Sfinții Sfințiți Mucenici: Marcel, episcopul Siciliei, Pangratie, episcopul Tavromeniei, și Filagrie, episcopul Ciprului, ucenicii Sfântului Apostol Petru, care s-au săvârşit prin sabie (I) Sfântul Mucenic Nichifor din Antiohia Siriei, care s-a săvârşit prin sabie în timpul împăratului Gallienus (+257) Aflarea Moaștelor Sfântului Ierarh Inochentie, Episcop de Irkutsk (1805) Sfântul Cuvios Pangratie Sihastrul de la Pecerska (XIII) Aflarea Moaștelor Sfântului Tihon (Belavin) Mitropolitul Moscovei și al întregii Rusii (1992) Sfântul Sfințit Mucenic Petru Damaschin, episcop de Damasc și scriitor filocalic, care s-a săvârşit prin sabie în timpul împăratului Constantin Copronim (+743) Sfinţii Cuvioşi Ghenadie şi Nichifor Vajeozerski sau de la Lacul Vaje (Rusia)(+1516 și +1556)
Stil vechi
9 Februarie

Sâmbătă

Stil nou
22 Februarie
Ziua precedentă
Ziua următoare
Zi fără post
Odovania praznicului Întâmpinării Domnului, Dumnezeului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Sfântul Mucenic Nichifor din Antiohia Siriei, care s-a săvârşit prin sabie în timpul împăratului Gallienus (+257). Aflarea Moaștelor Sfântului Ierarh Inochentie, Episcop de Irkutsk (1805). Sfântul Cuvios Pangratie Sihastrul de la Pecerska (XIII). Sfinții Sfințiți Mucenici: Marcel, episcopul Siciliei, Pangratie, episcopul Tavromeniei, și Filagrie, episcopul Ciprului, ucenicii Sfântului Apostol Petru, care s-au săvârşit prin sabie (I). Sfântul Cuvios Meletie Mărturisitorul (XIII). Sfântul Sfințit Mucenic Petru Damaschin, episcop de Damasc și scriitor filocalic, care s-a săvârşit prin sabie în timpul împăratului Constantin Copronim (+743). Sfântul Cuvios Roman Cilicianul, din Antiohia (Turcia de astăzi), făcătorul de minuni din Rosos (+400). Aflarea Moaștelor Sfântului Tihon (Belavin) Mitropolitul Moscovei și al întregii Rusii (1992). Sfinţii Cuvioşi Ghenadie şi Nichifor Vajeozerski sau de la Lacul Vaje (Rusia)(+1516 și +1556). Sfântul Ierarh Filaret, episcopul Ciprului (I). Sfântul Mucenic Apolonie din Alexandria (+249). Sfântul Mucenic Alexandru şi alţi 38 de Mucenici dimpreună cu dânsul, care au pătimit la Roma. Sfinții: Emilian şi Bracchio din Tours în Galia (VI). Sfântul Ierarh Teilo, episcop de Landoff-Wales în Anglia (VI). Sfântul Ierarh Rufin, episcop de Canossa în Italia (+500). Sfântul Ierarh Elidius, episcop în Anglia (+560). Sfântul Ierarh Sabin, episcop de Canossa, făcătorul de minuni și ocrotitorul oraşului Bari din Italia (+566). Sfântul Sfințit Mucenic Sabin, primul episcop de Avellino în Italia (+809). Sfântul Nou Mucenic Ilie din Franţa, care s-a săvârșit în lagărul de la Auschwitz în Polonia (+1942). Sfinții Sfințiți Noi Mucenici: preotul Dimitrie şi binecredinciosul creștin George din Franţa (+1944). Sfinții Sfințiți Noi Mucenici din Rusia: preoții: Vladimir, Vasile (Izmailov)(+1930) şi Ioan (Freazinov)(+1938), care au pătimit în timpul regimului comunist.
File pateric

