Calendox

Stil vechi

30 Aprilie

Luni

Stil nou

13 Mai

Ziua precedentă

Ziua următoare

Zi fără post

Paștele Blajinilor. Sfântul Apostol Iacov al lui Zevedeu, fratele Sfântului Apostol Ioan Evanghelistul, cuvântătorul de Dumnezeu, care a fost omorât din porunca regelui Irod Agripa (+44). Sfântul Ignatie Briancianinov, Episcopul de Stavropol și Caucaz în Rusia, scriitor bisericesc și mare dascăl al rugăciunii lui Iisus, care s-a săvârșit cu pace în anul 1867. Sfântul Ierarh Donat, Episcopul Evriei (Avriei) în Albania (+387). Aflarea moaştelor sfântului sfinţitului mucenic Vasile, episcopul Amasiei (IV). Aflarea moaștelor sfântului Ierarh Nichita Zăvorâtul, Episcopul Novgorodului (1558). Sfânta Nouă Muceniţă Arghira, care a mărturisit la Constantinopol (1720-1725). Sfântul Mucenic Maxim din Efes, care s-a săvârșit prin sabie în timpul împăratului Deciu (+251). Sfântul Cuvios Clement Imnograful, ucenicul Sfântului Teodor Studitul și făcătorul de minuni (IX). Sfântul Mucenic Maxim. Sfântul Mucenic Iosia, împreună pătimitor cu Sfântului Apostol Iacob, fiul lui Zevedeu (+44). Sfântul Sfințit Mucenic Eutropie, episcop de Saintes în Franţa (III). Sfânta Muceniţă Estella din Franţa, care a fost convertită de Sfântul Ierarh Eutropie de Saintes (III). Sfânta Muceniţă Sofia fecioara din Fermo în Italia (+250). Sfinții Mucenici: Marian, Agapit, Secondin, Iacob, Emilian, Tertula și Antonia şi cei dimpreună cu dânşii, care au pătimit în nordul Africii (+259). Sfântul Sfințit Mucenic Lavrentie preotul şi cei dimpreună cu dânsul, care a pătimit la Novara-Piemont în Italia (+397). Sfântul Cuvios Cynwl, pustnic din Franţa (VI). Sfântul Ierarh Pomponie, episcop de Napoli în Italia și luptător împotriva arianismului (+536). Sfântul Cuvios Desiderat, pustnic la Gourdon în Franţa (+569). Sfântul Ierarh Erkenwald, episcopul și ocrotitorul Londrei în Anglia (+693). Sfântul Ierarh Swithbert cel Tânăr, episcop de Werden în Germania (+807). Sfinții Sfințiți Mucenici: preotul Amator, monahul Petre şi binecredinciosul creștin Louis, care au pătimit în Spania (+855). Sfântul Ierarh Foranan, arhiepiscop din Irlanda (+982).

File pateric

PENTRU AVVA THEODOR AL FERMEI
1) Avva Theodor al Fermei dobandise trei carti bune si s-a dus la avva Macarie si i-a zis lui : am trei carti bune si ma folosesc dintr-insele si le intrebuintez si fratii si se folosesc. Spune-mi dar, ce trebuie sa fac ? Oare sa le tin pe ele spre folosul meu si al fratilor, sau sa le vand si banii sa-i dau saracilor ? Si raspunzand batranul, a zis : bune sunt faptele cu adevarat, dar mai buna decat toate este neaverea. Si aceasta auzind, ducandu-se, le-a vandut si banii i-a dat saracilor.

2) Un frate oarecare sezand singur deosebi la chilii se tulbura. Si mergand catre avva Theodor al Fermei, i-a spus lui despre tulburarea sa. Iar batranul i-a zis : mergi, smereste-ti gandul tau si te supune si petreci impreuna cu altii ! Si dupa catava vreme, s-a intors catre batranul si i-a zis lui : nici impreuna cu oamenii nu ma odihnesc. Si i-a zis batranul : daca nici singur deosebi nu te odihnesti, nici impreuna cu altii nu te impaci, pentru ce ai iesit la viata calugareasca ? Au nu ca sa suferi necazurile ? Spune-mi, cati ani ai de cand esti in chipul acesta ? Raspuns-a fratele : opt. Zis-a lui batranul : cu adevarat eu am in chipul acesta saptezeci de ani si nici intr-o zi n-am aflat odihna si tu in opt ani voiesti sa ai odihna ? Si aceasta auzind fratele, intarindu-se s-a dus.

