Cinstirea Icoanei Maicii Domnului „Aflarea celor pierduți” Sfânta Muceniță Agata fecioara din Palermo în Sicilia Italiei, care a pătimit în timpul împăratului Deciu (+251) Sfântul Ierarh Teodosie, arhiepiscopul Cernigovului (Ucraina), care s-a săvârșit cu pace în anul 1696 Cinstirea Icoanei Maicii Domnului „Eleț-Cernigov”
Stil vechi
5 Februarie

Marți

Stil nou
18 Februarie
Ziua precedentă
Ziua următoare
Zi fără post
Sfânta Muceniță Agata fecioara din Palermo în Sicilia Italiei, care a pătimit în timpul împăratului Deciu (+251). Sfântul Ierarh Teodosie, arhiepiscopul Cernigovului (Ucraina), care s-a săvârșit cu pace în anul 1696. Sfânta Muceniță Teodula din Anazarbe în Cilicia, care s-a săvârşit într-un cuptor încins și a Sfinților Mucenici: Eladie, Macarie şi Evagrius, care au pătimit în Cilicia împreună cu Sfânta Muceniță Teodula (+304). Sfânta Cuvioasă Agnia, stareţă la Novgorod în Rusia (+1954). Sfântul Cuvios Ierarh Polieuct, patriarhul Constantinopolului (+970). Sfântul Mucenic Antonie Atenianul, care s-a săvârşit prin sabie în Constantinopol (+1774). Sfântul Cuviosul Teodosie cel din Scopelon, Cilicia în Antiohia (Turcia de azi) (+421). Sfântul Mucenic Efrem din Cilicia, care s-a săvârşit prin sabie (+304). Sfântul Mucenic Boitos din Anazarbe în Cilicia, care a fost mai înainte călăul Sfintelor Mucenițe Agata şi Teodula și care s-a săvârşit prin sabie (+304). Sfântul Ierarh Avit, episcop de Vienne în Galia și părinte bisericesc (+525). Sfântul Ierarh Tumvin, episcop în Anglia (+704). Sfântul Cuvios Sava, nevoitor din Sicilia Italiei (+995). Sfântul Nou Mucenic Paramon din Bielorusia (+1941). Sfinții Sfințiți Noi Mucenici din Rusia: ieroschimonahul Eugen (+1938) și binecredincioșii creștini: Alexandra (Casparova), Mihail (Ameliușkin)(+1942) și Agata (+1939), care au pătimit în timpul regimului comunist. Cinstirea Icoanei Maicii Domnului „Aflarea celor pierduți”. Icoana Maicii Domnului „Salvatoarea de la înec”. Cinstirea Icoanei Maicii Domnului „Eleț-Cernigov”.
File pateric

PENTRU MULTE FELURI DE PATIMI ŞI RĂZBOAIE ALE CURVIEI, CE SE RIDICĂ ASUPRA ROBILOR LUI DUMNEZEU

17) Intrebat-a un frate pe un batran, zicand : ce voi face, parinte, ca ma supara spurcatele ganduri ale curviei ? Raspuns-a lui batranul : aceasta fa, fiule : de socotesti ca vor fi de vreun folos acele ganduri, primeste-le si te supune si urmeaza lor. Iar de socotesti ca nu vor fi de folos, daca vin la tine, nu le primi, ci indata leapada-le, goneste-le si le departeaza de la tine !

18) Spuneau parintii despre un batran, care mergand pe un drum, a vazut urme de femeie pe nisip, pe langa drum. Iar el mergand, tot astupa cu piciorul acele urme, zicand : ca nu cumva sa le vada vreun frate neputincios si din vederea acestora sa inceapa a-l supara pe el gandurile si razboiul curviei.

19) Spuneau parintii despre un batran induhovnicit, ca mergand la o manastire, a vazut acolo un copil invatand carte si n-a vrut sa sada catusi de putin acolo, ci indata a iesit din acea manastire, desi il rugau parintii sa petreaca cu dansii. Atunci fratii care erau cu dansul, l-au intrebat : de ce, avvo, daca l-ai vazut pe acel copil, nu ai vrut sa mai zabovesti catusi de putin in acea manastire ? Au doara, avvo si tu te temi ? Raspuns-a lor batranul : eu nu ma tem, fiilor, dar pentru ce sa primesc fara de nici o nevoie razboiul pe care il uraste sufletul meu ?

