Sfântul Ierarh Metodie, episcop de Moravia, şi Sfântul Cuvios Chiril Filosoful, fratele său, cei întocmai cu Apostolii şi luminătorii slavilor (+885 şi +869)
Stil vechi
11 Mai

Vineri

Stil nou
24 Mai
Ziua precedentă
Ziua următoare
Dezlegare la pește
Sfântul Ierarh Metodie, episcop de Moravia, şi Sfântul Cuvios Chiril Filosoful, fratele său, cei întocmai cu Apostolii şi luminătorii slavilor (+885 şi +869). Sfântul Întocmai cu Apostolii Mucenic Rostislav, kneazul Moraviei celei Mari (+870) și Sfântul Cuvios Iluminatus, nevoitor la Mănăstirea San Marino, lângă Ancona în Italia (+1000). Sfântul Sfințit Mucenic Iosif, arhiepiscop de Astrahan/Kazan în Rusia (+1671). Sfântul Cuvios Sofronie, zăvorât de la Pecerska (în Peșterile Depărtate) (XIII). Sfântul Ierarh Nicodim, arhiepiscop de Peci în Serbia (+1325). Sfântul Sfințit Mucenic Mochie, preot din Amfipole în Macedonia (+295). Sfinții Mucenici: Evelie, slujitor din palatul lui Nero, care a pătimit la Pisa în Italia, Dioscorid, Arghiros Tesaloniceanul și Dioscor cel Nou din Smirna (+66, +250, +1806 și +1808). Pomenirea înnoirii slăvitei și de Dumnezeu păzitei cetăţi a Constantinopolului sau a închinării ei în paza şi ocrotirea Preasfintei Stăpânei noastre de Dumnezeu Născătoarei şi Pururea Fecioarei Maria (402). Sfântul Ierarh Iustin, primul episcop al oraşului Chieti din Italia, și Sfântului Sfințit Mucenic Antim Preotul, care a pătimit la Roma, în timpul împăratului Diocleţian (IV). Sfinții Mucenici: Anastasie Tribunul din Lerida, care a pătimit împreună cu toată familia şi slujitorii săi la Catalania în Spania, Sisinie, Diocletie şi Florentie de la Osimo în Italia, Vasie, Maxim şi Fabie din Roma și a Sfântului Sfințit Mucenic Acachie din Moesia (+251, +303, +304 și +305). Sfântul Nepoțian, preot din Altino în Italia, a Sfintei Principia, fecioară din Roma, și a Sfântului Mucenic Udaut, apostolul hunilor (+396, +420 și +452). Sfinții Ierarhi: Mamert, arhiepiscop de Vienne, și Possessor, episcop de Verdun în Franţa (+475 și +485). Sfântul Ierarh Asaph, episcop de Llanelwy în Anglia, și Sfinților Cuvioși: Cathan de la Bute în Scoţia, Credan Pustnicul și Tudy, stareţ în Anglia (VI). Sfântul Walbert din Franța, Sfântul Ierarh Wiro, episcop misionar la Limberg în Olanda, și Sfinții Cuvioși Mucenici: Gangulf din Burgundia în Franţa și Fremund Sihastrul, fiul regelui Offa din Anglia (+678, +710, +760 și +866). Sfântul Ierarh Mayeul și Sfinții Cuvioși: Odo și Odilo, stareţi la Mănăstirea Cluny din Franţa (+994, +1049 și +942). Sfintele Cuvioase Muceniţe: Olimpiada, egumenă în Mitilene, şi Eufrosina, monahie din insula Lesvos (XIII). Sfântul Cuvios Hristofor Georgianul din Gareji în Georgia (+1771), și Sfântul Ierarh Teofilact, episcop de Stavropol şi Ekaterinodar în Rusia (+1872). Sfântul Sfințit Nou Mucenic din Rusia: preotul Mihail (Belorossov) (+1920) și a Sfântul Sfințit Nou Mucenic din Ucraina: Arhiepiscopul Alexandru de Harkov (+1940), care au pătimit în timpul regimului comunist..
File pateric

