Calendox

Stil vechi

12 Iulie

Vineri

Stil nou

25 Iulie

Ziua precedentă

Ziua următoare

Dezlegare la ulei

Sfânta Icoană a Maicii Domnului „Prodromița”. Sfinții Mucenici Proclu și Ilarie, care au pătimit la Ancira în Galatia (II). Sfântul Cuvios Mihail Maleinul, părintele duhovnicesc al Sfântului Atanasie Atonitul, care s-a săvârşit cu pace (+961). Sfântul Cuvios Arsenie, nebun pentru Hristos din Novgorod în Rusia (+1570). Sfinţii Cuvioși: Ioan(+988) şi Gavriil(X) din Georgia, viețuitori la Mănăstirea Iviru din Sfântul Munte Athos (X). Sfinții Mucenici Teodor neamțul și fiul său, Ioan, din Kiev (+983). Sfântul Cuvios Simon, egumen al Mănăstirii Volomsk din Rusia (+1641). Sfânta Golinduhia (după botez Maria) din Persia (591). Sfântul Mucenic Serapion cel Nou, care s-a săvârşit prin foc. Sfântul Mucenic Mamant, care a pătimit la Sagmata în sudul Greciei. Sfinţii Mucenici: Andrei Stratilatul, Faust, Mina şi cei dimpreună cu dânşii. Sfântul Sfințit Mucenic Ermagora, primul episcop de Aquileia în Italia şi ucenicul Sfântului Evanghelist Marcu (I). Sfântul Sfințit Mucenic Fortunat, diacon din Italia (I). Sfântul Sfințit Mucenic Paulin, primul episcop de Lucca şi ucenicul Sfântului Apostol Petru, care a pătimit în timpul împăratului Nero (I). Sfântul Mucenic Epifanie, care a pătimit în Sicilia Italiei în timpul înpăratului Diocleţian (IV). Sfânta Muceniţă Marciana, fecioară din Toledo în Spania (+303). Sfântul Ierarh Paternian, episcop de Bologna în Italia (+470). Sfântul Ierarh Viventie, arhiepiscop de Lyon în Franţa (+524). Sfântul Sfințit Mucenic Procul, episcop de Bologna în Italia (+542). Sfântul Ierarh Menulf din Irlanda, episcop de Quimper în Anglia (VII). Sfântul Ierarh Serapion, episcop de Vladimir în Rusia (+1275). Sfânta Veronica, cea vindecată de Domnul Hristos de curgerea de sânge și care L-a șters cu o mahramă pe Mântuitorul în vremea Sfintelor Pătimiri.

File pateric

Un bărbat se plângea duhovnicului:
- Dacă mă uit la filmele la care se uită sotia mea, mintea mea se adună foarte greu la rugăciune. Când se întâmplă să vedem un film de care mă folosesc în vreun fel, îmi e mai bine. Dar dacă stau cu ea să văd vreun episod de telenovelă sau vreo emisiune de divertisment, la rugăciune mă rog mecanic, parcă inima mi-e de piatră.
Duhovnicul îl întrebă:
- Dar ce, ai vrea să ai mintea limpede după ce te risipesti în fel si chip? Dacă până si pe mine, ca preot, mă tulbură uneori atmosfera de la unele mese de botez, la care dacă as lipsi i-as mâhni pe oameni, cum să nu se risipească mintea ta după ce îti intră în ea atâtea desertăciuni? Ai grijă nu numai la ce auzi si la ce vorbesti, ci ai grijă si la ce vezi

L-a întrebat un frate pe avva Simon, zicând: "De voi iesi din chilia mea si voi afla pe fratele meu răspândindu-se, si eu mă răspândesc cu dânsul. Si de-l voi afla pe el râzând, si eu râd cu dânsul. Deci, când intru în chilia mea, nu am odihnă". Si i-a zis lui bătrânul: "Voiesti, dacă vei iesi din chilia ta si vei afla pe cei ce râd, să râzi si tu, si pe cei ce vorbesc, să vorbesti si tu, si să intri în chilia ta si să te afli pe tine cum erai?". Zis-a fratele: "Dar de ce?". Si răspunzând bătrânul, a zis: "Înăuntru păzeste strajă, afară păzeste strajă". (137-184)

Pilda zilei

Unde te uiţi?