20) Spuneau parintii ca inchipuindu-se diavolul in chipul unui batran virtuos, a mers la o manastire si batand in poarta manastirii, a iesit un copil inaintea lui ca sa-l intrebe; iar diavolul vazandu-l pe copil, i-a zis : daca traiesti tu aici, eu nu am ce face, ca toata treaba mea o vei face tu si tu le vei sluji fratilor in locul meu.

Pilda zilei

  Podul

Doi fraţi care trăiau în gospodării alăturate, au avut un conflict. A început cu o mică neînţelegere şi a luat amploare până când s-a produs dezbinarea între cei doi. Totul a culminat cu un schimb de cuvinte dure, urmate de săptămâni de linişte...

Într-o dimineaţă, cineva a bătut la uşa fratelui mai mare. Când a deschis uşa, a văzut un bărbat cu unelte de tâmplărie.

"Caut de lucru pentru câteva zile, a zis străinul. Poate aveţi nevoie de mici reparaţii aici, în gospodărie, eu v-aş putea ajuta". "Da, a zis fratele mai mare. Am ceva de lucru pentru dumneata. Vezi acolo, pe partea cealaltă a râului, locuieşte vecinul meu. Mă rog, de fapt este fratele meu mai mic. Vreau să construiesc un gard de doi metri înălţime, nu vreau să-l mai văd. Eu plec la câmp, la treburile mele, dar aş vrea ca până mă întorc diseară, dacă se poate, să fie gata".

Tâmplarul a muncit mult, măsurând, tăind, bătând cuie. Aproape de asfinţit, când s-a întors de la câmp fratele mai mare, tâmplarul tocmai terminase treaba. Uimit de ceea ce vede, fermierul a făcut ochii mari şi a rămas cu gura căscată. Nu era deloc un gard de doi metri. În locul lui era un pod care unea cele două gospodării peste râu.

Tocmai în acel moment, vecinul lui, fratele cel mic, venea dinspre casa lui şi, copleşit de ceea ce vede, şi-a îmbrăţişat fratele mai mare, şi i-a spus: "Eşti un om deosebit, să te gândeşti tu să construieşti un pod aşa de frumos după tot ce ţi-am spus şi ţi-am făcut! Iartă-mă, frate!" Şi s-au iertat.

Tâmplarul, văzându-şi treaba terminată, începu să-şi adune uneltele, ca să plece întru ale sale. "Aşteaptă, stai, i-a zis fratele cel mare. Mai stai câteva zile. Am mult de lucru pentru dumneata".  "Mi-ar plăcea să mai rămân, a spus tâmplarul, dar mai am multe poduri de construit…"

Ce "meserie" frumoasă, să construieşti "poduri"! Iar dacă nu ne pricepem să construim "poduri", măcar să nu le stricăm pe celelalte construite cu migală de ALŢII...

Rugaciunea Zilei

Rugaciunea de Marţi

Doamne Dumnezeul meu! Osândit stau înaintea Feţei Tale celei Sfinte, şi-mi mărturisesc nevrednicia, neputinţa şi sărăcia mea cea mare. Pentru aceasta mă rog Ţie, o, Izvor dulce şi noianul îndurării, deschide stavilele cerului şi plouă asupra mea bunătăţile îndurării Tale, pentru ca să pot scoate lacrimi, să plâng, să spăl şi să curăţesc sufletul meu de întinăciunea păcatelor, cu căinţă tare şi adevărată. Şi ca să-mi dai acest Dar, Stăpâne, pun mijlocitor pe înainte Mergătorul Ioan, către care zic: O, învăţătorule al credinţei şi mărite Proorocule, care eşti mai mare decât toţi proorocii, precum Însuşi Fiul lui Dumnezeu te-a numit în Sfânta Evanghelie, tu, care ai arătat poporului pe Stăpânul Hristos, tu, care L-ai botezat în Iordan şi ai văzut cerurile deschizându-se, tu, care ai auzit glasul Părintelui Ceresc şi ai văzut pe Duhul Sfânt ca un porumbel pogorându-se peste El. Rogu-te, ajută-mi cu mijlocirea ta, tu, care stai în cer înaintea judecătorului Veşnic, şi fă să se îndure de mine, că ai multă îndrăzneală iubirea Lui.

