Isaia

Capitolul 31
1.  Vai de cei ce se coboară în Egipt după ajutor şi se bizuie pe caii lor şi îşi pun nădejdea în mulţimea carelor şi în puterea călăreţilor, dar nu-şi aţintesc privirea către Sfântul lui Israel şi nu caută pe Domnul.
2.  Dar El este înţelept, El face să vină nenorocirea şi nu Îşi ia înapoi cuvintele. El Se ridică împotriva casei celor fără de lege şi împotriva ajutorului celor care săvârşesc nedreptatea.
3.  Egipteanul este om, nu Dumnezeu, caii lui sunt carne şi nu duh. Când Domnul Îşi va întinde mâna Lui, ocrotitorul se va împiedica şi ocrotitul va cădea, iar amândoi împreună vor pieri.
4.  Că iată ce mi-a grăit Domnul: "Precum leul şi puiul de leu răcnesc asupra prăzii şi împotriva lor se adună toată ceata de păstori şi nu se înfioară de strigătele lor, nici nu se tulbură de mulţimea lor, tot astfel Domnul Savaot Se va pogorî să se războiască pe muntele Sionului şi pe colina lui. Şi duşmanii se vor risipi toţi,
5.  Ca păsările care zboară. Aşa Domnul Savaot va ocroti Ierusalimul, îl va acoperi, îl va mântui, îl va cruţa, îl va libera".
6.  Întoarceţi-vă către Acela de Care adâncul vă desparte, copii ai lui Israel!
7.  În vremea aceea fiecare din voi veţi da la o parte idolii de argint şi cei de aur pe care i-aii făcut cu mâinile voastre cele păcătoase.
8.  Şi Asiria va cădea în sabie care nu este omenească, va fi nimicită nu de sabia unui muritor. Ea o va lua la fugă în faţa sabiei, iar tinerii vor fi duşi în robie!
9.  De frică întăritura ei va fi nimicită, iar căpeteniile vor fugi din jurul steagului, zice Domnul, a Cărui văpaie este în Sion şi cuptorul în Ierusalim!

Capitolul 32
1.  Iată că un rege va stăpâni prin dreptate şi căpeteniile vor cârmui cu dreptate.
2.  Fiecare va fi ca un adăpost împotriva vântului, ca un liman împotriva vijeliei, ca pâraiele de apă într-un pământ uscat şi ca umbra unei stânci înalte într-un ţinut însetat.
3.  Ochii celor care văd nu vor fi închişi şi urechile celor care aud vor lua aminte.
4.  Inima celor uşuratici va judeca sănătos şi limba celor gângavi va grăi iute şi desluşit.
5.  Nebunului nu i se va mai zice că e de neam bun şi celui viclean că e mare la suflet.
6.  Că nebunul grăieşte nebunii şi inima lui gândeşte răul ca să săvârşească nelegiuiri, să rostească cuvinte mincinoase împotriva Domnului, să lase nemâncat pe cel flămând şi celor însetaţi să nu le dea să bea.
7.  Uneltele celui mişel sunt ticăloase, el plăsmuieşte uneltiri ca să piardă pe cei smeriţi prin cuvinte mincinoase, pe cel sărac care-şi caută dreptate.
8.  Omul de viţă bună sfătuieşte cele cuviincioase şi stăruieşte în cuviinţa lui.
9.  Femei fără de grijă, sculaţi-vă şi ascultaţi glasul meu! Fecioare încrezătoare, luaţi aminte la graiul meu!
10.  Într-un an şi câteva zile veţi tremura, voi încrezătoarelor, culesul va fi trecut şi strânsul nu se va mai face!
11.  Tremuraţi, nepăsătoarelor, înfioraţi-vă, încrezătoarelor, scoateţi îmbrăcămintea, dezbrăcaţi-vă, încingeţi-vă peste mijloc cu haine de jale.
12.  Bateţi-vă în piept şi plângeţi pentru ţarinele cele frumoase, şi rodnicia viilor.
13.  Pe pământul poporului meu vor creşte spini şi ciulini, ba şi în toate casele de petrecere ale veselei cetăţi.
14.  Palatul va fi pustiu, cetatea cea zgomotoasă, părăsită, colina şi turnul de strajă, pustiite, prefăcute pe vecie în vizuini, loc de zburdare pentru asini şi păşune pentru turme,
15.  Până când se va turna din Duhul cel de sus şi pustiul va fi ca o grădină cu pomi şi grădina socotită ca o pădure.
16.  Atunci judecata va locui în deşert şi dreptatea va sălăşlui în grădina cea cu pomi.
17.  Pacea va fi lucrul dreptăţii, roada dreptăţii va fi liniştea şi nădejdea în veci de veci.
18.  Atunci poporul meu va locui într-un loc de pace, în sălaşuri de nădejde şi în adăposturi fără grijă.
19.  Pădurea va cădea de grindină, iar cetatea va fi supusă.
20.  Fericiţi sunteţi voi, care semănaţi şi nu legaţi nici boul, nici asinul!

