Sfântul Nou Mucenic Nicolae (Kandaurov) (Rusia) (1938) Sfântul Sfinţit Mucenic Avramie, Episcopul Arvilului din Persia (+347) Sfântul Cuvios Chiril, egumen și făcător de minuni de la Lacul Nou (Novoezersk), Novgorod, în Rusia (+1532) Sfinții Sfințiți Noi Mucenici din Rusia: episcopul Metodie de Petropavlonsk (+1921),  preoţii: Evstatie (Sokolskii), Ioan (Artobolevkii), Alexandru (Minervin), Serghie (Soloviov), Ioan (Aleșkovskii), Alexandru (Sokolov), Nicolae (Kandaurov), Alexie (Kneajenskii), Nicolae (Golâșev), Alexie (Șarov), Alexandru (Pokrovkii), Arcadie (Lobțov), Boris (Nazarov), Mihail (Râbin), Nicolae (Pospelov), Alexie (Lebedev), Andrei (Bednov), Dimitrie (Kedrolivanskii), Ioan (Tihomirov), Petru (Socolov) și binecredincioșii creștini Serafim (Vavilov), Teodosie (Bobkov), Rafaila (Vișneacova), Ana (Efremova), Maia (Vinogradova), Ecaterina (Decalina), Ioan (Șuvalov), Vasile (Ivanon), Dimitrie (Ilinskie), Teodor (Palșkov) și Dimitrie (Cazamațkii) (+1938), care au pătimit în timpul regimului comunist Sfântul Cuvios Isidor Pelusiotul, preot în Egipt și rudă cu Sfântul Chiril, arhiepiscopul Alexandriei (+449) Sfântul Cuvios Nicolae Mărturisitorul, egumenul Mănăstirii Studiților (Studion) din Constantinopol, care era cu neamul din insula Creta (+868) Sfântul Mucenic Iosif din Halep în Siria, făcătorul de minuni (+ 1686) Sfântul Mucenic Gheorghe Vsevolodovici, mare cneaz al Vladimirului (Rusia) (+1238)
Stil vechi
4 Februarie

Luni

Stil nou
17 Februarie
Ziua precedentă
Ziua următoare
Zi fără post
Sfântul Cuvios Isidor Pelusiotul, preot în Egipt și rudă cu Sfântul Chiril, arhiepiscopul Alexandriei (+449). Sfântul Cuvios Nicolae Mărturisitorul, egumenul Mănăstirii Studiților (Studion) din Constantinopol, care era cu neamul din insula Creta (+868). Sfântul Sfinţit Mucenic Avramie, Episcopul Arvilului din Persia (+347). Sfântul Cuvios Chiril, egumen și făcător de minuni de la Lacul Nou (Novoezersk), Novgorod, în Rusia (+1532). Sfinții Sfințiți Noi Mucenici din Rusia: episcopul Metodie de Petropavlonsk (+1921), preoţii: Evstatie (Sokolskii), Ioan (Artobolevkii), Alexandru (Minervin), Serghie (Soloviov), Ioan (Aleșkovskii), Alexandru (Sokolov), Nicolae (Kandaurov), Alexie (Kneajenskii), Nicolae (Golâșev), Alexie (Șarov), Alexandru (Pokrovkii), Arcadie (Lobțov), Boris (Nazarov), Mihail (Râbin), Nicolae (Pospelov), Alexie (Lebedev), Andrei (Bednov), Dimitrie (Kedrolivanskii), Ioan (Tihomirov), Petru (Socolov) și binecredincioșii creștini Serafim (Vavilov), Teodosie (Bobkov), Rafaila (Vișneacova), Ana (Efremova), Maia (Vinogradova), Ecaterina (Decalina), Ioan (Șuvalov), Vasile (Ivanon), Dimitrie (Ilinskie), Teodor (Palșkov) și Dimitrie (Cazamațkii) (+1938), care au pătimit în timpul regimului comunist. Sfântul Mucenic Gheorghe Vsevolodovici, mare cneaz al Vladimirului (Rusia) (+1238). Sfântul Mucenic Iosif din Halep în Siria, făcătorul de minuni (+ 1686). Sfântul Nou Mucenic Nicolae (Kandaurov) (Rusia) (1938). Sfinții Cuvioși Avramie și Coprie de Pecenga, Vologda (Rusia) (XV). Sfântul Cuvios Ioan din Irinopole, unul din Sfinții Părinţi de la Sinodul I Ecumenic din Niceea (IV). Sfântul Mucenic Teoctist, care s-a săvârșit prin sabie. Sfântul Cuvios Iasmin, făcătorul de minuni. Sfinții Mucenici: Jadorus şi Isidor, care au pătimit în timpul împăratului Deciu (+251). Sfinții Sfințiți Mucenici: Fileas, episcop de Thmuis în Tebaida, şi Filorom din Egipt (+303). Sfinții Mucenici: Achilinie, Ghemin, Ghelasie, Magnus şi Donat din Fossombrone în Italia. Sfântul Mucenic Eutihie din Roma. Sfântul Cuvios Nicetas din Pitia. Pomenirea unui cuvios sihastru din Antinoa Egiptului. Sfântul Sfințit Mucenic Eldat din Gloucester în Anglia (VI). Sfântul Cuvios Evagrie, care a fost prinţ, iar mai apoi împreună nevoitor cu Sfântul Chio în peşterile Mrvimevi din Georgia (VI). Sfântul Cuvios Mucenic Antonie din Karies în Sfântul Munte Athos (+1516).
File pateric