Întinde mâna aceea, cu care L-ai botezat şi strică cugetele mele cele rele, şi mă întăreşte să-mi petrec viaţa pe calea cea bună a lui Dumnezeu. O, Proorocule! Luminează-mi mintea cu poruncile Domnului, ca să le ţin minte şi să le păzesc, până la capătul vieţii mele. Şi să stai lângă mine în ora morţii mele, să mă duci pocăit înaintea Stăpânului meu, Dumnezeu. Roagă-te încă şi pentru toată lumea, ca Dumnezeu să dea ajutor creştinilor, şi celor vii şi celor răposaţi, şi să-i odihnească de nevoile cele multe, să le dea toate cele de trebuinţă şi să-i învrednicească Împărăţiei Sale.

Amin.

Biblia intr-un an

    Deuteronomul 7-9

    Capitolul 7
    1.     "Când Domnul Dumnezeul tău te va duce în pământul la care mergi ca să-l moşteneşti şi va izgoni de la faţa ta neamurile cele mari şi multe şi anume: pe Hetei, pe Gherghesei, pe Amorei, pe Canaanei, pe Ferezei, pe Hevei şi pe Iebusei - şapte neamuri, care sunt mai mari şi mai puternice decât tine -
    2.     Şi le va da Domnul Dumnezeul tău în mâinile tale şi le vei bate, atunci să le nimiceşti, să nu faci cu ele legământ şi să nu le cruţi.
    3.     Să nu te încuscreşti cu ele: pe fiica ta să nu o dai după fiul lui şi pe fiica lui să nu o iei pentru fiul tău,
    4.     Că vor abate pe fiii tăi de la Mine ca să slujească altor dumnezei, şi se va aprinde asupra voastră mânia Domnului şi curând te va pierde.
    5.     Ci să faceţi cu ele aşa: jertfelnicile lor să le stricaţi, stâlpii lor să-i dărâmaţi, dumbrăvile lor să le tăiaţi şi idolii dumnezeilor lor să-i ardeţi cu foc.
    6.     Că eşti poporul sfânt al Domnului Dumnezeului tău şi te-a ales Domnul Dumnezeul tău ca să-I fii poporul Lui ales din toate popoarele de pe pământ.
    7.     Şi Domnul v-a primit, nu pentru că sunteţi mai mulţi la număr decât toate popoarele - căci sunteţi mai puţini la număr decât toate popoarele, -
    8.     Ci pentru că vă iubeşte Domnul; şi ca să Îşi ţină jurământul pe care 1-a făcut părinţilor voştri, v-a scos Domnul cu mână tare şi cu braţ înalt şi v-a scăpat din casa robiei şi din mâna lui Faraon, regele Egiptului.
    9.     Să ştii dar că Domnul Dumnezeul tău este adevăratul Dumnezeu, Dumnezeu credincios, Care păzeşte legământul Său şi mila Sa, până la al miilea neam, către cei ce-L iubesc şi păzesc poruncile Lui;
    10.     Şi răsplăteşte la fel celor ce-L urăsc, pierzându-i, şi nu întârzie să răsplătească, eu aceeaşi măsură, celor ce-L urăsc.
    11.     Păzeşte dar poruncile, hotărârile şi legile pe care-ţi poruncesc astăzi să le împlineşti.
    12.     De vei asculta legile acestea, de le vei păzi şi le vei împlini, atunci şi Domnul Dumnezeul tău va ţine legământul şi mila Sa faţă de tine, cum S-a jurat El părinţilor tăi;
    13.     Te va iubi, te va binecuvânta, te va înmulţi şi va binecuvânta rodul pântecelui tău, rodul pământului tău, pâinea ta, vinul tău, untdelemnul tău, pe cele născute ale vitelor tale mari şi ale oilor turmei tale în pământul acela, pentru care S-a jurat El părinţilor tăi să ţi-l dea ţie.
    14.     Şi vei fi binecuvântat mai mult decât toate popoarele şi nu se va afla sterp sau stearpă nici între ai tăi, nici între dobitoacele tale.
    15.     Va depărta de la tine Domnul Dumnezeul tău toată neputinţa şi nici una din bolile cele rele ale Egiptenilor, pe care le-ai văzut şi le ştii, nu va aduce asupra ta, ci le va trimite asupra celor ce te urăsc pe tine
    16.     Mânca-vei toată agonisita popoarelor pe care Domnul Dumnezeul tău ţi le va da ţie; să nu le cruţe ochiul tău şi să nu slujeşti dumnezeilor lor, că aceasta este cursă pentru tine.
    17.     Nu cumva să zici în inima ta: Popoarele acestea sunt mai mari la număr decât mine, cum le voi putea izgoni?
    18.     Să nu te temi de ele, ci adu-ţi aminte ce a făcut Domnul Dumnezeul tău cu Faraon şi cu tot Egiptul,
    19.     Şi de acele încercări mari, pe care le-au văzut ochii tăi, de acele semne şi minuni mari, de mâna cea tare şi de braţul cel înalt cu care te-a scos Domnul Dumnezeul tău. Tot aşa va face Domnul Dumnezeul tău cu toate popoarele de care te temi.
    20.     Încă şi viespi va trimite Domnul Dumnezeul tău asupra lor până ce vor pieri cei ce au rămas şi s-au ascuns de la faţa ta.
    21.     Nu te înspăimânta de ei, că Domnul Dumnezeul tău, Cel din mijlocul tău, este Dumnezeu mare şi minunat.
    22.     Domnul Dumnezeul tău va izgoni dinaintea ta popoarele acestea încetul cu încetul; nu poţi să le pierzi repede, ca să nu se pustiiască pământul şi să nu se înmulţească împotriva ta fiarele câmpului;
    23.     Ci ţi le va da Domnul Dumnezeul tău şi le va pune în mare tulburare, încât vor pieri.
    24.     Va da pe regii lor în mâinile tale şi tu vei pierde numele lor de sub cer: nimeni nu-ţi va putea sta înainte până îi vei stârpi.
    25.     Idolii dumnezeilor lor să-i ardeţi cu foc; să nu doreşti a lua argintul sau aurul de pe ei, ca să nu-ţi fie aceasta cursă, că urâciune sunt aceştia înaintea Domnului Dumnezeului tău,
    26.     Şi urâciunea idolească să n-o duci în casa ta, ca să nu cazi sub blestem, ca ea. Fereşte-te de aceasta şi să-ţi fie scârbă de ea, că este blestemată".

