţia voastră, prin lege veşnică.
    9.     Iată ce este al tău din cele preasfinte, în afară de cele ce se dau focului: orice dar de pâine al lor, orice jertfă pentru păcat a lor şi orice jertfă pentru vină, ce-Mi aduc ei, aceste lucruri preasfinte să fie ale tale şi ale fiilor tăi.
    10.     Acestea să le mâncaţi în locul cel sfânt. Tu şi fiii tăi, toţi cei de parte bărbătească ai voştri pot să mănânce din ele. Cele sfinte să fie ale tale.
    11.     Şi iată ce să mai fie al vostru din darurile lor ridicate: toate darurile ridicate ale fiilor lui Israel şi toate darurile lor legănate ţi le-am dat ţie şi fiilor tăi şi fiicelor tale, care sunt cu tine, prin lege veşnică. Tot cel curat din casa ta poate să mănânce din acestea.
    12.     Toată pârga de untdelemn şi toată pârga de struguri şi pârga grâului lor, toate câte aduc ei Domnului, ţi le-am dat ţie.
    13.     Cele dintâi roade ale pământului lor, pe care le aduc ei Domnului, să fie ale tale, şi tot cel curat din casa ta poate să mănânce din acestea.
    14.     Tot ce este afierosit în Israel să fie al tău.
    15.     Tot ce se naşte întâi din tot trupul, din oameni şi din dobitoace, şi se aduce Domnului, să fie al tău; dar întâiul născut dintre oameni să se răscumpere şi întâiul născut dintre dobitoacele necurate să se răscumpere;
    16.     Iar preţul răscumpărării lui, la o lună după naştere, este cinci sicli de argint, după siclul sfânt, care are douăzeci de ghere.
    17.     Însă întâiul născut al vacilor, întâiul născut al oilor şi întâiul născut al caprelor, nu se răscumpără: aceştia sunt sfinţiţi; cu sângele lor să stropeşti jertfelnicul. Grăsimea lor s-o arzi ca jertfă, întru miros de bună mireasmă Domnului;
    18.     Iar carnea lor este a ta şi tot ale tale sunt pieptul înălţat şi şoldul drept.
    19.     Toate darurile sfinte, înălţate, care se aduc Domnului de fiii lui Israel, ţi le dau ţie, fiilor tăi şi fiicelor tale care sunt cu tine, prin lege veşnică. Acest legământ de necălcat este veşnic înaintea Domnului pentru tine şi pentru urmaşii tăi".
    20.     Zis-a Domnul către Aaron: "În pământul lor nu vei avea nici moştenire, nici parte nu vei avea între ei. Eu sunt partea ta şi moştenirea ta între fiii lui Israel,
    21.     Iar fiilor lui Levi, iată, Eu le-am dat moştenire toată zeciuiala din toate câte are Israel, pentru slujba lor pe care o fac la cortul adunării.
    22.     De acum fiii lui Israel să nu mai vină la cortul adunării, ca să nu facă păcat aducător de moarte.
    23.     Ci la cortul adunării să facă slujba leviţii şi să ia asupră-şi păcatul lor. Aceasta este lege veşnică în neamul vostru.
    24.     Dar printre fiii lui Israel ei nu vor avea moştenire, căci zeciuiala fiilor lui Israel, pe care aceştia o aduc dar Domnului, am dat-o leviţilor moştenire şi de aceea le-am şi zis Eu că nu vor avea moştenire între fiii lui Israel".
    25.     Apoi a grăit Domnul lui Moise şi a zis:
    26.     "Vorbeşte leviţilor şi le zi: Când veţi lua de la fiii lui Israel zeciuiala, pe care v-am dat-o ca moştenire, să înălţaţi din ea dar Domnului a zecea parte, ca zeciuială,
    27.     Şi vi se va socoti acest dar al vostru ca grâul din arie şi ca mustul de la teasc.
    28.     Astfel veţi aduce şi voi dar Domnului din toate zeciuielile voastre, câte veţi lua de la fiii lui Israel, şi veţi da din ele, dar Domnului, preotului Aaron.
    29.     Din toate cele dăruite vouă, cele mai bune din toate cele sfinţite să le aduceţi dar Domnului,
    30.     Şi să le spui: De veţi aduce din acestea partea cea mai bună, se va socoti leviţilor ca cele primite de la arie şi ca cele primite de la teasc.
    31.     Aceasta să o mâncaţi oriunde voi, şi fiii voştri, şi familiile voastre, căci aceasta vă este plata pentru munca voastră la cortul adunării.