PENTRU MULTE FELURI DE PATIMI ŞI RĂZBOAIE ALE CURVIEI, CE SE RIDICĂ ASUPRA ROBILOR LUI DUMNEZEU

15) Un frate oarecare fiind trimis de batranul sau cu ascultare la tara si mergand pe drum a ajuns la un parau aproape de un sat, in camp. Vazand el o femeie tanara, singura in camp, spaland camasi in parau, i s-a aprins foarte trupul lui de spurcata pofta trupeasca. Vazand ca nu este nimeni sa-l vada, a mers la dansa si a inceput a-i grai si a o pofti sa-i faca voia. Ea, macar ca era tanara, era foarte inteleapta si i-a raspuns asa : parinte, acest lucru pentru care ma poftesti, nu este lucru mult si cu zabava si pot prea lesne si fara de zabava a-ti face voia dupa pofta ta. Dar, de voi face eu aceasta dupa voia ta, voi fi pricinuitoare de multa scarba, suparare si osteneala pentru tine. Zis-a ei fratele : cum si pentru ce sa fii pricinuitoarea scarbei mele si ce scarba sa am eu, sau osteneala, cum zici ? Raspuns-a femeia, zicand : parinte, dupa savarsirea pacatului, indata te vei vedea foarte inselat si va incepe sa te mustre cugetui. Dupa aceea, ori te vei deznadajdui de mantuire, ori multa pocainta si osteneala iti trebuie, ca sa revii in randuiala si masura in care esti acum. Eu te sfatuiesc sa te lasi de acel lucru rau si necuvios si mergi curat, nevinovat si fara prihana in calea ta si roaga-te lui Dumnezeu si pentru mine pacatoasa ! Iar el auzind de la dansa aceste cuvinte, s-a umilit cu inima si a plecat in calea sa minunandu-se de intelepciunea acelei femei si multumind lui Dumnezeu ca l-a izbavit de caderea in acel pacat. Dupa ce s-a savarsit slujba si ascultarea sa, s-a intors si a venit la batranul sau si i-a spus toata intamplarea cu acea femeie. Atunci s-a mirat si batranul de intelepciunea ei. Apoi l-a rugat fratele pe batranul sau sa nu-l mai trimita din manastire in lume. Si asa a petrecut neiesind din manastire pana la moartea sa.

16) Un frate l-a intrebat pe un batran, zicand : ce voi face, parinte, ca ma supara gandurile curviei ? Raspuns-a lui batranul : fiule, de aceste ganduri se cade sa te pazesti dupa cat iti este tie cu putinta. Pentru ca din aceste ganduri, daca omul cade in pacat, vine la deznadajduire. Caci precum este corabia pe mare, care este purtata de valurile marii si de i se va rupe carma, patimeste si se necajeste, dar tot inoata, tot asa si lemnul vetrelei de se va rupe, tot mai are oarecare nadejde, fiind corabia intreaga, iar daca se va sparge corabia si incepe a se cufunda, nu mai este nadejde de mantuire. Asa si calugarul, de se supara de alte patimi, nadajduieste ca le va birui prin pocainta. Iar de cade in spurcata curvie, indata urmeaza si deznadajduirea. 