    PENTRU MULTE FELURI DE PATIMI ŞI RĂZBOAIE ALE CURVIEI, CE SE RIDICĂ ASUPRA ROBILOR LUI DUMNEZEU

    29) Un frate oarecare petrecand multe ispite de la neprietenul, cadea totdeauna in curvie si petrecea nevoindu-se a nu-si lasa chipul calugaresc, ci facea cate putina putina slujba si se ruga lui Dumnezeu cu suspinuri, zicand : Doamne, ori de voiesc, ori de nu voiesc, mantuieste-ma ! Si zicea acestea in toate zilele si de cadea in curvie si de nu cadea. Odata a cazut in obiceiul pacatului noaptea si s-a sculat si indata a inceput a canta un canon. Iar dracul se mira de nadejdea lui si de nemahnirea lui si i s-a aratat in vederea ochilor si i-a zis, cand canta : cum nu te rusinezi cu totul a sta inaintea lui Dumnezeu, sau a-I pomeni numele Lui ? I-a zis fratele : stii ca limba aceasta este nicovala odata vei lovi cu ciocanul, si odata vei lua, iar eu voi rabda luptandu-ma cu tine pana la moarte, ori unde te voi ajunge in ziua de apoi si cu juramant iti fac tie incredintare, ca asa sa-mi ajute Cel ce a venit sa mantuiasca pe pacatosi, ca nu voi inceta parandu-te pe tine lui Dumnezeu, pana ce vei inceta a te lupta cu mine si voi vedea cine va birui, tu sau Dumnezeu. Daca a auzit dracul acestea, a zis catre dansul : intr-adevar, de acum nu ma voi mai lupta cu tine, ca sa nu-ti agonisesc tie cununa, luptandu-ma pentru rabdarea ta; si s-a dus dracul.

    30) Un calugar oarecare din manastirea parintelui Severian, a fost trimis la ascultare de parintele lui in partile Eleteropolului ( ). Acolo a venit la un oarecare barbat iubitor de Hristos si avea acel om numai o fata, iar mama fetei murise mai inainte de vreme. Si a facut acel calugar, in casa acelui om, cateva zile, iar cel ce pururea uraste binele crestinesc, diavolul, baga fratelui ganduri viclene si-i da razboi de curvie spre fata si cerca vreme indemanatica sa strice fecioara. Diavolul care dadea razboi, a aflat si vremea cea indemanatica. Caci tatal sau se dusese la Ascalon pentru o treaba. Iar daca a vazut fratele ca nu este nimeni in casa lor, decat el si fata, a mers la dansa vrand sa o apuee cu sila, dar ea daca l-a vazut pe dansul tulburat si intru tot aprins de pofta, i-a grait : nimic sa nu te tulbure, nici sa-mi faci mie ceva necuvios, caci tatal meu nici astazi, nici maine nu va veni. Ci intai ma asculta pe mine ce-ti voi grai si stie Dumnezeu ca si eu cu osardie voi face ceea ce poftesti. Dupa aceea cu smerenie a grait catre dansul : intr-adevar, parinte si frate, cati ani sunt de cand esti in manastirea ta ? Iar el a raspuns : saptesprezece. Si i-a zis lui : dar ai stiinta ce este femeia ? Nu, i-a raspuns fratele. Grait-a fata : dar voiesti sa-ti pierzi osteneala de atatia ani intr-un ceas ? Si cate lacrimi ai varsat, ca sa-ti pui trupul tau curat inaintea lui Hristos iar acum pentru putina dulceata voiesti sa fii lipsit de acea osteneala multa ? Asculta : de vrei sa curvesti cu mine, ai unde ma duce sa ma tii si sa ma hranesti ? Si a grait fratele : nu ! Atunci a raspuns fata iarasi : intr-adevar, nu te mint, ca de ma vei spurca, o sa fii vinovat de multe rautati. A grait ei calugarul : pentru ce ? Raspuns-a ea : intai o sa-ti pierzi sufletul, al doilea o sa dai seama si pentru sufletul meu. Si aceasta sa o mai stii, sfinte parinte, caci cu juramant iti spun, si asa sa-mi ajute Cel ce a venit sa mantuiasca pe cei pacatosi, ca de ma vei spurca, singura, cu o funie ma voi spanzura si te vei afla ca ai facut si ucidere, si la judecata lui Hristos vei fi judecat ca un ucigas de suflete. Ci te rog, parinte, mai inainte sa fii tu vinovat de atatea rautati, du-te cu pace la manastirea ta si apoi roaga-te mult in rugaciunile tale si pentru mine. Iar fratele, venindu-si intru sine, s-a umilit si indata a iesit din casa ei si s-a dus la manastire, la parintele lui, a facut metanie si i-a spus toate. Si s-a rugat parintelui, ca de acum sa nu-l mai scoata din manastire afara. Asa a facut in manastire trei luni si s-a dus catre Domnul.