Pentru avva Antonie

A auzit avva Antonie despre un calugar mai tanar, care a facut pe cale un semn ca acesta, adica vazand el pe oarecari batrani calatorind si slabind pe cale, a poruncit unor asini salbatici de au venit si au purtat pe batrani pana cand au ajuns la Antonie. Deci batranii au vestit acestea lui avva Antonie. Si a zis lor : mi se pare ca acest calugar este o corabie plina de bunatati, dar nu stiu de va ajunge la liman. Si dupa oarecare vreme avva Antonie incepe deodata sa planga si sa-si smulga perii si sa se tanguiasca. Ii zic lui ucenicii : de ce plangi, avvo ? Iar batranul a zis : mare stalp al Bisericii a cazut acum. Si zicea despre calugarul cel mai tanar. Ci mergeti, zicea el, pana la dansul si vedeti ceea ce s-a facut. Deci s-au dus ucenicii si l-au aflat pe calugar sezand pe rogojina si plangand pacatul pe care il facuse. Iar el vazand pe ucenicii batranului, le-a zis : ziceti batranului ca sa roage pe Dumnezeu sa-mi dea numai zece zile si nadajduiesc ca voi da raspuns, adica ma voi pocai. Si dupa cinci zile a murit.

Un calugar a fost laudat de frati, catre avva Antonie. Iar el, cand a mers la dansul, l-a ispitit de sufera necinste, si, aflandu-l ca nu sufera, i-a zis lui : esti asemenea unui oras, care dinainte este impodobit, iar dinapoi se jefuieste de talhari.

Pilda zilei

Despre cinstirea duminicii

Doi morari erau rude şi vecini. Unul nu câştiga aproape nimic, pe când celuilalt îi mergea foarte bine. Într-o zi, morarul cel sărac îi spuse celuilalt;

- Nu ştiu cum se face că tu te îmbogăţeşti necontenit, pe când afacerile mele merg din rău în mai rău.

Celălalt îi zise:

- Moara ta are un mare defect.

- Ce fel de defect? întrebă săracul.

- Merge şi duminica. Adu-ţi aminte de pedepsele cu care ameninţă Dumnezeu pe cei care necinstesc duminica.

 

Rugaciunea Zilei

Rugăciunea de vineri

Doamne Iisuse Hristoase, Mântuitorul cel dulce al sufletului meu, în această zi a Răstignirii Tale pe Cruce ai pătimit şi ai luat moarte pentru păcatele noastre, mă mărturisesc înaintea Ta, cum că eu sânt cel ce Te-am răstignit cu păcatele mele cele multe.

Mă rog însă Bunătăţii Tale celei nespuse, să mă învredniceşti cu Darul Tău, Doamne, ca şi eu să pot răbda patimi pentru credinţa, speranţa şi iubirea ce le am către Tine, precum Tu Cel îndurat ai răbdat pentru mântuirea mea. Întăreşte-mă, o, Doamne ca de astăzi înainte să port Crucea Ta cu bucurie şi cu mare căinţă, şi să urăsc cugetele mele şi voinţele mele cele rele. Sădeşte în inima mea întristarea de moartea Ta ca să o simt precum au simţit-o iubita ta Maică, ucenicii Tăi şi femeile purtătoare de mir, ce stăteau lângă Crucea Ta.

Luminează-mi simţirile cele sufleteşti, ca să se mişte şi să priceapă moartea Ta, precum ai făcut de Te-au cunoscut făpturile cele neînsufleţite, când s-au mişcat la Răstignirea Ta, şi mai vârtos, cum te-a cunoscut tâlharul cel credincios şi pocăit, şi ţi s-a plecat, de l-ai pus în rai. Dă-mi, Doamne, şi mie, tâlharului celui rău, Darul Tău, precum atunci l-ai dat aceluia şi-mi iartă păcatele, pentru Sfintele Tale Patimi, şi cu bună întoarcere şi căinţă mă aşează împreună cu el în rai, ca un Dumnezeu şi Ziditor ce-mi eşti.