Pilda zilei

    Ce va face omul ca să câştige fapte bune?

Un frate l-a întrebat pe un bătrân, zicând:

- Avvo, ce va face omul ca să câştige fapte bune?

Bătrânul i-a răspuns:

- Acel care doreşte şi voieşte să înveţe vreun meşteşug toate lucrurile le lasă şi numai spre acel meşteşug se sileşte şi se supune, se smereşte învăţătorului său, negândindu-se la alte lucruri, până ce prin multă silinţă şi răbdare învaţă acel meşteşug. Aşa şi călugărul, de nu va lăsa toată grija şi gâlceava lumească şi nu se va osândi şi se va smeri pe sine, socotindu-se mai păcătos decât toţi oamenii, nu va putea câştiga fapte bune; iar de se va smeri pe sine la toate lucrurile, atunci singure de la sine vor fi bunătăţile cu dânsul şi vor fi tari.

Rugaciunea Zilei

Rugăciunea de Luni

O, Veșnice Dumnezeule, Doamne Iisuse Hristoase, cu adancă și mare smerenie a inimii mele, cunosc și mărturisesc că gresesc in toate zilele, dumnezeieștii tale dragoste. Pentru acesta astazi, ca este luni și începutul săptămânii, cer să-mi lași toate păcatele și să mi le ierti, rugându-mă cu smerenie milostivirii Tale, celei mari, să-mi dai har, ca sa pun început bun, să port grijă și să ostenesc pentru sufletul meu, pentru care ai petrecut atatea osteneli și ispite la Sfânta Ta răstignire, ca să mântuiești zidirea Ta.

Și te rog, Dumnezeul meu și Ziditorul meu, să mă îndreptezi de astăzi înainte spre bine, pâna la sfârșitul vieții mele, întru cinstea și mărirea împărației Tale și pentru mântuirea mea.

O, Doamne! Astazi îți dau sufletul și trupul meu și vointa mea, rugându-Te să fie voia Ta în mine precum îți place. Dă-mi îngaduiala să pot răbda și mă pedepseste aici întru acesta lume, dupa mila Ta, iar nu în cealalta viața.

Și iartă pe cei vii și pe cei morți după rugăciunile Sfintei Tale Biserici și mă învrednicește pe mine și pe ceilalți să ne bucurăm de mărirea ta în Rai. La acesta pun mijlocitor pe Sfinții Tăi îngeri, către care zic:
O, cerești slujitori și slugi ale lui Dumnezeu! păzitori ai oamenilor și vrajmași ai duhurilor rele, ma închin vouă, fericite duhuri, și mă bucur de marirea voastră, căci pururea stați neadormiți întru voințele Dumnezeului nostru cu multă grijă și credința; voi pururea căutați și nu dormiți, pururea slujiți și nu osteniți, pururea luptați și pururea biruiți și nu este alta grija voastră, făra numai să departați pe cel rău de la zidirea lui Dumnezeu.
O, binecuvântați păzitori ai oamenilor! mă închin vouă și vă mulțumesc pentru ajutorul cel de toate zilele ce ne dați, pentru povățuirea ce ne faceți, pentru darul ce-l cereți adesea de la Dumnezeu pentru noi și deosebi vă binecuvântez pentru grija ce aveți de mine, nevrednicul și păcătosul. O, Sfinte îngere, păzitorul sufletului meu, și voi Sfinților Arhangheli Mihaile și Gavrile, nu vă scârbiți de mine, nici mă lăsati pustiu, ci mă paziți ziua si noaptea până îmi voi da cu pocăința sufletul în mâinile lui Dumnezeu, Ziditorul meu, măcar ca eu nu va ascult, nici primesc luminările și povățuirile ce îmi faceți pentru folosul meu.

Înca vă rog să aveți grija sufletului meu și să opriți puterea vrăjmașului, pentru ca să nu mai gresesc de acum înaintea Dumnezeului meu; și mă învredniciți să vă vad la moartea mea și să stati împrejurul meu și să duceți în ceruri sufletul meu ca să se închine măririi lui Dumnezeu și sa vada bucuria Sfinților Lui pentru ca să am pricina să va mulțumesc acolo, pentru purtarea de grijă ce ați avut-o pentru mine și să vă spun binele vostru cu glas neîncetat în vecii vecilor.

