Cuvioasa Isidora, cea nebună întru Hristos, din Tebaida Egiptului (VI) Sfântul Apostol Simon Zilotul, care se mai numea și Natanael,  fiind unul din cei 12 Apostoli ai Domnului (I) Sfânta Cuvioasă Taisia din Egipt, care mai întâi a fost desfrânată şi care a fost adusă la credinţă de Avva Ioan Colov (V) Icoana Maicii Domnului de Kiev-Bratsk (1654) Sfântul Ierarh Simon al Pecerskăi, nevoitor la Lavra Pecerska, iar mai târziu episcop de Vladimir şi Suzdal în Rusia (+1226)
Stil vechi
10 Mai

Joi

Stil nou
23 Mai
Ziua precedentă
Ziua următoare
Zi fără post
Sfântul Apostol Simon Zilotul, care se mai numea și Natanael, fiind unul din cei 12 Apostoli ai Domnului (I). Cuvioasa Isidora, cea nebună întru Hristos, din Tebaida Egiptului (VI). Sfânta Cuvioasă Taisia din Egipt, care mai întâi a fost desfrânată şi care a fost adusă la credinţă de Avva Ioan Colov (V). Sfinții Mucenici și frați buni: Alfeu (Alfiu), Filadelf şi Ciprian, care erau fiii domnitorului cetăţii Prefacta și care au pătimit la Sicilia în Italia (+250). Sfântul Cuvios Isihie Mărturisitorul din Galatia (VIII). Sfântul Ierarh Simon al Pecerskăi, nevoitor la Lavra Pecerska, iar mai târziu episcop de Vladimir şi Suzdal în Rusia (+1226). Sfântul Simon de Iurieveț și Jarki în Rusia, cel nebun întru Hristos, făcătorul de minuni (+1584). Sfântul Cuvios Lavrentie, care s-a săvârşit cu pace (VI). Sfântul Sfințit Mucenic Aurelian, episcop de Limoges în Franța (III). Sfinții Sfințiți Mucenici: preotul Calepod, consulul Palmatie şi cei 42 de Mucenici din casa sa, care au pătimit la Roma în timpul împăratului Alexandru Sever (+235). Sfinții Mucenici: Felix, Blanda, soţia sa, senatorul Simplicius şi cei 68 de Mucenici din casa sa care au pătimit la Roma în timpul împăratului Alexandru Sever (+235). Sfintele Muceniţe: Tecla, Iustina şi Isidora, care au pătimit la Lentini-Sicilia în Italia (+260). Sfinții Mucenici: Onisim, Erasm, dimpreună cu alți 14 Mucenici din Roma (+251). Sfinții Mucenici: Quartus şi Quintus din Campania, care au pătimit la Roma. Sfântul Mucenic Isihie din Antiohia (IV). Sfântul Cuvios Comgall, întemeietorul Mănăstirii Bangor din Irlanda (+601). Sfântul Ierarh Conleth, episcop de Kildare în Irlanda (+520). Sfântul Ierarh Cataldie, episcop de Taranto în Italia (VII). Sfânta Muceniță Solangia, păstoriţă de lângă Bourges în Franţa (+880). Sfântul Cuvios Lavrentie, nevoitor în Sfântul Munte Athos, iar mai târziu întemeietor al unei mănăstiri pe Muntele Pilion-Voios în Grecia (secolul al XIV-lea). Sfântul Cuvios Sinesie din Irkutsk în Rusia (+1787). Icoana Maicii Domnului de Kiev-Bratsk (1654).
File pateric

Pentru avva Antonie

Oarecari frati s-au dus la avva Antonie, ca sa-i vesteasca lui nalucirile care le vedeau si sa se invete de la dansul, de sunt adevarate, sau de la draci.
Si aveau ei un magar si a murit pe cale.
Deci, dupa ce au venit la batranul, apucand el mai inainte, le-a zis lor : cum a murit magarul pe cale ? Au zis lui : de unde stii, avvo ? Iar el le-a zis lor : dracii mi-au aratat.
Si ei au zis lui : noi pentru aceasta am venit sa te intrebam, ca vedem naluciri si de multe ori se fac adevarate; nu cumva ne inselam ? Si i-a incredintat pe ei batranul din pilda magarului, ca de la draci sunt.