Mă închin Crucii Tale, Hristoase, şi pentru iubirea Ta către noi, zic către dânsa: Bucură-te, cinstită Cruce a lui Hristos, pe care ridicat şi pironit fiind Domnul, a mântuit lumea!

Bucură-te, pom binecuvântat, pentru că tu ai ţinut rodul vieţii, care ne-a mântuit de moartea păcatului. Bucură-te, drugul cel tare, care ai sfărâmat uşile iadului.

Bucură-te, cheie împărătească, ce ai deschis uşa raiului.

O, Hristoase al meu răstignit, câte ai pătimit pentru noi! Câte răni, câte scuipări şi câtă ocară ai răbdat pentru păcatele noastre şi pentru a ne da încă pildă de adevărată răbdare în suferinţele şi necazurile vieţii acesteia!

Si fiindcă acestea ni le trimite Dumnezeu pentru păcatele noastre, ca să ne îndreptăm şi să ne apropiem de El, şi aşa, numai spre folosul nostru ne pedepseşte în această viaţă. De aceea, rogu-mă Ţie, Stăpâne, ca la necazurile, ispitele şi durerile câte ar veni asupra mea, să-mi înmulţeşti împreună şi răbdarea, puterea şi mulţumirea, căci cunosc, că neputincios sânt de nu mă vei întări; orb de nu mă vei lumina; legat de nu mă vei dezlega; fricos de nu mă vei face îndrăzneţ; pierdut de nu mă vei cerca; sclav de nu mă vei răscumpăra cu bogata şi Dumnezeiasca Ta putere şi cu Darul Sfintei Tale Cruci, căreia mă închin şi o măresc, acum, şi pururea şi în vecii vecilor.

Amin.

Biblia intr-un an

Cartea lui Iov

CAPITOLUL 38
Dumnezeu Se destainuieste din norii cerului si Insusi da invatatura.