Amin.

Biblia intr-un an

    Deuteronomul 4-6

    Capitolul 4
    1.     "Ascultă dar, Israele: hotărârile şi legile care vă învăţ eu astăzi să le păziţi, ca să fiţi vii, să vă înmulţiţi şi ca să vă duceţi să moşteniţi acel pământ pe care Domnul Dumnezeul părinţilor voştri vi-l dă în stăpânire
    2.     Să nu adăugaţi nimic la cele ce vă poruncesc eu, nici să lăsaţi ceva din ele; păziţi poruncile Domnului Dumnezeului vostru, pe care vi le spun eu astăzi.
    3.     Ochii voştri au văzut toate câte a făcut Domnul Dumnezeul vostru cu Baal-Peor; pe tot omul care a urmat lui Baal-Peor 1-a pierdut Domnul Dumnezeul tău din mijlocul tău;
    4.     Iar voi, cei ce v-aţi lipit de Domnul Dumnezeul vostru sunteţi vii până în ziua de astăzi.
    5.     Iată, v-am învăţat porunci şi legi, cum îmi poruncise Domnul Dumnezeul meu, ca să faceţi aşa în ţara aceea în care intraţi ca s-o stăpâniţi.
    6.     Să le păziţi aşadar şi să le împliniţi, căci în aceasta stă înţelepciunea voastră şi cuminţenia voastră înaintea ochilor popoarelor care, auzind de toate legiuirile acestea, vor zice: Numai acest popor mare este popor înţelept şi priceput.
    7.     Căci este oare vreun popor mare, de care dumnezeii lui să fie aşa de aproape, cît de aproape este de noi Domnul Dumnezeul nostru, oricând Îl chemăm?
    8.     Sau este vreun popor mare, care să aibă astfel de aşezăminte şi legi drepte, cum este toată legea aceasta pe care v-o înfăţişez eu astăzi?
    9.     Decât numai păzeşte-te şi îţi fereşte cu îngrijire sufletul tău, ca să nu uiţi acele lucruri pe care le-au văzut ochii tăi şi să nu-ţi iasă ele de la inimă în toate zilele vieţii tale; să le spui fiilor şi fiilor feciorilor tăi.
    10.     Să le spui de ziua aceea în care ai stat tu înaintea Domnului Dumnezeului tău, la Horeb, de ziua adunării când a zis Domnul către mine: Adună la Mine poporul şi Eu îi voi vesti cuvintele Mele, din care se vor învăţa ei a se teme de Mine în toate zilele vieţii lor de pe pământ şi vor învăţa pe fiii lor.
    11.     Atunci v-aţi apropiat şi aţi stat sub munte, muntele ardea cu foc până la cer şi era negură, nor şi întuneric.
    12.     Iar Domnul v-a grăit de pe munte din mijlocul focului; şi glasul cuvintelor Lui l-aţi auzit, iar faţa Lui n-aţi văzut-o, ci numai glasul I l-aţi auzit.
    13.     Atunci v-a descoperit El legământul Său, cele zece porunci, pe care v-a poruncit să le împliniţi, şi le-a scris pe două lespezi de piatră.
    14.     În vremea aceea mi-a poruncit Domnul să vă învăţ poruncile şi legile Lui, ca să le împliniţi în ţara aceea în care intraţi ca s-o stăpâniţi.
    15.     Ţineţi dar bine minte că în ziua aceea, când Domnul v-a grăit din mijlocul focului, de pe muntele Horeb, n-aţi văzut nici un chip.