Era cineva, ce vana prin pustie dobitoace salbatice si a vazut pe avva Antonie glumind cu fratii si s-a smintit.
Iar batranul vrand sa-l incredinteze pe el, ca trebuie cate putin sa se pogoare fratilor, i-a zis lui : pune sageata in arcul tau si intinde. Si a facut asa. Si a zis lui : intinde iarasi. Si a intins. Si iarasi i-a zis : intinde.
Si a zis lui vanatorul : de il voi intinde peste masura, se frange arcul.
Zis-a lui batranul : asa si la lucrul lui Dumnezeu, daca peste masura vom intinde cu fratii, degrab se rup. Deci trebuie cateodata si cate putin a ne pogora fratilor.
Acestea auzind vanatorul, s-a umilit. Si mult folosindu-se de la batranul, s-a dus.
Si fratii intarindu-se, au mers la locul lor.

Pilda zilei

Ce înseamnă a fi bogat

Bogăţia adevărată sunt bunurile cereşti, iar nu averile materiale de pe pământ. Un proprietar bogat, dar necredincios, zise odată unui pietrar sărac:

– Tot ce vezi cu ochii este al meu. Toată livada, semănăturile, pădurea, toate îmi aparţin.

Pietrarul arată spre cer şi-l întrebă:

– Şi acela e al tău?

Proprietarul nu răspunse nimic.

– Acela este al meu, zise atunci pietrarul, zâmbind fericit. Noaptea viitoare proprietarul visase că cel mai bogat om din sat murise. El se sperie, căci aceia nu putea fi altul decât el. Dar în acea noapte bietul pietrar a trecut la cele veşnice cu o moarte lină. Deci acesta din urmă avea bogăţia adevărată. (Grigorie Comşa, O mie de pilde)

Rugaciunea Zilei

Rugăciunea de joi

Doamne Iisuse Hristoase, Fiule şi Cuvântul lui Dumnezeu Tatăl, care în ziua de astăzi ai luat Cina cea de pe urmă, cu ucenicii Tăi, şi cu mare umilinţă ai spălat picioarele lor, şi ale ucenicului care Te-a vândut! Apoi, luând pâine şi vin în mâinile Tale Cele Sfinte şi binecuvântându-le cu puterea Ta cea Dumnezeiască, le-ai făcut însuşi Trupul şi Sângele Tău, cu care i-ai împărtăşit zicând: 'Luaţi, mâncaţi şi beţi, că acestea sânt Trupul şi Sângele Meu, pentru ca să se ierte păcatele voastre.' Cela ce tot în ziua aceasta Te-ai înălţat la cer şi ai şezut de-a dreapta lui Dumnezeu, Tatălui Tău, să împărăţesti împreună cu El în veci, ca Unul-Născut Fiul Său preaiubit.

Rogu-Te deci, pentru rugăciunile ucenicilor Tăi, iartă păcatele noastre, ale tuturor, ale celor vii şi ale celor răposaţi. Dă-mi, Doamne, lacrimi fierbinţi, ca să-mi plâng păcatele. Darul Tau cel curăţitor, care a spălat picioarele ucenicilor Tăi, să spele şi să curăţească inima şi sufletul meu, ca aşa, cu vrednicie, cu curăţie şi cu umilinţă să mă împărtăşesc cu Sfintele Tale Taine, acum şi în timpul morţii mele, iar în ora despărţirii mele, cu bucurie să se suie sufletul meu la Tine, fără de nici o frică, întrebare sau împiedicare să trec vămile văzduhului, intrând în mărirea Ta cea cerească. Ajută-mi, Doamne, ca să Te măresc în veci, să mă închin Numelui Tău Celui Sfânt.

Amin.

Biblia intr-un an

Cartea lui Iov

CAPITOLUL 34
Elihu infrunta pe Iov.