Pilda zilei

Despre rugăciune

Un frate oarecare a mers la un bătrân care petrecea în muntele Sinai şi l-a rugat, zicând:

- Spune-mi părinte şi mă învaţă cum mă voi ruga lui Dumnezeu, pentru că mult L-am supărat.

Bătrânul i-a zis:

- Eu, fiule, aşa mă rog lui Dumnezeu: Doamne, învredniceşte-mă a Te iubi, precum am iubit mai înainte păcatul şi a-Ţi sluji Ţie, precum am slujit mai înainte satanei celui înşelător! Însă fiule, bine este a ridica mâinile în sus, spre văzduh şi a ruga pururea cu osârdie pe Domnul Dumnezeu ca în vremea ieşirii sufletului din trup să poată trece sufletul nesmintit şi nesupărat de spurcaţii şi cumpliţii diavoli cei din văzduh.

Rugaciunea Zilei

Rugăciunea de sâmbătă

Doamne lisuse Hristoase, Judecătorul meu Prea drept! Cunosc că păcatele mele sânt fără de număr. De aceea Te rog în această zi, în care de Iosif şi de Nicodim pus fiind în Mormânt, Te-ai pogorât în iad cu Sfântul şi Îndumnezeitul Tău suflet şi de acolo ai depărtat întunericul cu lumina Dumnezeirii Tale şi ai adus bucurie nespus de mare strămoşilor noştri, căci i-ai mântuit de sclavia cea cumplită şi i-ai suit în rai.

Îngroapă păcatele mele şi cugetele mele cele rele şi viclene, ca să piară din mintea mea şi să nu se mai lupte cu sufletul meu. Luminează întunecatul iad al inimii mele, alungă întunericul păcatelor mele, şi suie mintea mea la cer, ca sa mă bucur de Faţa Ta. Aşa Doamne, primeşte umilita mea rugăciune ca o tămâie mirositoare, pentru rugăciunile iubitei Tale Maici, care Te-a văzut pe Cruce pironit între doi tâlhari, şi de durerile Tale cumplite i s-a rănit inima; care împreună cu ucenicii şi cu mironosiţele Te-au pus în mormânt, care a treia zi Te-au văzut înviat din morţi şi la înălţarea Ta Te-a văzut suindu-Te de la pământ la cer, însoţit de Sfinţii Tăi Îngeri.

Îndură-Te, Doamne, şi de cei vii şi de cei răposaţi, pentru rugăciunile Sfinţilor Tăi, către care zic şi eu, nevrednicul: O, fericiţi servitori ai lui Dumnezeu! Nu încetaţi a vă ruga Lui, ziua şi noaptea pentru noi, nevrednicii, care pururea greşim cu atâtea nenumărate păcate! Mijlociţi pentru noi Darul şi ajutorul lui Dumnezeu, pe care nu ştim a-l cere după cuviinţă. Nu încetaţi a vă ruga, pentru că prin rugăciunile voastre, păcătoşii să câştige iertare, săracii ajutorul, întristaţii mângâiere, bolnavii sănătate, cei slabi la minte înţelepciune, cei tulburaţi linişte, cei asupriţi ocrotire, şi toţi împreună Darul lui Dumnezeu, spre folosul cel sufletesc, în mărirea lui Dumnezeu Celui în Treime lăudat, Căruia i se cuvine cinste şi închinăciune în veci.