    16.     Să nu greşiţi dar şi să nu vă faceţi chipuri cioplite, sau închipuiri ale vreunui idol, care să înfăţişeze bărbat sau femeie,
    17.     Sau închipuirea vreunui dobitoc de pe pământ, sau închipuirea vreunei păsări ce zboară sub cer,
    18.     Sau închipuirea vreunei jivine, ce se târăşte pe pământ, sau închipuirea vreunui peşte din apă, de sub pământ;
    19.     Sau, privind la cer şi văzând soarele, luna, stelele şi toată oştirea cerului, să nu te laşi amăgit ca să te închini lor, nici să le slujeşti, pentru că Domnul Dumnezeul tău le-a lăsat pentru toate popoarele de sub cer.
    20.     Iar pe voi v-a luat Domnul Dumnezeu şi v-a scos din cuptorul cel de fier, din ţara Egiptului, ca să-I fiţi Lui popor de moştenire, cum sunteţi acum.
    21.     Domnul Dumnezeu S-a mâniat însă pe mine pentru voi şi S-a jurat că eu nu voi trece Iordanul acesta şi nu voi intra în acel pământ bun pe care Domnul Dumnezeul tău ţi-l dă ţie de moştenire.
    22.     Eu voi muri în pământul acesta, fără să trec Iordanul, iar voi veţi trece şi veţi lua în stăpânire acel pământ bun.
    23.     Luaţi seama să nu uitaţi legământul Domnului Dumnezeului vostru pe care 1-a încheiat cu voi şi să nu vă faceţi idoli care ar închipui ceva, precum ţi-a poruncit Domnul Dumnezeul tău.
    24.     Căci Domnul Dumnezeul tău este foc mistuitor, Dumnezeu zelos.
    25.     Iar de ţi se vor naşte fii şi fiilor tăi fii şi, trăind mult pe pământ, veţi cădea în păcat şi vă veţi face chipuri cioplite, care să închipuiască ceva, de veţi face ceva ce este rău înaintea ochilor Domnului Dumnezeului vostru ca să-L mâniaţi,
    26.     Vă mărturisesc astăzi pe cer şi pe pământ că veţi pierde curând pământul, pentru a cărui moştenire treceţi acum Iordanul; nu veţi trăi multă vreme pe el, ci veţi pieri.
    27.     Domnul vă va împrăştia prin toate popoarele şi veţi rămâne puţini la număr printre toate popoarele la care vă va duce Domnul.
    28.     Veţi sluji acolo altor dumnezei, făcuţi de mâini omeneşti din lemn şi piatră, care nu văd şi nu aud, care nu mănâncă şi nu au miros.
    29.     Dar când vei căuta acolo pe Domnul Dumnezeul tău, Îl vei găsi, de-L vei căuta cu toată inima ta şi cu tot sufletul tău.
    30.     Când vei fi la necaz şi când te vor ajunge toate acestea în curgerea vremii, te vei întoarce la Domnul Dumnezeul tău şi vei asculta glasul Lui.
    31.     Domnul Dumnezeul tău este Dumnezeu bun şi îndurat; nu te va lăsa, nu te va pierde şi nici nu va uita legământul încheiat cu părinţii tăi, pe care l-a întărit cu jurământ înaintea lor.
    32.     Că cercetează timpurile trecute, care au fost înainte de tine, din ziua când a făcut Dumnezeu pe om pe pământ; cercetează de la o margine a cerului până la cealaltă margine a lui şi vezi dacă s-a mai săvârşit vreo faptă mare ca aceasta şi dacă s-a mai auzit ceva la fel!