Bunicul unei fetiţe avea un obicei prost; seara se ducea pe câmp şi fura tot ceea ce găsea, punea în căruţă şi venea acasă.
O dată a luat-o şi pe nepoata sa pentru a ţine calul. Pe câmp, bunicul luă ce găsi, apoi veni către căruţă uitându-se în dreapta şi în stânga să nu îl vadă cineva, dar nepoata sa, din căruţă, îl întrebă:
- În sus te-ai uitat? Atunci bunicul s-a gândit îndelung la cuvintele nepoatei sale şi, de atunci, nu a mai furat niciodată.

Uităm să privim în sus de nenumărate ori în viața noastră, făcând orbește fel de fel de răutăți. Căutăm să nu fim descoperiți de oameni – în fața cărora ne rușinăm – dar de Dumnezeu, Cel ce vede toate, nicidecum. Câte măsuri de precauție ne luăm pentru a nu ne rușina pe lumea aceasta de tot ceea ce facem și cum omitem să privim în sus; și să ne întrebăm de fiecare dată: „Doamne, Ție îți place ceea ce fac eu acum, binecuvântezi Tu faptele mele?

Rugaciunea Zilei

Rugăciunea de vineri

Doamne Iisuse Hristoase, Mântuitorul cel dulce al sufletului meu, în această zi a Răstignirii Tale pe Cruce ai pătimit şi ai luat moarte pentru păcatele noastre, mă mărturisesc înaintea Ta, cum că eu sânt cel ce Te-am răstignit cu păcatele mele cele multe.

Mă rog însă Bunătăţii Tale celei nespuse, să mă învredniceşti cu Darul Tău, Doamne, ca şi eu să pot răbda patimi pentru credinţa, speranţa şi iubirea ce le am către Tine, precum Tu Cel îndurat ai răbdat pentru mântuirea mea. Întăreşte-mă, o, Doamne ca de astăzi înainte să port Crucea Ta cu bucurie şi cu mare căinţă, şi să urăsc cugetele mele şi voinţele mele cele rele. Sădeşte în inima mea întristarea de moartea Ta ca să o simt precum au simţit-o iubita ta Maică, ucenicii Tăi şi femeile purtătoare de mir, ce stăteau lângă Crucea Ta.

Luminează-mi simţirile cele sufleteşti, ca să se mişte şi să priceapă moartea Ta, precum ai făcut de Te-au cunoscut făpturile cele neînsufleţite, când s-au mişcat la Răstignirea Ta, şi mai vârtos, cum te-a cunoscut tâlharul cel credincios şi pocăit, şi ţi s-a plecat, de l-ai pus în rai. Dă-mi, Doamne, şi mie, tâlharului celui rău, Darul Tău, precum atunci l-ai dat aceluia şi-mi iartă păcatele, pentru Sfintele Tale Patimi, şi cu bună întoarcere şi căinţă mă aşează împreună cu el în rai, ca un Dumnezeu şi Ziditor ce-mi eşti.

Mă închin Crucii Tale, Hristoase, şi pentru iubirea Ta către noi, zic către dânsa: Bucură-te, cinstită Cruce a lui Hristos, pe care ridicat şi pironit fiind Domnul, a mântuit lumea!

Bucură-te, pom binecuvântat, pentru că tu ai ţinut rodul vieţii, care ne-a mântuit de moartea păcatului. Bucură-te, drugul cel tare, care ai sfărâmat uşile iadului.

Bucură-te, cheie împărătească, ce ai deschis uşa raiului.