    Capitolul 8
    1.     "Siliţi-vă să împliniţi toate poruncile acestea pe care vi le dau eu astăzi, ca să fiţi vii şi să vă înmulţiţi şi să vă duceţi să luaţi în stăpânire pământul cel bun pe care cu jurământ 1-a făgăduit Domnul Dumnezeul părinţilor voştri.
    2.     Să-ţi aduci aminte de toată calea pe care te-a povăţuit Domnul Dumnezeul tău prin pustie de acum patruzeci de ani, ca să te smerească, ca să te încerce şi ca să afle ce este în inima ta şi de ai să păzeşti sau nu poruncile Lui.
    3.     Te-a smerit, te-a pedepsit cu foamea şi te-a hrănit cu mana pe care nu o cunoşteai şi pe care nu o cunoşteau nici părinţii tăi, ca să-ţi arate că nu numai cu pâine trăieşte omul, ci că omul trăieşte şi cu tot Cuvântul ce iese din gura Domnului.
    4.     Haina ta nu s-a învechit pe tine şi piciorul tău n-a căpătat bătături în aceşti patruzeci de ani.
    5.     Dar să ştii în inima ta că Domnul Dumnezeul tău te învaţă, cum învaţă omul pe fiul său.
    6.     Păzeşte dar poruncile Domnului Dumnezeului tău, umblând în căile Lui şi temându-te de El.
    7.     Că Domnul Dumnezeul tău te va duce într-o ţară bună, ţară de curgeri de apă, de izvoare şi de ape adânci, care ţâşnesc în văi şi în munţi;
    8.     Ţară în care se află: grâu, orz, viţă de vie, smochine şi rodii;
    9.     Într-o ţară unde sunt măslini, untdelemn şi miere, în care fără lipsă vei mânca pâinea ta şi nu vei duce lipsă de nimic; în care pietrele au fier şi din munţii căreia vei scoate aramă.
    10.     Când însă vei mânca şi te vei sătura, să binecuvântezi pe Domnul Dumnezeul tău pentru tara cea bună pe care ţi-a dat-o.
    11.     Fereşte-te de a uita pe Domnul Dumnezeul tău şi de a nu păzi poruncile Lui, legile Lui şi hotărârile Lui pe care ti le spun eu astăzi.
    12.     Când vei mânca şi te vei sătura şi îţi vei face case frumoase şi vei trăi în ele;
    13.     Când vei avea multe vite mari şi mărunte şi mult argint şi aur şi vei avea de toate la tine,
    14.     Vezi să nu se mândrească inima ta şi să nu uiţi pe Domnul Dumnezeul tău Care te-a scos din Egipt, din casa robiei;
    15.     Care te-a povăţuit prin pustiul cel mare şi groaznic, unde sunt şerpi veninoşi, scorpioni şi locuri arse de soare şi fără de apă;
    16.     Care a scos pentru tine izvor din stânca de cremene, te-a hrănit în pustie cu mana pe care tu n-o cunoşteai şi n-o cunoşteau nici părinţii tăi, ca să te smerească şi să te încerce,
    17.     Ca să-ţi facă bine în urmă şi ca să nu zici în inima ta: Puterea mea şi tăria mâinii mele mi-au adus bogăţia aceasta;
    18.     Ci ca să-ţi aduci aminte de Domnul Dumnezeul tău, că El îţi dă putere să faci bogăţie, ca să-Şi ţină, ca acum, legământul Lui, pe care cu jurământ l-a întărit cu părinţii tăi.
    19.     Iar dacă vei uita pe Domnul Dumnezeul tău şi vei merge după dumnezeii altora, vei sluji acelora şi te vei închina lor, vă mărturisesc astăzi pe cer şi pe pământ că veţi pieri.
    20.     Cum pier popoarele, pe care Domnul Dumnezeu le pierde dinaintea voastră, aşa veţi pieri şi voi, de nu veţi asculta glasul Domnului Dumnezeului vostru!"