1. Elihu a vorbit mai departe si a zis:
2. “Ascultati, inteleptilor, cuvintele mele si voi, invatatilor, atintiti-va urechile,
3. Fiindca urechea deosebeste cuvintele, precum cerul gurii gusta rnancarea.
4. Sa cercetam intre noi ce este drept, sa stim intre noi ceea ce este bine,
5. Fiindca Iov a zis: “Eu sunt drept, dar Dumnezeu nu-mi da dreptate!
6. Desi nevinovat, trec drept mincinos; rana mea este nevindecata, desi eu nu am nici o greseala”.
7. Cine mai este ca Iov, care sa bea batjocura, cum ar bea apa?
8. Care sa se insoteasca cu cei care fac nedreptate si sa mearga in pas cu facatorii de rele?
9. Caci Iov a zis: “Omul n-are nici un folos, daca se straduieste sa fie placut lui Dumnezeu”.
10. Dar voi oameni de inima, ascultati-ma! Departe este de Dumnezeu rautatea, departe este de El nedreptatea!
11. Caci Dumnezeu intoarce omului dupa faptele lui si se poarta cu fiecare dupa purtarea lui.
12. Cu adevarat, Dumnezeu nu faptuieste raul si Cel Atotputernic nu stramba dreptatea.
13. Cine i-a incredintat carmuirea pamantului si cine i-a dat in grija aceasta lume intreaga?
14. Daca Dumnezeu n-ar cugeta decat la Sine Insusi si daca ar lua inapoi la Sine duhul Sau si suflarea Sa,
15. Toate fapturile ar pieri deodata si omul s-ar intoarce in tarana.
16. Daca ai minte, asculta aceasta, pleaca urechea la cuvintele mele.
17. Unul care prigoneste dreptatea ar putea oare sa domneasca? Si vei osandi tu pe Cel mare si drept?
18. El, Care striga imparatilor: Netrebnicilor! Si celor mai mari de pe pamant: Nelegiuitilor!
19. El nu cauta la fala celor mari si nu face deosebire intre bogat si sarac, pentru ca toti sunt lucrarea mainilor Sale.
20. Intr-o clipita ei mor si se duc; in miez de noapte, un popor se zbuciuma si fara greutate prabuseste pe tiran.
21. Pentru ca ochii Domnului supravegheaza cararile omului si vede toti pasii lui.
22. Pentru El nu este nici intuneric, nici umbra, unde sa se poata ascunde cei ce lucreaza nelegiuirea.
23. Dumnezeu n-are nevoie sa priveasca multa vreme pe cineva, ca sa-l traga inaintea judecatii Sale.
24. El zdrobeste pe puternici, fara lunga cercetare si pune pe altii in locul lor.
25. De vreme ce El cunoaste faptele lor, El ii rastoarna in fapt de noapte si-i zdrobeste.
26. Ca pe niste nelegiuiti ce sunt, El ii loveste de fala cu foarte multi privitori,
27. Fiindca s-au dat la o parte din preajma Sa si n-au voit sa priceapa cararile Sale
28. Si au facut sa urce pana la Domnul strigatul celui sarac si sa rasune in urechile Sale plansul celor nenorociti.
29. Daca Domnul se odihneste, cine poate sa-L smulga din odihna Lui si daca Isi acopera fata, cine poate sa-L mai zareasca? Dar El sta si supravegheaza si pe popoare si pe oameni,
30. Ca unul Care nu voieste stapanirea celor nelegiuiti, nici poticnirea popoarelor.
31. Daca un fatarnic zice lui Dumnezeu: “Am fost tarat la pacat si nu voi mai face ce este rau,
32. Ceea ce nu stiu, Tu invata-ma; daca am savarsit vreo nedreptate nu voi porni iar de la capat!”
33. Crezi tu, dupa parerea ta, ca Dumnezeu ii va face in schimb tot asa? Fiindca ai fost dispretuitor, fiindca te faci tu judecator in locul meu, spune-mi atunci ce stii tu?
34. Oamenii in toata firea vor zice si tot asa orice om cuminte care ma asculta:
35. Iov nu vorbeste dupa dreapta invatatura si cuvintele lui nu sunt dupa sfanta dreptate.
36. Insa Iov trebuie cercetat pana la capat cu privire la acele raspunsuri vrednice de niste nelegiuiti.
37. El a sporit pacatul sau; aici intre noi el pune la indoiala greseala lui si ingramadeste vorbele sale impotriva lui Dumnezeu”.