    33.     A mai auzit, oare, vreun popor glasul Dumnezeului celui viu, grăind din mijlocul focului, cum ai auzit tu şi să rămână viu?
    34.     Sau a mai încercat, oare, vreun dumnezeu să se ducă să-şi ia popor din mijlocul altui popor prin plăgi, prin semne, prin vedenii şi prin război, cu mână tare şi cu braţ înalt şi prin minuni mari, cum a făcut pentru voi Domnul Dumnezeul vostru în Egipt, înaintea ochilor voştri?
    35.     Ţie, Israele, ţi s-a dat să vezi aceasta, ca să ştii că numai Domnul Dumnezeul tău este Dumnezeu şi nu mai este altul afară de El.
    36.     Din cer te-a învrednicit să auzi glasul Lui, ca să te înveţe, şi pe pământ ţi-a arătat focul Lui cel mare şi ai auzit cuvintele Lui din mijlocul focului.
    37.     Pentru că El a iubit pe părinţii tăi şi v-a ales pe voi, urmaşii lor, de aceea te-a Şi scos cu puterea Lui cea mare din Egipt.
    38.     Ca să alunge de la faţa ta popoarele cele mai mari şi mai puternice decât tine şi ca să te ducă să-ţi dea pământul lor moştenire, aşa cum ai astăzi.
    39.     Cunoaşte dar astăzi şi ţine minte că Domnul Dumnezeul tău este Dumnezeu sus în cer şi jos pe pământ şi nu mai este altul afară de El.
    40.     Să păzeşti legile Lui şi poruncile Lui, pe care ţi le spun eu astăzi, ca să-ţi fie bine ţie şi fiilor tăi de după tine şi ca să trăieşti multă vreme în pământul acela pe care Domnul Dumnezeul tău ţi-l dă pentru totdeauna".
    41.     Atunci a ales Moise trei cetăţi dincoace de Iordan, spre răsăritul Soarelui, ca să fugă acolo ucigaşul
    42.     Care va ucide pe aproapele său fără de voie şi fără să-i fi fost vrăjmaş nici cu o zi, nici cu două înainte, şi ca, scăpând în una din aceste cetăţi, să rămână cu viaţă.
    43.     Aceste cetăţi sunt: Beţer în pustie, în câmpia din seminţia lui Ruben, Ramot în Galaad, în seminţia lui Gad, şi Golan în Vasan, în seminţia lui Manase.
    44.     Iată legea pe care a înfăţişat-o Moise fiilor lui Israel.
    45.     Şi iată poruncile, legile şi îndreptările pe care le-a rostit Moise fiilor lui Israel în pustie, după ieşirea lor din Egipt,
    46.     Dincolo de Iordan, în valea din faţa Bet-Peorului, în pământul lui Sihon, regele Amoreilor, care a trăit în Heşbon, pe care l-a bătut Moise cu fiii lui Israel, după ieşirea lor din Egipt,
    47.     Şi au moştenit pământul lui şi pământul lui Og, regele Vasanului, ţara celor doi regi amorei de peste Iordan, spre răsăritul soarelui,
    48.     Care se întinde pe malul râului Arnon de la Aroer până la muntele Sihon sau Hermon,
    49.     Şi tot şesul Arabah de dincoace de Iordan, către răsăritul soarelui, până la mare, şesul Arabah de la poalele muntelui Fazga.