    Capitolul 9
    1.     "Ascultă, Israele, de acum tu vei trece Iordanul, ca să intri şi să cuprinzi popoare mai mari şi mai puternice decât tine şi cetăţi mari cu ziduri până la cer,
    2.     Precum şi pe poporul cei mare, mult la număr şi înalt la statură, pe fiii lui Enac, de care tu ai auzit spunându-se: Cine se va împotrivi fiilor lui Enac?"
    3.     Află dar astăzi că Domnul Dumnezeul tău merge înaintea ta. Acesta este foc mistuitor: pierde-i-va şi-i va doborî înaintea ta, şi tu îi vei izgoni şi-i vei omorî curând, cum ji-a grăit Domnul.
    4.     Când îi va izgoni Domnul Dumnezeul tău de la faţa ta, să nu zici în inima ta: Pentru dreptatea mea m-a adus Domnul să stăpânesc pe acest pământ bun", căci pentru necredincioşia popoarelor acestora le izgoneşte Domnul de la fata ta.
    5.     Nu pentru dreptatea ta şi nici pentru dreptatea inimii tale mergi să moşteneşti pământul lor, ci pentru necredinţa şi fărădelegile popoarelor acestora le izgoneşte Domnul Dumnezeul tău de la faţa ta şi ca să împlinească făgăduinţa cu care S-a jurat Domnul părinţilor tăi: lui Avraam, lui Isaac şi lui Iacov.
    6.     De aceea să ştii astăzi că nu pentru dreptatea ta îţi dă Domnul Dumnezeul tău să moşteneşti acest pământ bun, că tu eşti un popor tare la cerbice.
    7.     Ţine minte şi nu uita de câte ori ai mâniat pe Domnul Dumnezeul tău în pustie; din ziua când aţi ieşit din pământul Egiptului şi până ce au sosit la locul acesta, necontenit v-aţi împotrivit Domnului.
    8.     La Horeb aţi mâniat pe Domnul şi aţi pornit pe Domnul asupra voastră, aşa încât a vrut să vă piardă.
    9.     Când m-am suit eu pe munte, ca să primesc lespezile de piatră, tablele legământului, pe care 1-a încheiat Domnul cu voi, am stat în munte patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi,
    10.     Şi nici pâine n-am mâncat, nici apă n-am băut. Atunci mi-a dat Domnul două table de piatră, scrise cu degetul lui Dumnezeu; pe acelea erau scrise toate cuvintele pe care vi le-a grăit Domnul pe munte, din mijlocul focului, în ziua adunării.
    11.     Dar după trecerea celor patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi, când mi-a dat Domnul cele două table de piatră, tablele legământului, mi-a zis Domnul:
    12.     "Scoală şi te pogoară repede de aici, că s-a răzvrătit poporul tău pe care l-ai scos din Egipt; curând s-a abătut el de la calea pe care i-am poruncit să meargă şi şi-a făcut chip turnat".
    13.     Tot atunci mi-a mai zis Domnul: "De mai multe ori ti-am grăit şi ţi-am zis: Mă uit la poporul acesta şi văd că este popor tare la cerbice.
    14.     Lasă-Mă dar acum să-l pierd şi să şterg numele lui de sub cer şi voi ridica din tine popor mai mare, mai puternic şi mai mult la număr decât ei".