1. Atunci Dumnezeu i-a raspuns lui Iov, din sanul vijeliei, si i-a zis:
2. “Cine este cel ce pune pronia sub obroc, prin cuvinte fara intelepciune?
3. Incinge-ti deci coapsele ca un viteaz si Eu te voi intreba si tu Imi vei da lamuriri!
4. Unde erai tu, cand am intemeiat pamantul? Spune-Mi, daca stii sa spui.
5. Stii tu cine a hotarat masurile pamantului sau cine a intins deasupra lui lantul de masurat?
6. In ce au fost intarite temeliile lui sau cine a pus piatra lui cea din capul unghiului,
7. Atunci cand stelele diminetii cantau laolalta si toti ingerii lui Dumnezeu Ma sarbatoreau?
8. Cine a inchis marea cu porti, cand ea iesea navalnica, din sanul firii,
9. Si cand i-am dat ca vesmant negura si norii drept scutece,
10. Apoi i-am hotarnicit hotarul Meu si i-am pus porti si zavoare
11. Si am zis: Pana aici vei veni si mai departe nu te vei intinde, aici se va sfarama trufia valurilor tale?
12. Ai poruncit tu diminetii, vreodata in viata ta, si i-ai aratat aurorei care este locul ei,
13. Ca sa apuce pamantul de colturi si sa scuture pe nelegiuiti de pe pamant?
14. In revarsatul zorilor, pamantul se face rosu ca rosiile peceti si ia culori ca de vesmant.
15. Cei rai raman fara noaptea (prielnica lor) si bratul ridicat este frant.
16. Ai fost tu pana la izvoarele marii sau te-ai plimbat pe fundul prapastiei?
17. Ti s-au aratat oare portile mortii si portile umbrei le-ai vazut?
18. Ai cugetat oare la intinderea pamantului? Spune, stii toate acestea?
19. Care drum duce la palatul luminii si care este locul intunericului,
20. Ca sa stii sa-l calauzesti in cuprinsul lui si sa poti sa nimeresti potecile care duc la el acasa?
21. Tu stii bine, caci atunci erai nascut si numarul zilelor tale e foarte mare.
22. Ai ajuns tu la camarile zapezii? Ai vazut tu camarile grindinei,
23. Pe care le tin deoparte pentru vremuri de stramtorare, pentru zilele de batalie si de razboi?
24. Unde se risipesc aburii si se raspandeste pe pamant vantul de la rasarit?
25. Cine a sapat albie puhoaielor cerului si cine a croit drum bubuitului tunetului,
26. Ca sa ploua pe un pamant nelocuit si pe o pustietate unde nu se afla fiinta omeneasca
27. Si sa adape tinuturile sterpe si uscate si sa scoata pajiste de iarba din intinderea plesuva?
28. Are ploaia un tata? Cine a zamislit stropii de roua?
29. Din sanul cui a iesit gheata? Si cine este cel ce naste promoroaca din cer?
30. Apele se incheaga si se intaresc ca piatra si fala marii se face sloi!
31. Poti tu sa legi cataramele Pleiadelor sau sa deznozi lanturile Orionului?
32. Poti tu sa scoti la vreme cununa Zodiacului si vei fi tu carmaci Carului Mare si stelelor lui?
33. Cunosti tu legile cerului si poti tu sa faci sa fie pe pamant ceea ce este scris in ele?
34. Poti tu sa ridici pana la nori glasul tau ca sa se sloboada peste tine potopul ploilor?
35. Esti tu in stare sa azvarli fulgerele si ele sa plece si sa-ti spuna: Iata-ne?
36. Cine a pus atata intelepciune in pasarea ibis sau cine i-a dat pricepere cocosului?
37. Cine poate sa tina cu destoinicie socoteala norilor si sa verse pe pamant burdufurile cerului,
38. Ca sa se adune pulberea si sa se intareasca, iar bulgarii de pamant sa se lipeasca laolalta?
39. Tu esti cel ce aduci prada leoaicei si potolesti foamea puilor de leu,
40. Cand s-au ascuns in vizuini sau stau si pandesc ascunsi in hatisuri?
41. Cine are grija de mancarea corbului, cand puii lui croncanesc la Dumnezeu, de foame, si zboara incoace si incolo dupa hrana?

CAPITOLUL 39
Minunile fapturii

l. Stii tu cand nasc caprele salbatice? Ai bagat de seama care este vremea cerboaicelor?
2. Numeri tu lunile sarcinii lor si stii tu cand le vine ceasul sa nasca?
3. Ele ingenunchiaza, fata puii si scapa de durerile lor,
4. Iar puii lor prind putere, se fac mari pe camp, pornesc si nu se mai intorc spre mamele lor.
5. Cine a lasat slobod asinul salbatic si l-a dezlegat de la iesle?
6. I-am dat pustiul ca sa-l locuiasca si pamantul sarat i l-am harazit ocol;
7. El isi bate joc de zarva oraselor; el nu aude strigatele nici unui stapan;
8. El strabate muntii, locul sau de pasune, si umbla dupa orisice verdeata.
9. Va voi bivolul salbatic sa se bage la tine sluga si sa petreaca noaptea linga ieslele tale?
10. Poti tu sa-l legi cu funia de gat si sa traga grapa dupa tine, peste aratura?
11. Poti sa te increzi in el, fiindca este atat de tare, si sa-i lasi in grija munca ta?
12. Te bizui tu pe el, ca mai vine inapoi sa-ti aduca roadele la aria ta?
13. Aripile strutului sunt negrait de agere; strutul are pene preafrumoase ti mandru penaj.
14. Cand isi lasa ouale pe pamant si le lasa sa se cloceasca in nisipul fierbinte,
15. El uita ca oarecine poate sa le calce cu piciorul si ca vreo fiara salbatica poate sa le striveasca.
16. Strutul e hain cu puii sai, ca si cum n-ar fi ai lui, si nu-i pasa deloc de truda sa zadarnica.
17. Vezi ca Dumnezeu nu l-a inzestrat cu pricepere si patrundere.
18. Cand se scoala insa si porneste, face de ocara si pe cal si pe calaret.
19. Tu esti cel ce dai putere calului? Tu i-ai impodobit gatul cu falnica lui coama?
20. Tu l-ai invatat sa sara usor, ca o lacusta? Nechezatul lui viteaz insufla spaima!
21. El bate pamantul cu copita si mandru de puterea lui porneste spre taberele inarmate;
22. El isi bate joc de primejdie si n-are nici o teama si nu se da inapoi dinaintea sabiei.
23. La oblanc ii suna tolba cu sageti; fulgere arunca sulita si lancea.
24. De aprindere, de nerabdare, el mananca, gonind, pamantul si, cand a sunat trambita, nu mai are astampar.
25. La chemarea trambitei, pare ca zice: Haide! Si de departe soarbe cu narile batalia, tunetul poruncilor capeteniilor si strigatele razboinice.
26. Oare, prin desteptaciunea ta s-a imbracat in pene soimul si isi intinde aripile ca niste seceri, spre miazazi?
27. Nu cumva vulturul se ridica in inaltime din porunca ta si isi asaza cuibul pe varfuri neajunse?
28. El isi face salasul in stanci si acolo petrece noaptea - pe un varf de stanca si pe vreo inaltime prapastioasa.
29. Acolo el sta si isi pandeste prada; ochii sai strapung departarile,
30. Puii sai beau sangele prazii si unde sunt hoiturile, acolo se aduna vulturii”.