O, Hristoase al meu răstignit, câte ai pătimit pentru noi! Câte răni, câte scuipări şi câtă ocară ai răbdat pentru păcatele noastre şi pentru a ne da încă pildă de adevărată răbdare în suferinţele şi necazurile vieţii acesteia!

Si fiindcă acestea ni le trimite Dumnezeu pentru păcatele noastre, ca să ne îndreptăm şi să ne apropiem de El, şi aşa, numai spre folosul nostru ne pedepseşte în această viaţă. De aceea, rogu-mă Ţie, Stăpâne, ca la necazurile, ispitele şi durerile câte ar veni asupra mea, să-mi înmulţeşti împreună şi răbdarea, puterea şi mulţumirea, căci cunosc, că neputincios sânt de nu mă vei întări; orb de nu mă vei lumina; legat de nu mă vei dezlega; fricos de nu mă vei face îndrăzneţ; pierdut de nu mă vei cerca; sclav de nu mă vei răscumpăra cu bogata şi Dumnezeiasca Ta putere şi cu Darul Sfintei Tale Cruci, căreia mă închin şi o măresc, acum, şi pururea şi în vecii vecilor.

Amin.

Biblia intr-un an

Ecclesiastul

Capitolul 10
1. O muscă moartă strică amestecul de untdelemn al celui ce pregăteşte miresme; puţină nebunie strică preţul la multă înţelepciune.
2. Inima celui înţelept este la dreapta lui, iar inima celui nebun la stânga.
3. La fel celui nebun când merge pe drum îi lipseşte dreapta pricepere, iar toată lumea zice: "E nebun!"
4. Dacă mânia stăpânitorului se ridică împotriva ta, nu te clinti din locul tău. Căci firea domoală înlătură mari neajunsuri.
5. Am mai luat seama la încă un rău de sub soare, ca o greşeală care porneşte de la stăpânitor:
6. Nebunul este ridicat la dregătorii înalte, iar cei vrednici stau în locuri de jos.
7. Am văzut robi călări pe cai şi căpetenii mergând ca robii pe jos.
8. Cel ce sapă o groapă poate să cadă în ea şi cel ce dărâmă un zid poate fi muşcat de şarpe.
9. Cel ce sfărâmă pietre se poate răni cu ele, iar cel ce despică lemne se primejduieşte.
10. Dacă o unealtă s-a tocit şi nu a fost ascuţită, trebuie să îndoim puterile, dar înţelepciunea are ca parte izbânda.
11. Dacă şarpele muşcă înainte de a fi descântat, atunci descântătorul nu are nici un folos.
12. Graiurile gurii celui înţelept sunt har, iar buzele celui nebun îl doboară.
13. Începutul cuvintelor gurii lui este prostia, iar sfârşitul graiului lui nebunie curată.
14. Nebunul sporeşte vorbele. Omul nu ştie ce va fi după el, căci cine îi va spune ce se va întâmpla după el?
15. Munca oboseşte pe cel nebun; cine nu ştie drumul nu poate să se ducă în cetate.
16. Vai de tine, ţară, care ai un copil rege şi căpeteniile tale mănâncă dis-de-dimineaţă!
17. Fericită eşti tu, ţară, care ai rege un fecior de neam mare şi căpeteniile tale mănâncă la vreme, ca toţi oamenii, şi nu se dau la băutură.
18. Din pricina lenei, grinzile casei se lasă, iar când stai cu mâinile în sin, apa picură în casă.
19. Ospeţele se fac pentru a gusta plăcerea; vinul înveseleşte viaţa şi banii răspund la toate.
20. Chiar în gândul tău nu blestema pe rege şi în cămara unde dormi nu defăima pe cel puternic; căci păsările cerului pot să ducă un cuvânt şi neamul celor înaripate să dea vorba ta pe faţă.