3) S-a dus odata un frate catre avva Theodor si a facut trei zile, rugandu-l ca sa auda vreun cuvant. Iar el nu i-a raspuns lui. Si a iesit scarbit. Zis-a catre el ucenicul lui : avvo, cum "de nu i-ai zis vreun cuvant, caci s-a dus scarbit ? Si i-a zis batranul : cu adevarat nu i-am grait lui, caci este negutator si in cuvinte straine voieste sa se slaveasca.

4 ) Zis-a avva Theodor iarasi : de ai prietesug cu cineva si se va intampla sa cada el in ispita curviei, de poti, da-i lui mana si trage-l in sus. Iar de va cadea in eres si nu se va pleca tie sa se intoarca, degraba taie-l pe el de la tine, ca nu cumva zabovindu-te sa cazi impreuna cu el in groapa.

Pilda zilei

Pilda pacatosului care se pocaieste

Care om dintre voi, având o suta de oi si pierzând din ele una, nu lasa pe cele nouazeci si noua în pustie si se duce dupa cea pierduta, pâna ce o gaseste? Şi gasind-o, o pune pe umerii sai, bucurându-se; Şi sosind acasa, cheama prietenii si vecinii, zicându-le: Bucurati-va cu mine, ca am gasit oaia cea pierduta. Zic voua: Ca asa si în cer va fi mai multa bucurie pentru un pacatos care se pocaieste, decât pentru nouazeci si noua de drepti care n-au nevoie de pocainta.

Biblia – Sfânta Evanghelie dupa Luca

Rugaciunea Zilei

Rugăciunea de Luni

O, Veșnice Dumnezeule, Doamne Iisuse Hristoase, cu adancă și mare smerenie a inimii mele, cunosc și mărturisesc că gresesc in toate zilele, dumnezeieștii tale dragoste. Pentru acesta astazi, ca este luni și începutul săptămânii, cer să-mi lași toate păcatele și să mi le ierti, rugându-mă cu smerenie milostivirii Tale, celei mari, să-mi dai har, ca sa pun început bun, să port grijă și să ostenesc pentru sufletul meu, pentru care ai petrecut atatea osteneli și ispite la Sfânta Ta răstignire, ca să mântuiești zidirea Ta.

Și te rog, Dumnezeul meu și Ziditorul meu, să mă îndreptezi de astăzi înainte spre bine, pâna la sfârșitul vieții mele, întru cinstea și mărirea împărației Tale și pentru mântuirea mea.

O, Doamne! Astazi îți dau sufletul și trupul meu și vointa mea, rugându-Te să fie voia Ta în mine precum îți place. Dă-mi îngaduiala să pot răbda și mă pedepseste aici întru acesta lume, dupa mila Ta, iar nu în cealalta viața.

Și iartă pe cei vii și pe cei morți după rugăciunile Sfintei Tale Biserici și mă învrednicește pe mine și pe ceilalți să ne bucurăm de mărirea ta în Rai. La acesta pun mijlocitor pe Sfinții Tăi îngeri, către care zic:
O, cerești slujitori și slugi ale lui Dumnezeu! păzitori ai oamenilor și vrajmași ai duhurilor rele, ma închin vouă, fericite duhuri, și mă bucur de marirea voastră, căci pururea stați neadormiți întru voințele Dumnezeului nostru cu multă grijă și credința; voi pururea căutați și nu dormiți, pururea slujiți și nu osteniți, pururea luptați și pururea biruiți și nu este alta grija voastră, făra numai să departați pe cel rău de la zidirea lui Dumnezeu.
O, binecuvântați păzitori ai oamenilor! mă închin vouă și vă mulțumesc pentru ajutorul cel de toate zilele ce ne dați, pentru povățuirea ce ne faceți, pentru darul ce-l cereți adesea de la Dumnezeu pentru noi și deosebi vă binecuvântez pentru grija ce aveți de mine, nevrednicul și păcătosul. O, Sfinte îngere, păzitorul sufletului meu, și voi Sfinților Arhangheli Mihaile și Gavrile, nu vă scârbiți de mine, nici mă lăsati pustiu, ci mă paziți ziua si noaptea până îmi voi da cu pocăința sufletul în mâinile lui Dumnezeu, Ziditorul meu, măcar ca eu nu va ascult, nici primesc luminările și povățuirile ce îmi faceți pentru folosul meu.