    32.     Pentru aceasta nu veţi avea păcat, de veţi aduce cele mai bune din toate; şi sfintele prinoase ale fiilor lui Israel nu le veţi întina şi nu veţi muri".

    Capitolul 19
    1.     Grăit-a Domnul cu Moise şi Aaron şi a zis:
    2.     "Iată porunca legii, pe care a dat-o Domnul, când a zis: Spune fiilor lui Israel să-ţi aducă o junincă roşie, fără meteahnă, care să nu aibă cusur şi să nu fi purtat jug;
    3.     Să o dai preotului Eleazar, să o scoată afară din tabără, la loc curat, şi să o junghie înaintea lui.
    4.     Apoi să ia preotul Eleazar din sângele ei şi să stropească cu sânge spre partea de dinainte a cortului adunării de şapte ori.
    5.     După aceea să o ardă de tot înaintea lui; să ardă adică şi carnea şi pielea şi sângele şi necurăţenia ei.
    6.     Apoi să ia preotul lemn de cedru, isop şi aţă de lână roşie şi să le arunce pe juninca ce se arde.
    7.     Să-şi spele preotul hainele sale, să-şi spele trupul cu apă, apoi să intre în tabără şi necurat va fi până seara.
    8.     Cel ce a ars-o de asemenea să-şi spele hainele sale, să-şi spele trupul cu apă şi necurat va fi până seara.
    9.     Un om curat să strângă cenuşa junincii, s-o pună afară din tabără la loc curat şi să se păstreze pentru obştea fiilor lui Israel, ca să se facă cu ea apă de stropire, adică apă de curăţire.
    10.     Cel ce a adunat cenuşa junincii să-şi spele hainele sale şi să fie necurat până seara. Aceasta să fie aşezământ veşnic pentru fiii lui Israel şi pentru străinii ce trăiesc la dânşii.
    11.     Cel ce se va atinge de trupul mort al unui om să fie necurat şapte zile.
    12.     Acesta să se cureţe cu această apă în ziua a treia şi în ziua a şaptea şi va fi curat; iar de nu se va curăţi în ziua a treia şi în ziua a şaptea, nu va fi curat.
    13.     Tot cel ce sg va atinge de trupul mort al unui om şi nu se va curăţi, acela va întina locaşul Domnului; omul acela se va stârpi din Israel, căci n-a fost stropit cu apă curăţitoare şi este necurat şi necurăţia lui e încă asupra lui.
    14.     Iată legea: De va muri un om într-o casă, tot cel ce va intra în casa aceea şi câte sunt în casă vor fi necurate şapte zile.
    15.     Tot vasul descoperit, care nu este legat la gură şi n-are capac pe el, este necurat.
    16.     Tot cel ce se va atinge în câmp de cel ucis cu sabia sau de mort sau de os de om sau de mormânt va fi necurat şapte zile.
    17.     Pentru cel necurat să se ia din cenuşa jertfei arse pentru curăţire şi să se toarne peste ea într-un vas apă de izvor;
    18.     Apoi un om curat să ia isop, să-l moaie în apa aceea şi să stropească din ea casa, lucrurile şi oamenii câţi sunt acolo şi pe cel ce s-a atins de os de om sau de ucis sau de mort sau de mormânt.
    19.     Cel curat să stropească pe cel necurat în ziua a treia şi în ziua a şaptea şi să-l cureţe în ziua a şaptea. Apoi să-şi spele hainele sale şi trupul său cu apă şi va fi necurat până seara.
    20.     Iar dacă vreun om va fi necurat şi nu se va curăţi, omul acela se va stârpi din obşte, căci a spurcat locaşul Domnului; căci nu s-a stropit cu apă curăţitoare şi este necurat.
    21.     Acesta să fie aşezământ veşnic pentru dânşii. Cel ce a stropit cu apă curăţitoare să-şi spele hainele sale; cel ce s-a atins de apa curăţitoare va fi necurat până seara.
    22.     Tot lucrul de care se va atinge cel necurat va fi necurat; şi tot ce se va atinge de acel lucru va fi necurat până seara".

    Capitolul 20
    1.     În luna întâi a ajuns toată obştea fiilor lui Israel în pustiul Sin şi s-a oprit poporul în Cadeş. Şi a murit Mariam şi a fost îngropată acolo.
    2.     Acolo însă nu era apă pentru obşte şi s-au adunat ei împotriva lui Moise şi a lui Aaron,
    3.     Şi blestema poporul pe Moise şi zicea: "O, de am fi murit şi noi când au murit fraţii noştri înaintea Domnului!