CAPITOLUL 35
Elihu vorbeste despre dreptatea lui Dumnezeu.

l. Elihu a vorbit mai departe si a zis:
2. “Crezi tu ca ai dreptate si socotesti ca te-ai limpezit inaintea lui Dumnezeu,
3. Cand zici: “Ce folosesc, ce castig am eu, ca nu pacatuiesc?”
4. Iata ce-ti voi raspunde si tie si prietenilor tai:
5. Priveste cerurile si indreapta intr-acolo ochii; uita-te la nori, cat sunt ei de sus, fata de tine!
6. Daca pacatuiesti, ce rau ii faci lui Dumnezeu si daca pacatele tale sunt numeroase, ce-I strica Lui?
7. Daca esti drept, ce dar Ii faci sau ce primeste El din mana ta?
8. Rautatea ta poate sa strice unui om ca si tine, dreptatea ta sa foloseasca celui ce este ca si tine nascut din om.
9. Ei striga atunci cand impilarea a trecut orice margini, ei racnesc in mainile celor puternici.
10. Dar ei nu intreaba: Unde este Dumnezeu Cel ce ne-a facut, El Care daruieste noptii cantari de veselie?
11. El Care ne da mai multa intelepciune decat dobitoacelor pamantului si mai multa pricepere decat pasarilor cerului?
12. Sa tot strige ei atunci, caci Dumnezeu nu raspunde, din pricina trufasei impilari a celor rai.
13. Zadarnica le este truda; Dumnezeu nu aude si Cel Atotputernic nu ia aminte.
14. Cu atat mai putin, cand tu zici ca nu stii de unde sa-L iei, ca tu esti cu El in judecata si ca-L tot astepti sa vina.
15. Ba, inca atunci cand tu spui ca mania Lui nu pedepseste si ca El nu prea stie limpede ce este aceea nelegiuire!
16. Da, Iov isi deschide gura zadarnic si, nestiind ce spune, inmulteste cuvintele fara rost.

CAPITOLUL 36
Urmarea vorbirii lui Elihu.

1. Elihu a mers mai departe si a grait:
2. “Asteapta o clipa si vei invata si altele, caci sunt inca temeiuri si cuvinte de partea lui Dumnezeu.
3. Voi porni cu stiinta mea de departe si voi dovedi dreptatea Ziditorului meu.
4. Caci cu adevarat ceea ce-ti spun eu nu este minciuna si cal ce sta langa tine este unul desavarsit in cunostinta.
5. Fireste, Dumnezeu este prea puternic, dar nu leapada pe nimeni; El este prea puternic prin inaltimea intelepciunii Sale.
6. El nu lasa pe nelegiuit sa propaseasca si celor nenorociti le face dreptate.
7. El nu despoaie pe cei drepti de dreptatea lor, iar cu imparatii la fel: ii pune in jeturi imparatesti si-i asaza sa domneasca de-a pururi. Dar ei se umfla de trufie.
8. Si atunci iata-i ferecati cu lanturi si iata-i prinsi cu funiile mahnirii.
9. Dupa aceea, Dumnezeu le dezvaluie fapta pe care au facut-o si nelegiuirea in care au cazut, anume ca s-au trufit.
10. Dar El le face aceasta destainuire ca sa ia aminte si le da porunca sa se intoarca de la rautatea lor;
11. Daca dau ascultare si vin la supunere, ei isi ispravesc zilele lor in fericire si anii lor in desfatari;
12. Iar daca sunt neascultatori, atunci trec prin stramtorile mortii si se sting nepriceputi si orbi.
13. Nelegiuitii se manie; ei nu se roaga lui Dumnezeu, cand sunt pusi in lanturi.
14. Unii ca acestia se sting de tineri si viata lor se vestejeste in floare.
15. Dar pe cel nenorocit Dumnezeu il scapa prin nenorocirea lui si prin suferinta Dumnezeu ii da invatatura.
16. Tot asa si pe tine te va scoate din stransoarea durerii, ca sa te puna la loc larg, unde nu mai este nici o stinghereala si unde masa ta va fi incarcata cu mancari grase si alese.
17. Daca tu ai fost pedepsit cu strasnicie, ca un nelegiuit, tu scoate din pedeapsa puterea dreptatii;
18. Certarea Lui sa nu te impinga la manie impotriva Lui si multimea bataii sa nu te scoata din calea cugetului drept.
19. Era oare sa puna Dumnezeu vreun pret pe bogatiile tale? Nu! Nici pe aur, nici pe toate mijloacele puterii pamantesti.
20. Nu pofti noaptea (departarii de Dumnezeu), caci in ea, popoare intregi au fost smulse din locul lor.
21. Ia seama, nu te duce la nedreptate, caci ea este adevarata cauza a suferintei.
22. Da, Dumnezeu este nespus de mare prin puterea Lui! Cine poate sa invete ca El?
23. Cine I-a dat invatatura cum sa se poarte? Si cine poate sa-I spuna: “Aceasta ai facut-o rau?”
24. Adu-ti aminte si preamareste opera Lui, pe care o canta, in laudele lor, oamenii;
25. Orice om o priveste, macar ca o imbratiseaza cu ochiul, numai de departe.
26. Cat este de mare Dumnezeu! Dar noi nu putem sa-L intelegem si numarul anilor Sai nu se poate socoti.
27. El atrage picaturile de apa, El le preface in aburi si da ploaia.
28. Iar norii o trec prin sita lor si o varsa picaturi peste multimile omenesti.
29. Cine poate sa priceapa cum se desfasoara norii si cum bubuie tunetul in cortul lui?
30. Iata ca El a rostogolit aburii Sai si a acoperit adancimile marii.
31. Prin el Domnul hraneste popoarele si le da belsug de mancare.
32. El ridica fulgerul, cu amandoua mainile si-l trimite sa loveasca la tinta.
33. El da din vreme de veste ciobanului si oilor, care simt din aer apropierea vijeliei.