Înca vă rog să aveți grija sufletului meu și să opriți puterea vrăjmașului, pentru ca să nu mai gresesc de acum înaintea Dumnezeului meu; și mă învredniciți să vă vad la moartea mea și să stati împrejurul meu și să duceți în ceruri sufletul meu ca să se închine măririi lui Dumnezeu și sa vada bucuria Sfinților Lui pentru ca să am pricina să va mulțumesc acolo, pentru purtarea de grijă ce ați avut-o pentru mine și să vă spun binele vostru cu glas neîncetat în vecii vecilor.

Amin.

Biblia intr-un an

Cartea lui Iov

    Capitolul 1
    1.     Era odată în ţinutul Uz un om pe care îl chema Iov şi acest om era fără prihană şi drept; se temea de Dumnezeu şi se ferea de ce este rău.
    2.     Şi i s-au născut şapte feciori şi trei fete.
    3.     El avea şapte mii de oi, trei mii de cămile, cinci sute de perechi de boi şi cinci sute de asini şi mulţime mare de slugi. Şi omul acesta era cel mai de seamă dintre toţi răsăritenii.
    4.     Feciorii lui se duceau unul la altul şi făceau ospeţe în casele lor, fiecare la ziua lui, şi trimiteau să cheme pe surorile lor ca să mănânce şi să bea cu ei.
    5.     Şi apoi, când isprăveau zilele petrecerii lor, Iov chema şi sfinţea pe feciorii săi şi se scula dis-de-dimineaţă şi aducea arderi de tot, după numărul lor al tuturor, căci Iov zicea: "Se poate ca feciorii mei să fi păcătuit şi să fi cugetat cu păcat împotriva lui Dumnezeu". Şi aşa făcea Iov mereu.
    6.     Dar într-o zi îngerii lui Dumnezeu s-au înfăţişat înaintea Domnului şi Satan a venit şi el printre ei.
    7.     Atunci Domnul a zis către Satan: "De unde vii?" Iar Satan a răspuns Domnului şi a zis: "Am dat târcoale pe pământ şi m-am plimbat în sus şi în jos".
    8.     Şi Domnul a zis către Satan: "Te-ai uitat la robul Meu Iov, că nu este nici unul ca el pe pământ fără prihană şi drept şi temător de Dumnezeu şi care să se ferească de ce este rău?"
    9.     Dar Satan a răspuns Domnului şi a zis: "Ore degeaba se teme Iov de Dumnezeu?
    10.     N-ai făcut Tu gard în jurul lui şi în jurul casei lui şi în jurul a tot ce este al lui, în toate părţile şi ai binecuvântat lucrul mâinilor lui şi turmele lui au umplut pământul?
    11.     Dar ia întinde mâna Ta şi atinge-Te de tot ce este al lui, să vedem dacă nu Te va blestema în faţă!"
    12.     Atunci Domnul a zis către Satan: "Iată, tot ce are el este în puterea ta; numai asupra lui să nu întinzi mâna ta". Şi Satan a pierit din faţa lui Dumnezeu.
    13.     Şi într-o zi, când feciorii şi fetele lui Iov mâncau şi beau vin în casa fratelui lor mai mare,
    14.     A sosit un vestitor la Iov şi i-a spus: "Boii erau la arătură şi asinele păşteau pe lângă ei;
    15.     Atunci Sabeenii au năvălit asupra lor, au pus mâna pe vite, şi pe robi i-au trecut prin ascuţişul sabiei. Şi am scăpat numai eu singur şi am venit să-ţi dau de veste!"
    16.     Nu a sfârşit vorba bine şi altul a sosit şi a spus: "Focul lui Dumnezeu a căzut din cer şi a ars oile tale şi pe robii tăi şi i-a mistuit. Şi am scăpat numai eu singur şi am venit să-ţi dau de veste!"
    17.     Nu a sfârşit vorba bine şi altul a sosit şi a spus: "Caldeii, împărţiţi în trei cete, au dat năvală peste cămilele tale şi le-au ridicat şi pe robi i-au trecut prin ascuţişul sabiei. Şi am scăpat numai eu singur şi am venit să-ţi dau de veste!"
    18.     Nu sfârşise vorba bine şi altul a sosit şi a spus: "Feciorii tăi şi fetele tale mâncau şi beau vin în casa fratelui lor mai mare,
    19.     Şi iată că un vânt puternic s-a stârnit dinspre pustiu şi a izbit în cele patru colţuri ale casei şi casa s-a prăbuşit peste tineri şi ei au murit. Şi am scăpat numai eu singur şi am venit să-ţi dau de veste".
    20.     Atunci Iov s-a sculat şi-a sfâşiat veşmântul, s-a ras pe cap şi, căzând la pământ, s-a închinat,
    21.     Şi a rostit: "Gol am ieşit din pântecele mamei mele şi gol mă voi întoarce în pământ! Domnul a dat, Domnul a luat; fie numele Domnului binecuvântat!"
    22.     Şi întru toate acestea, Iov nu a păcătuit şi nu a rostit nici un cuvânt de hulă împotriva lui Dumnezeu.