    15.     Atunci eu m-am întors şi m-am pogorât din munte, iar muntele ardea în foc. Cele două table ale legământului erau în amândouă mâinile mele.
    16.     Am văzut însă că voi păcătuiserăţi înaintea Domnului Dumnezeului vostru, vă făcuserăţi un viţel turnat şi vă abătuserăţi curând de la calea pe care vă poruncise Domnul să o urmaţi.
    17.     Am luat atunci cele două table şi, aruncându-le cu amândouă mâinile mele, le-am sfărâmat înaintea ochilor voştri.
    18.     Apoi am îngenunchiat a doua oară înaintea Domnului, ca şi întâia oară, patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi, fără să mănânc pâine şi fără să beau apă; m-am rugat pentru păcatele voastre cu care aţi greşit voi, făcând rău înaintea ochilor Domnului Dumnezeului vostru şi mîniindu-L.
    19.     Că eu am fost îngrozit de mânia şi de iuţimea cu care Se mâniase Domnul pe voi, voind să vă piardă. Şi m-a auzit Domnul şi de data aceasta.
    20.     Atunci Se mâniase Domnul foarte tare şi pe Aaron, vrând să-l piardă şi pe el; dar m-am rugat eu în vremea aceea şi pentru Aaron.
    21.     Iar păcatul vostru pe care l-aţi făcut, adică viţelul, l-am luat, l-am ars în foc, l-am sfărâmat şi l-am pisat bine, până când s-a făcut mărunt ca praful, şi. praful acesta l-am aruncat în pârâul ce curgea din munte.
    22.     La Tabeerah, la Masa şi la Chibrot-Hataava voi iarăşi aţi mâniat pe Domnul Dumnezeul vostru.
    23.     Când v-a trimis Domnul din Cadeş-Barnea, zicând: Mergeţi de luaţi pământul pe care vi-l dau Eu, v-aţi împotrivit poruncii Domnului Dumnezeului vostru şi nu l-aţi crezut, nici n-aţi ascultat glasul Lui.
    24.     Nesupuşi aţi fost Domnului chiar din ziua când am început a vă cunoaşte.
    25.     Îngenunchind, aşadar, înaintea Domnului, m-am rugat eu patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi, căci Domnul zisese să vă piardă. Eu însă m-am rugat Domnului şi am zis:
    26.     Stăpâne Doamne, Împărate, Dumnezeule, nu pierde pe poporul Tău şi moştenirea Ta, pe care l-ai izbăvit cu mărirea puterii Tale şi pe care l-ai scos din Egipt cu mână tare şi cu braţul Tău cel înalt.
    27.     Adu-Ţi aminte de robii Tăi: Avraam, Isaac şi Iacov, cărora Te-ai jurat pe Tine Însuţi; nu Te uita la cerbicia poporului acestuia, nici la necredinţa lui, nici la păcatele lui,
    28.     Ca cei ce trăiesc în pământul de unde ne-ai scos Tu să nu zică: Domnul nu i-a putut duce în pământul ce le-a făgăduit şi, urându-i, i-a scos ca să-i omoare în pustiu.
    29.     Ei sunt poporul Tău şi moştenirea Ta, pe care l-ai scos din pământul Egiptului cu puterea Ta cea mare şi cu braţul Tău cel înalt".