CAPITOLUL 37
Slava lui Dumnezeu se cunoaste din cartea firii.

l. Si din pricina aceasta inima mea se zbuciuma si se zbate din locul ei.
2. Ascultati bubuitul glasului Sau Si tunetul care iese din gura Sa.
3. Peste toata intinderea cerului El azvarle fulgerul Sau si fulgerul Sau ajunge pana la marginile pamantului.
4. In urma fulgerului, vine un muget prelung. El tuna cu glasul Lui zguduitor, El nu mai impiedica fulgerele cat timp glasul Lui rasuna.
5. Dumnezeu cu tunetul Sau savarseste minuni, El face lucruri mari pe care noi nu putem sa le pricepem.
6. El porunceste zapezii: “Cazi pe pamant “, si ploilor imbelsugate: “Staruiti cu putere!”
7. Pe fiecare om El pune a Sa pecetie, pentru ca toti oamenii sa recunoasca puterea Lui.
8. Fiarele salbatice se dau inapoi in culcusurile lor si raman ascunse in vizuinile lor.
9. Vijelia vine de la miazazi si frigul vine de la miazanoapte.
10. La suflarea lui Dumnezeu se incheaga ghiata si intinderea apelor se face sloi.
11. El umple norii cu apa si din intunecimea furtunii sloboade fulgerele.
12. Iar norii, invartindu-se in cercuri, alearga dupa planurile Sale, astfel ca indeplinesc tot ce le porunceste, in lungul si in latul lumii Sale pamantesti.
13. Si Domnul ii trimite: aici ca o bataie pentru pamant, dincolo ca o milostivire a vointei Sale.
14. Iov, ia aminte la aceste lucruri, stai locului si te uita la minunile lui Dumnezeu!
15. Intelegi tu cum carmuieste Dumnezeu norii Sai si in ce fel poate norul sa sloboada fulgerul pe pamant?
16. Intelegi tu plutirea norilor, minuni ale Aceluia a Carui stiinta este desavarsita?
17. Tu, care te aprinzi in vesmintele tale, cand pamantul se odihneste sub vantul arzator din miazazi,
18. Poti sa intinzi la fel cu El boltitura cerului, ca o oglinda turnata din metal?
19. Spune-mi si mie ce vom putea sa graim cu El? Ce vorba vom incepe noi cu El, astfel intunecati la minte precum suntem?
20. Acum, cand eu vorbesc, cine-I da de veste ce zic eu? Cand a vorbit cineva ceva, El o stie fiindca I-a Spus altul?
21. Oamenii nu pot sa priveasca prealuminosul soare, care straluceste pe cer, acum dupa ce vantul a imprastiat norii.
22. Acum lumina biruitoare se revarsa din norii de la miazanoapte si maretia Domnului robeste si cutremura inima.
23. Pe Cel Atotputernic nu putem sa-L ajungem cu priceperea noastra. El este atotinalt in putere si bogat in judecata si nu calca niciodata dreptatea in picioare.
24. Pentru aceea oamenii se tem de El si I se inchina; El insa nu-si pogoara privirile asupra nici unuia dintre cei ce se cred pe sine intelepti”.