    Capitolul 2
    1.     Şi iarăşi au venit într-o zi îngerii lui Dumnezeu să se înfăţişeze înaintea Domnului şi Satan a venit şi el printre ei să se înfăţişeze înaintea Domnului.
    2.     Şi Domnul a zis către Satan: "De unde vii?" Iar Satan a răspuns Domnului şi a zis: "Am dat târcoale pe pământ şi m-am plimbat în sus şi în jos".
    3.     Şi Domnul a zis către Satan: "Ai luat tu seama la robul Meu Iov? Că nu este nici unul ca el pe pământ, fără prihană şi drept şi temător de Dumnezeu şi care să se ferească de ce este rău. El se ţine cu putere în statornicia lui şi tu M-ai întărâtat pe nedrept împotriva lui ca să-l prăpădesc".
    4.     Dar Satan a răspuns Domnului şi a zis: "Cojoc pentru cojoc! Că tot ce are omul dă pentru viaţa lui.
    5.     Dar ia întinde-ţi mâna şi atinge-Te de osul şi de carnea lui! Să vedem dacă nu Te va blestema în faţă!"
    6.     Şi Domnul a zis către Satan: "Îl dau în puterea ta! Numai nu te atinge de viaţa lui".
    7.     Atunci Satan a plecat dinaintea Domnului şi a lovit pe Iov cu lepră, din tălpile picioarelor până în creştetul capului.
    8.     Şi a luat Iov un ciob ca să se scarpine şi şedea pe gunoi, afară din oraş.
    9.     Atunci nevasta lui a zis către el: "Te ţii mereu în statornicia ta? Blesteamă pe Dumnezeu şi mori!
    10.     Dar Iov i-a răspuns: "Vorbeşti cum ar vorbi una din femeile nebune! Ce? Dacă am primit de la Dumnezeu cele bune, nu vom primi oare şi pe cele rele?" Şi în toate acestea, Iov n-a păcătuit de loc cu buzele sale.
    11.     Iar trei prieteni ai lui Iov au aflat despre toate aceste nenorociri care dăduseră peste el şi au venit fiecare din ţara lui şi ei erau: Elifaz din Teman, Bildad din Şuah şi Ţofar din Naamah. Ei se înţeleseseră împreună să vină să împărtăşească durerea lui şi să-l mângâie.
    12.     Şi când ei şi-au ridicat ochii de departe nu l-au mai recunoscut. Atunci au slobozit glasurile lor, s-au tânguit şi şi-au sfâşiat fiecare veşmântul şi şi-au presărat capul cu ţărână.
    13.     Apoi au şezut pe pământ, lângă el, şapte zile şi şapte nopţi, fără să-i spună nici un cuvânt, căci vedeau cât este de mare durerea lui.