CAPITOLUL 40
Aratarea atotputerniciei lui Dumnezeu la hipopotam.

1. Si Domnul a vorbit mai departe cu Iov si i-a zis:
2. “Cel ce s-a apucat la cearta cu Cel Atotputernic se va da oare batut? Cel ce judeca pe Dumnezeu va raspunde ceva?”
3. Si Iov a raspuns Domnului zicand:
4. “Daca am fost usuratic, ce raspuns sa-ti mai dau? Voi pune mana mea pe gura mea.
5. Am vorbit o data, dar inca o data nu voi mai vorbi; de doua ori si nu voi lua-o iar de la inceput”.
6. Atunci Domnul a vorbit cu Iov, din mijlocul furtunii si a zis:
7. “Incinge-ti coapsele ca un viteaz si te voi intreba si Imi vei da lamuriri.
8. Poti tu cu adevarat sa gasesti cusur judecatii Mele? Si Ma vei osandi pe Mine, ca sa-ti faci dreptate?
9. Este bratul tau ca bratul lui Dumnezeu? Si glasul tau este, oare, tunet, precum este glasul Lui?
10. Atunci impodobeste-te cu maretie si cu semetie, imbraca-te cu stralucire si cu cinste!
11. Revarsa puhoaiele maniei tale si doboara cu o privire pe cel trufas!
12. Vezi de toti semetii si smereste-i si calca in picioare, fara zabava, pe toti cei rai!
13. Ascunde-i pe toti gramada, in pamant, si ii inmormanteaza.
14. Si atunci Eu Insumi te voi preamari, pentru toate cate ai izbandit cu dreapta ta.
15. Ia priveste acum inaintea ta, hipopotamul; si el ca si tine este faptura Mea; el paste iarba ca boul.
16. Vezi ce putere are in coapsele lui si ce tarie are in muschii de pe pantece.
17. Coada lui e darza ca lemnul cedrului si vinele de pe pulpele lui stau ca niste noduri.
18. Oasele lui sunt ca niste tevi de arama si madularele ca niste drugi de fier.
19. El este fruntea fapturilor lui Dumnezeu si facut sa fie cel mai mare peste celelalte dobitoace.
20. Muntii ii dau hrana si toate fiarele salbatice sunt ingrozite cand il vad.
21. El se culca sub florile de lotus, in ocolul trestiilor si al baltii.
22. Frunzele de lotus ii fac umbra si salciile baltii il imprejmuiesc.
23. Daca fluviul vine mare, fara de veste, el nu se sinchiseste; el sta linistit pe loc, chiar cand ar fi ca Iordanul sa-i urce navalnic pana la gura.
24. Cine poate sa-l priveasca? Cine poate sa-i strapunga nasul cu un lat?