Capitolul 11
1. Aruncă pâinea ta pe apă, căci o vei afla după multe zile.
2. Împarte o bucată în şapte şi chiar în opt, căci nu ştii ce nenorocire se poate întâmpla în ţară.
3. Când norii se umplu de ploaie, ei se deşartă pe pământ. Şi dacă un capac cade la miazăzi sau la miazănoapte, unde a căzut, acolo rămâne.
4. Cel ce păzeşte vântul nu seamănă, şi cel ce se uită la nori nu seceră.
5. După cum nu ştii care este calea vântului, cum se întocmesc oasele în pântecele maicii, tot aşa nu cunoşti lucrarea lui Dumnezeu, care face toate.
6. Dis-de-dimineaţă seamănă sămânţa şi până seara nu odihni mâna ta, căci nu ştii care va izbuti, aceasta sau aceea, sau dacă amândouă sunt deopotrivă de bune.
7. Şi lumina este dulce şi plăcut este ochilor să privească soarele.
8. Chiar dacă ar trăi mulţi ani, omul să se bucure de toate şi să-şi aducă aminte de zilele cele din întuneric, căci multe vor fi. Tot ce se întâmplă este deşertăciune.
9. Bucură-te, omule, cât eşti tânăr şi inima ta să fie veselă în zilele tinereţii tale şi mergi în căile inimii tale şi după ce-ţi arată ochii tăi, dar să ştii că, pentru toate acestea, Dumnezeu te va aduce la judecata Sa. Alungă necazul din inima ta şi depărtează suferinţele de trupul tău, căci copilăria şi tinereţea sunt deşertăciune.

Capitolul 12
1. Adu-ţi aminte de Ziditorul tău în zilele tinereţii tale, înainte ca să vină zilele de restrişte şi să se apropie anii despre care vei zice: "N-am nici o plăcere de ei ..."
2. Înainte ca să se întunece soarele şi lumina şi luna şi stelele şi ca norii să mai vină după ploaie;
3. Atunci este vremea când străjerii casei tremură şi oamenii cei tari se încovoaie la pământ şi cele ce macină nu mai lucrează, căci sunt puţine la număr şi privitoarele de la ferestre se întunecă;
4. Şi se închid porţile care dau spre uliţă şi se domoleşte huruitul morii şi te scoli la ciripitul de dimineaţă al păsării şi se potolesc toate cântăreţele;
5. Şi te temi să mai urci colina şi spaimele pândesc în cale şi capul se face alb ca floarea de migdal şi lăcusta sprintenă se face grea şi toţi mugurii s-au deschis, fiindcă omul merge la locaşul său de veci şi bocitoarele dau târcoale pe uliţă;
6. Mai înainte ca să se rupă funia de argint şi să se spargă vasul de aur şi să se strice ulciorul la izvor şi să se sfărâme roata fântânii,
7. Şi ca pulberea să se întoarcă în pământ cum a fost, iar sufletul să se întoarcă la Dumnezeu, Care l-a dat.
8. Deşertăciunea deşertăciunilor, a zis Ecclesiastul, toate sunt deşertăciuni!
9. Şi pe lângă că Ecclesiastul a fost un înţelept, el a mai învăţat pe popor cunoştinţa şi a cercetat şi a privit cu luare aminte şi a cules multe pilde.
10. Ecclesiastul s-a străduit să găsească sfaturi folositoare şi îndrumări adevărate şi să le scrie întocmai.
11. Cuvintele celor înţelepţi sunt ca boldurile de îmboldit dobitoacele şi ca nişte cuie înfipte şi ascuţite şi sunt date de un Păstor.
12. Şi peste toate acestea, fiul meu, să fii cu luare aminte: scrisul de cărţi este fără sfârşit, iar învăţătura multă este oboseală pentru trup.
13. Iată pe scurt; tot ceea ce ai auzit aceasta este: Teme-te de Dumnezeu şi păzeşte poruncile Lui! Acesta este lucru cuvenit fiecărui om.
14. Căci Dumnezeu va judeca toate faptele ascunse, fie bune, fie rele.