    Capitolul 3
    1.     După aceea, Iov a deschis gura sa şi a blestemat ziua în care s-a născut.
    2.     Şi Iov a vorbit şi a zis:
    3.     "Piară ziua în care m-am născut şi noaptea care a zis: un prunc de parte bărbătească s-a zămislit!
    4.     Ziua aceea să se facă întuneric şi Domnului din cer să nu-I pese de ea şi lumina să n-o mai lumineze.
    5.     Bezna şi umbra morţii s-o cotropească, norii s-o învăluiască şi toate negurile s-o înspăimânte!
    6.     Întunericul să cuprindă noaptea aceea şi să nu mai fie pusă în zilele anului şi în socoteala lunilor să nu mai intre!
    7.     Pustie să rămână noaptea aceea şi nici o bucurie să nu pătrundă în ea!
    8.     Blestemată să fie de către cei ce blesteamă zilele, de către cei ce ştiu să descânte Leviatanul.
    9.     Să se întunece stelele revărsatului zorilor ei; să aştepte lumina şi nimic să nu vină şi să nu mai vadă genele aurorei,
    10.     Pentru că n-a închis pântecele care m-a zămislit şi n-a ascuns durerea dinaintea ochilor mei.
    11.     De ce n-am murit când eram în sânul mamei mele? Şi nu mi-am dat duhul, ieşind din pântecele ei?
    12.     De ce m-au primit cei doi genunchi şi de ce cei doi sâni mi-au dat să sug?
    13.     Căci acum aş sta culcat şi liniştit, aş dormi şi m-aş odihni,
    14.     Cu împăraţii şi cu dregătorii pământului, care şi-au zidit morminte în singurătate,
    15.     Sau cu domnitorii care umplu de aur şi de argint casele lor.
    16.     Sau de ce n-am fost o stârpitură aruncată şi ascunsă, ca acei prunci care n-au apucat să vadă lumina?
    17.     Acolo cei nelegiuiţi se astâmpără şi cei împovăraţi se odihnesc.
    18.     Acolo cei ce poartă lanţuri ajung la liman de pace şi nu mai aud glasul paznicului.
    19.     Mic şi mare acolo sunt tot una şi robul a scăpat de stăpânul său.
    20.     Pentru ce dă Dumnezeu lumina vieţii celui nenorocit şi zile celor cu sufletul amărât;
    21.     Celor ce aşteaptă moartea, şi ea nu vine, şi care scormonesc după ea mai mult ca după o comoară;
    22.     Celor ce se bucură cu bucurie mare şi sunt plini de fericire, fiindcă au găsit un mormânt;
    23.     Celui care nu ştie încotro să meargă şi pe care îl îngrădeşte Dumnezeu de jur-împrejur?
    24.     Gemetele mele sunt pâinea mea şi vaietele mele curg ca apa.
    25.     De ceea ce mă tem, aceea mi se întâmplă şi de ceea ce mi-e frică tocmai de aceea am parte.
    26.     N-am nici tihnă, nici odihnă, nu-mi găsesc nici o pace şi zbuciumul mă stăpâneşte".

    Capitolul 4
    1.     Atunci Elifaz din Teman a deschis gura şi a zis:
    2.     "Să-ţi vorbim ori să nu-ţi vorbim? Necazul tău e crâncen! Dar cine ar putea să-şi înăbuşe cuvintele?
    3.     Iată, tu dădeai învăţătură multora şi întăreai multe mâini slăbite.
    4.     Cuvintele tale au ţinut în sus pe cei ce erau să cadă şi tu ai întărit genunchii care se clătinau.
    5.     Acum când ţi-a venit şi ţie rândul, eşti la strâmtorare şi ţi-ai pierdut firea; acum când lovitura te-a ajuns, te-ai spăimântat!
    6.     Frica ta de Dumnezeu nu-ţi dă încredere şi desăvârşirea căilor tale nu-ţi dă nădejde?
    7.     Ia adu-ţi aminte, care nevinovat s-a prăpădit şi unde le-a pierit urma celor drepţi în fala lui Dumnezeu?
    8.     După cum am văzut eu, numai cei ce ară nelegiuirea şi seamănă răutatea au parte de asemenea roade.
    9.     La porunca Domnului, ei vor pieri, de suflarea mâniei Lui se vor stinge.
    10.     Răcnetul leului şi glasul leopardului, precum şi dinţii puilor de lei se sfărâmă.
    11.     Leul bătrân moare că nu mai are ce mânca şi puii leoaicei se risipesc.
    12.     O şoaptă a răzbit până la mine şi urechea mea a prins ceva din ea.
    13.     În spaimele care vin din nălucirile nopţii, atunci când somn adânc se lasă peste oameni,
    14.     Cutremur m-a apucat şi fiori mi-au scuturat toate oasele.
    15.     Atunci un duh a trecut prin faţa mea; tot părul mi s-a zbârlit de groază.
    16.     A stat drept în picioare, dar n-am ştiut cine este; o umbră este înaintea ochilor mei, şi aud o voce uşoară care zice:
    17.     "Un om poate să fie drept în faţa lui Dumnezeu? O făptură omenească este ea curată înaintea Celui ce a zidit-o?
    18.     Dacă El nu se încrede în slujitorii Săi şi dacă găseşte vină chiar îngerilor Săi,
    19.     Cu cât mai vârtos celor ce locuiesc în locuinţe de lut, a căror obârşie este în ţărână şi pe care îi striveşte ca pe o molie.
    20.     De dimineaţă până seara sunt zdrobiţi, pier pe vecie fără să-i scape nimeni.
    21.     Mor, dar nu mor de prea multă înţelepciune".