Capitolul 33
1.  Vai ţie, pustiitorule, care n-ai fost pustiit şi ţie, jefuitorule, care n-ai fost încă jefuit. Când vei sfârşi de pustiit, vei fi pustiit, când vei fi jefuit din destul, vei fi jefuit şi tu.
2.  Doamne, miluieşte-ne, că întru Tine am nădăjduit, fii ajutorul nostru în fiecare dimineaţă şi izbăvirea noastră în vremuri de strâmtorare!
3.  La glasul tunetului Tău neamurile vor fugi; când Te ridici Tu, popoarele se vor risipi.
4.  Şi vor aduna prada voastră, cum adună lăcustele; arunca-se-vor asupra ei, cum se aruncă lăcustele.
5.  Domnul este mare, El locuieşte în înălţime; Sionul este plin de judecată şi de dreptate.
6.  Ocrotirea Domnului în aceste vremuri va fi pentru Sion comoară de fericire; înţelepciunea, ştiinţa şi temerea de Dumnezeu sunt avuţia lui.
7.  Iată că locuitorii din Ariel strigă pe uliţe, solii pentru pace plâng amar.
8.  Drumurile sunt pustii, nici un trecător pe cale. El strică legământul, nesocoteşte cetăţile, nu mai ţine seamă de nimeni.
9.  Ţara plânge şi tânjeşte, Libanul este tulburat şi ofilit. Şaronul a ajuns ca un pustiu, Basanul şi Carmelul îşi scutură frunzişul lor.
10.  Acum Mă voi scula, zice Domnul, acum Mă voi ridica, acum Mă voi înălţa!
11.  Zămislit-aţi fin şi aţi născut paie, suflarea voastră e foc care vă va mistui,
12.  Popoarele vor fi prefăcute în cenuşă ca spinii tăiaţi şi mistuiţi de foc!
13.  Voi cei de departe, auziţi ce am făcut, şi voi cei de aproape, cunoaşteţi puterea Mea!
14.  Păcătoşii vor tremura în Sion şi pe cei fără de lege fierul îi va cuprinde: "Care din noi poate să îndure focul mistuitor, care din noi poate să stea pe jarul cel de veci?"
15.  Omul cel drept în calea sa şi cel ce grăieşte cuvinte de cinste, care dă la o parte câştigul cel nedrept, cel ce mâinile înapoi le trage şi mită nu primeşte, care-şi astupă urechile când aude fărădelegi şi îşi pune văl pe ochi ca să nu mai vadă răul,
16.  Acela va locui pe înălţimi, Şi stâncile cele tari vor fi cetatea lui; pâine i se va da şi apa nu-i va lipsi.
17.  Ochii tăi vor privi pe rege în toată frumuseţea lui şi o ţară îndepărtată vor vedea.
18.  Inima ta îşi va aduce aminte de aceste vremuri de groază, zicând: "Unde este scriitorul, unde este vistiernicul, unde este străjuitorul cel din turnuri?
19.  Atunci nu vei mai vedea pe poporul acesta îndrăzneţ, acest neam cu vorbe încâlcite, pe care nu-l înţelegem, care bâlbâie o limbă care nu se poate pricepe.
20.  Priveşte Sionul, cetatea sărbătorilor noastre; ochii tăi să vadă Ierusalimul, loc de linişte, cort bine înfipt, ai cărui ţăruşi nu se pot scoate, ale cărui frânghii nu se pot desface.
21.  Domnul este pentru noi aici în toată slava Sa; El ţine loc pentru noi de fluvii, de largi canaluri, pe care nici o barcă cu vâsle nu trece, pe care nici o corabie mare nu merge.
22.  Domnul este Judecătorul nostru, Domnul este Căpetenia noastră, Domnul este Împăratul nostru, El ne va izbăvi!
23.  Frânghiile tale sunt dezlegate, ele nu mai sprijină catargul, nici nu mai întind pânzele. Atunci se va împărţi o mare pradă şi şchiopii vor avea parte de ea.
24.  Nimeni dintre locuitorii Sionului nu va zice: "Sunt bolnav!" Poporul care-l locuieşte va dobândi iertarea păcatelor.