CAPITOLUL 41
Puterea leviatanului.

l. Poti tu sa prinzi leviatanul cu undita, ori sa-i legi limba cu o sfoara?
2. Vei putea tu sa-i vari in nas o trestie sau sa-i gauresti falca cu carligul?
3. Iti va face el multe rugaminti si iti va spune el lucruri dragalase?
4. Ori va face cu tine legamant si-l vei lua la tine rob pe toata viata?
5. Te vei juca tu cu el, cum te joci cu o pasare, sau il vei lega tu ca sa-ti inveselesti fetele?
6. Pescarii intovarasiti vor putea sa-l scoata de vanzare si negustorii sa-l vanda cu bucata?
7. Vei putea tu sa-i gauresti pielea cu sageti si capul cu carligul pescaresc?
8. Ridica-ti numai mana impotriva lui si vei pomeni de o asemenea lupta si nu o vei mai incepe niciodata!
9. Iata, este o desertaciune sa mai nadajduiesti in izbanda; numai infatisarea lui si te da la pamant.
10. Cine este atat de nechibzuit incat sa-l intarate? Cine va indrazni sa dea piept cu Mine?
11. Cine M-a indatorat cu ceva, ca sa fiu acum dator sa-i dau inapoi? Tot ce se afla sub ceruri este al Meu.
12. Cat despre leviatan, voi vorbi despre madularele lui si despre taria lui si despre frumoasa lui intocmire.
13. Cine a ridicat pulpana din fata a vesmantului lui si cine poate patrunde in captuseala armurei lui?
14. Cine a deschis vreodata portile gurii lui? Zimtii lui sunt ingrozitori!
15. Spinarea lui este ca un sirag de scuturi, pe care le-ai fi intarit si pecetluit puternic.
16. Ele sunt stranse unul intr-altul atat de tare, ca nici vantul nu patrunde printre ele.
17. Fiecare e lipit de cel de langa el si se tin asa si nu se mai despart.
18. Din stranutul lui scapara lumina si ochii lui sunt rosii ca pleoapele zorilor.
19. Din gura lui ies parca niste torte aprinse si izbucnesc valuri de scantei.
20. Din narile lui iese fum, ca dintr-o caldare pusa la foc si care fierbe.
21. Rasuflarea lui este de carbuni aprinsi si din gura lui tasnesc flacari.
22. Puterea lui e adunata in grumazul lui si inaintea lui tasneste groaza.
23. Carnea lui e indesata; oricat ai apasa in ea nu se lasa.
24. Inima lui este tare ca piatra, tare ca piatra rasnitei, cea de dedesubt.
25. De maretia lui se tem si valurile; valurile marii se dau inapoi din fata lui.
26. Sa-l atingi cu sabia nu folosesti nimic; nici cu lancea, nici cu sageata, nici cu toporul.
27. Fierul pentru pielea lui este ca paiul, iar arama ca lemnul putred.
28. Sageata nu-l pune pe fuga si pietrele din prastie cad pe el ca niste pleava.
29. O sageata pentru el este un pai in vant si isi bate joc de vajaitul unei lanci ce zboara.
30. Sub pantecele lui sunt niste solzi ascutiti; cand da prin noroi, pare ca da cu grapa.
31. Cand se afunda, apa fierbe ca intr-o caldare; el preface marea intr-un cazan de fiert mirodenii.
32. El lasa in urma o dara luminoasa si adancul pare un cap cu plete albe.
33. Pe pamant el nu-si afla perechea si e facut sa nu cunoasca frica.
34. El se uita de sus la toti cati sunt puternici si este imparat peste toate fiarele salbatice”.