    Capitolul 5
    1.     În vremea aceea a chemat Moise tot Israelul şi le-a zis: "Ascultă, Israele, poruncile şi legile pe care le voi rosti eu astăzi în auzul urechilor voastre: învăţaţi-le şi siliţi-vă să le pliniţi.
    2.     Domnul Dumnezeul vostru a încheiat cu voi legământ în Horeb.
    3.     Legământul acesta nu 1-a încheiat Domnul cu părinţii noştri, ci cu noi, cei ce suntem astăzi cu toţii vii aici.
    4.     Faţă către faţă a grăit Domnul cu voi din mijlocul focului de pe munte;
    5.     Iar eu am stat în vremea aceea între Domnul şi între voi, ca să vă spun Cuvântul Domnului, căci voi v-aţi temut de foc şi nu v-aţi suit în munte,
    6.     "Eu sunt Domnul Dumnezeul tău, Care te-am scos din pământul Egiptului, din casa robiei.
    7.     Să nu ai alţi dumnezei afară de Mine.
    8.     Să nu-ţi faci chip cioplit, nici vreo înfăţişare a celor ce sunt sus în cer, sau jos pe pământ, sau în apă şi sub pământ.
    9.     Să, nu te închini lor, nici să le slujeşti, căci Eu Domnul Dumnezeul tău sunt Dumnezeu zelos, Care pedepseşte vina părinţilor în copii până la al treilea şi al patrulea neam pentru cei ce Mă urăsc.
    10.     Şi Mă milostivesc până la a! miilea neam către cei ce Mă iubesc şi păzesc poruncile Mele.
    11.     Să nu iei numele Domnului Dumnezeului tău în deşert, că nu va lăsa Domnul Dumnezeul tău nepedepsit pe cel ce ia numele Lui în deşert.
    12.     Păzeşte ziua odihnei, ca să o ţii cu sfinţenie, cum ţi-a poruncit Domnul Dumnezeul tău.
    13.     Şase zile lucrează şi-ţi fă toate treburile tale;
    14.     Ziua a şaptea este ziua de odihnă a Domnului Dumnezeului tău. Să nu faci în ziua aceea nici un lucru: nici tu, nici fiul tău, nici fiica ta, nici robul tău, nici roaba ta, nici boul tău, nici asinul tău, sau alt dobitoc al tău, nici străinul tău care se află la tine, ca să se odihnească robul tău şi roaba ta cum te odihneşti şi tu.
    15.     Adu-ţi aminte că ai fost rob în pământul Egiptului şi Domnul Dumnezeul tău te-a scos de acolo cu mină tare şi cu braţ înalt şi de aceea îi-a poruncit Domnul Dumnezeul tău să păzeşti ziua odihnei şi să o ţii cu sfinţenie.
    16.     Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ţa, cum ţi-a poruncit Domnul Dumnezeul tău, ca să trăieşti ani mulţi şi să-ţi fie bine în pământul acela, pe care Domnul Dumnezeul tău ţi-l dă ţie.
    17.     Să nu ucizi!
    18.     Să nu fii desfrânat!
    19.     Să nu furi!
    20.     Să nu dai mărturii mincinoase asupra aproapelui tău!
    21.     Să nu pofteşti femeia aproapelui tău şi să nu doreşti casa aproapelui tău, nici ţarina lui, nici robul lui, nici roaba lui, nici boul lui, nici asinul lui, nici orice dobitoc al lui, nici nimic din cele ce sunt ale aproapelui tău!
    22.     Cuvintele acestea le-a grăit Domnul către toată adunarea voastră, pe munte, din mijlocul focului, al norului, al întunericului şi al furtunii, cu glas de tunet şi altceva n-a mai grăit şi le-a scris pe două lespezi de piatră şi mi le-a dat mie.
    23.     Şi când aţi auzit glasul din mijlocul întunericului şi muntele ardea, v-aţi apropiat de mine toate căpeteniile seminţiilor voastre cu bătrânii voştri
    24.     Şi aţi zis: "Iată, Domnul Dumnezeul nostru ne-a arătat slava Sa şi măreţia Sa şi glasul Lui l-am auzit din mijlocul focului. Astăzi. am văzut că Dumnezeu grăieşte cu omul şi acesta rămâne viu.
    25.     Şi de ce să murim noi? Că focul acesta ne va mistui şi de vom mai auzi glasul Domnului Dumnezeului nostru vom muri.
    26.     Căci este oare vreun om care să audă glasul Dumnezeului celui viu grăind din mijlocul focului, cum am auzit noi, şi să rămână viu?
    27.     Apropie-te dar tu şi ascultă toate câte-ţi va spune Domnul Dumnezeul nostru şi apoi ne vei spune tu nouă toate câte-ţi va grăi Domnul Dumnezeul nostru, şi noi vom asculta şi vom face.
    28.     Iar Domnul a auzit cuvintele voastre, cum grăiaţi cu mine, şi mi-a zis Domnul: Am auzit cuvintele poporului acestuia, pe care le-au grăit către tine, şi tot ce-au grăit este bine.
    29.     O, de ar fi inima lor aşa, ca să se teamă de Mine şi să păzească toate poruncile Mele în toată vremea, ca să le fie bine şi lor şi fiilor lor în veci!
    30.     Du-te şi le spune: întoarceţi-vă în corturile voastre!
    31.     Iar tu rămâi aici cu Mine; şi-ţi voi spune toate poruncile, hotărârile şi legile ce trebuie să-i înveţi ca să le păzească în pământul acela, pe care li-l dau Eu în stăpânire.
    32.     Şi să le zici: Vedeţi, să vă purtaţi aşa cum v-a poruncit Domnul Dumnezeul vostru şi să nu vă abateţi nici la dreapta, nici la stânga!
    33.     Să umblaţi pe calea aceea pe care v-a poruncit Domnul Dumnezeul vostru, ca să fiţi vii şi să vă fie bine şi să trăiţi vreme multă în pământul acela pe care îl veţi lua în stăpânire".