    4.     La ce aţi adus voi obştea Domnului în pustiul acesta, ca să ne omorâţi şi pe noi şi dobitoacele noastre?
    5.     Şi la ce ne-aţi scos din Egipt, ca să ne aduceţi în acest loc rău, unde nu se poate semăna şi nu sunt nici smochini, nici vite, nici rodii şi nici măcar apă de băut?"
    6.     Atunci s-au dus Moise şi Aaron din faţa poporului la uşa cortului adunării şi au căzut cu fetele la pământ şi s-a arătat slava Domnului peste ei.
    7.     Şi a grăit Domnul cu Moise şi a zis:
    8.     "Ia toiagul şi adună obştea, tu şi Aaron, fratele tău, şi grăiţi stâncii înaintea lor şi ea vă va da apă; şi le veţi scoate apă din stâncă şi veţi adăpa obştea şi dobitoacele ei".
    9.     A luat deci Moise toiagul din faţa Domnului, cum poruncise Domnul.
    10.     Şi au adunat Moise şi Aaron obştea la stâncă şi a zis către obşte: "Ascultaţi, îndărătnicilor, au doară din stânca aceasta vă vom scoate apă?"
    11.     Apoi şi-a ridicat Moise mâna şi a lovit în stâncă cu toiagul său de două ori şi î ieşit apă multă şi băut obştea şi dobitoacele ei.
    12.     Atunci a zis Domnul către Moise şi Aaron: "Pentru că nu M-aţi crezut, ca să arătaţi sfinţenia Mea înaintea ochilor fiilor lui Israel, de aceea nu veţi duce voi adunarea aceasta în pământul pe care am să i-l dau".
    13.     Aceasta este apa Meriba, căci aici fiii lui Israel s-au certat înaintea Domnului, iar El S-a sfinţit între ei.
    14.     Din Cadeş a trimis Moise soli la regele Edomului, ca să-i spună: "Aşa zice fratele tău Israel: Tu ştii toate greutăţile ce am îndurat.
    15.     Părinţii noştri s-au pogorât în Egipt şi noi am pribegit în Egipt vreme multă; dar Egiptenii ne-au făcut rău nouă şi părinţilor noştri.
    16.     De aceea am strigat către Domnul şi a auzit Domnul glasul nostru şi a trimis îngerul Său de ne-a scos din Egipt; şi acum suntem în Cadeş, oraşul cel mai apropiat de hotarul tău.
    17.     Îngăduieşte-ne să trecem prin ţara ta, că nu ne vom abate pe la ogoare şi pe la vii, nici apă nu vom bea din fântânile tale; ci vom trece pe drumul împărătesc, neabătându-ne nici la dreapta, nici la stânga, până vom ieşi din hotarele tale".
    18.     Edom însă i-a răspuns: "Să nu treci pe la mine, iar de nu vei asculta voi ieşi cu război înaintea ta".
    19.     Zisu-i-au fiii lui Israel: "Vom merge pe drumul cel mare şi de vom bea din apa ta, noi sau dobitoacele noastre, îţi vom plăti; vom trece numai cu piciorul, ceea ce e un lucru de nimic".
    20.     Iar acela i-a răspuns: "Să nu treci pe la mine!" Şi a ieşit Edom înaintea lui cu popor mult şi cu mână puternică.
    21.     Deci nu s-a învoit Edom să dea voie lui Israel să treacă prin hotarele lui şi Israel s-a depărtat de la el.
    22.     După aceea au pornit fiii lui Israel din Cadeş şi au venit toată obştea la muntele Hor.
    23.     Iar la muntele Hor, care e lângă hotarele ţării lui Edom, a grăit Domnul cu Moise şi cu Aaron şi a zis:
    24.     "Aaron va fi adăugat la poporul său, că el nu va intra în pământul pe care îl voi da fiilor lui Israel, pentru că nu v-aţi supus poruncii Mele la apa Meriba.
    25.     Să iei dar pe fratele tău Aaron şi pe Eleazar, fiul lui, şi să-i sui pe muntele Hor înaintea întregii obşti;
    26.     Să dezbraci acolo de pe Aaron hainele lui şi să îmbraci cu ele pe Eleazar, fiul lui, şi Aaron să se ducă şi să moară acolo".
    27.     Şi a făcut Moise aşa cum îi poruncise Domnul: i-a suit pe muntele Hor înaintea ochilor întregii obşti.
    28.     Acolo a dezbrăcat Moise de pe Aaron hainele lui şi a îmbrăcat cu ele pe Eleazar, fiul lui. Şi a murit Aaron pe vârful muntelui, iar Moise şi Eleazar s-au pogorât din munte.
    29.     Văzând toată obştea că a murit Aaron, l-a plâns toată casa lui Israel treizeci de zile.