    Capitolul 6
    1.     "Iată poruncile, hotărârile şi legile pe care mi-a poruncit Domnul Dumnezeul vostru să vă învăţ, ca să le păziţi în pământul acela în care mergeţi, ca să-l luaţi în stăpânire:
    2.     Să te temi de Domnul Dumnezeul tău şi toate hotărârile Lui şi poruncile Lui, pe care ti le spun eu astăzi, să le păzeşti tu şi fiii tăi şi fiii fiilor tăi, în toate zilele vieţii tale, ca să se înmulţească zilele tale.
    3.     Ascultă dar, Israele, şi sileşte-te să împlineşti acestea, ca să-ţi fie bine Şi să vă înmulţiţi foarte, precum ţi-a grăit Domnul Dumnezeul părinţilor tăi că-li va da pământul unde curge lapte şi miere. Acestea sunt hotărârile şi legile pe care le-a dat Domnul Dumnezeu fiilor lui Israel în pustie, după ieşirea lor din pământul Egiptului.
    4.     Ascultă, Israele, Domnul Dumnezeul nostru este singurul Domn.
    5.     Să iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău, din toată inima ta, din tot sufletul tău şi din toată puterea ta.
    6.     Cuvintele acestea, pe care ţi le spun eu astăzi, să le ai în inima ta şi în sufletul tău;
    7.     Să le sădeşti în fiii tăi şi să vorbeşti de ele când şezi în casa ta, când mergi pe cale, când te culci şi când te scoli.
    8.     Să le legi ca semn la mână şi să le ai ca pe o tăbliţă pe fruntea ta.
    9.     Să le scrii pe uşorii casei tale şi pe porţile tale.
    10.     Iar când te va duce Domnul Dumnezeul tău în pământul acela pentru care s-a jurat părinţilor tăi: lui Avraam, lui Isaac şi lui Iacov, ca să ţi-l dea cu cetăţi mari şi frumoase, pe care nu le-ai zidit tu,
    11.     Cu case pline de toate bunătăţile, pe care nu le-ai umplut tu, cu fântâni săpate în piatră, pe care nu le-ai săpat tu, cu vii şi cu măslini, pe care nu le-ai sădit tu, şi vei mânca şi te vei sătura,
    12.     Atunci, păzeşte-te, să nu se ademenească inima ta, ca să uiţi pe Domnul Care te-a scos din pământul Egiptului şi din casa robiei.
    13.     Să te temi de Domnul Dumnezeul tău şi numai Lui să-I slujeşti, de El să te lipeşti şi pe numele Lui să te juri.
    14.     Să nu mergeţi după alţi dumnezei, după dumnezeii popoarelor, care se vor afla împrejurul vostru;
    15.     Ca să nu se aprindă mânia Domnului Dumnezeului tău asupra ta şi să nu te piardă de pe faţa pământului, că Domnul Dumnezeul tău, Care se află în mijlocul tău, este Dumnezeu zelos.
    16.     Să nu ispitiţi pe Domnul Dumnezeul vostru, cum L-aţi ispitit la Masa.
    17.     Să ţineţi bine poruncile Domnului Dumnezeului vostru, legile Lui şi hotărârile Lui, pe care vi le-a dat El.
    18.     Să faci ceea ce este drept şi bine înaintea ochilor Domnului Dumnezeului tău, ca să-ţi fie bine şi ca să intri şi să iei în stăpânire pământul pe care Domnul cu jurământ 1-a făgăduit părinţilor tăi
    19.     Şi ca să alunge El pe toţi vrăjmaşii tăi de la faţa ta, cum a zis Domnul.
    20.     De te va întreba în viitor fiul tău şi va zice: Ce înseamnă aceste porunci, hotărâri şi legi pe care vi le-a dat Domnul Dumnezeul vostru? Să-i spui fiului tău:
    21.     Am fost robi la Faraon în Egipt şi Domnul Dumnezeu ne-a scos din Egipt cu mână tare şi cu braţ înalt.
    22.     Şi a arătat Domnul Dumnezeu semne şi minuni mari şi pedepse a adus înaintea ochilor noştri, asupra Egiptului, asupra lui Faraon, asupra a toată casa lui şi asupra oştirii lui;
    23.     Iar pe noi ne-a scos de acolo Domnul Dumnezeul nostru ca să ne ducă şi să ne dea pământul pentru care s-a jurat părinţilor noştri că ni-l va da.
    24.     Atunci ne-a poruncit Domnul să împlinim toate hotărârile acestea şi să ne temem de Domnul Dumnezeul nostru, ca să ne fie bine în toate zilele, ca şi acum.
    25.     Şi va face milă cu noi de ne vom sili să împlinim toate aceste porunci ale legii înaintea feţei Domnului Dumnezeului nostru, cum ne-a poruncit".