Amin.

Biblia intr-un an

Deuteronomul 20-22

Capitolul 20
1.     "Când vei ieşi la război împotriva duşmanului tău şi vei vedea cai, căruţe şi oameni mai mulţi decât ai tu, să nu te temi de ei, căci cu tine este Domnul Dumnezeul tău, Care te-a scos din pământul Egiptului.
2.     Iar când veţi fi aproape de luptă, să vină preotul şi să vorbească poporului şi să-i spună:
3.     Ascultă, Israele, voi astăzi intraţi în luptă cu duşmanii voştri; să nu slăbească inima voastră, nu vă temeţi, nu vă tulburaţi, nici nu vă înspăimântaţi de ei.
4.     Că Domnul Dumnezeul vostru merge cu voi, ca să se lupte pentru voi cu duşmanii voştri şi să vă izbăvească.
5.     Căpeteniile oştirii încă să grăiască poporului şi să zică: Cel ce şi-a zidit casă nouă şi n-a sfinţit-o, acela să iasă şi să se întoarcă la casa sa, ca să nu moară în bătălie şi să nu i-o sfinţească altul.
6.     Cel ce şi-a sădit vie şi n-a mâncat din ea, acela să iasă şi să se întoarcă la casa sa, ca să nu moară în bătălie şi ca să nu se folosească altul de ea.
7.     Cel ce s-a logodit cu femeie şi n-a luat-o, acela să iasă şi să se întoarcă la casa sa, ca să nu moară în bătălie şi ca să nu o ia altul.
8.     Ba căpeteniile oştirii să mai spună poporului şi să zică: Cine este fricos şi puţin la suflet, acela să iasă şi să se întoarcă acasă, ca să nu facă fricoase şi inimile fraţilor lui, cum este inima lui.
9.     Şi după ce căpeteniile oştirii vor isprăvi de spus poporului toate acestea, atunci să se pună căpeteniile de război ca povăţuitori ai poporului.
10.     Când te vei apropia de cetate ca s-o cuprinzi, fă-i îndemnare de pace.
11.     De se va învoi să primească pacea cu tine şi-ţi va deschide porţile, atunci tot poporul ce se va găsi în ea îţi va plăti bir şi-ţi va sluji.
12.     Iar de nu se va învoi cu tine la pace şi va duce război cu tine, atunci s-o înconjuri.
13.     Şi când Domnul Dumnezeul tău o va da în mâinile tale, să loveşti cu ascuţişul sabiei pe toţi cei de parte bărbătească din ea.
14.     Numai femeile şi copiii, vitele şi tot ce este în cetate, toată prada ei să o iei pentru tine şi să te foloseşti de prada vrăjmaşilor tăi, pe care ţi i-a dat Domnul Dumnezeul tău în mână.
15.     Aşa să faci cu toate cetăţile care sunt foarte departe de tine şi care nu sunt din cetăţile popoarelor acestora.
16.     Iar în cetăţile popoarelor acestora pe care Domnul Dumnezeul tău ţi le dă în stăpânire, să nu laşi în viaţă nici un suflet;
17.     Ci să-i dai blestemului: pe Hetei şi pe Amorei, pe Canaanei şi Ferezei, pe Hevei, pe Iebusei şi pe Gherghesei, precum ţi-a poruncit Domnul Dumnezeul tău,
18.     Ca să nu vă înveţe aceia să faceţi aceleaşi urâciuni pe care le-au făcut ei pentru dumnezeii lor şi ca să nu greşiţi înaintea Domnului Dumnezeului vostru.
19.     De veţi ţine multă vreme înconjurată vreo cetate, ca s-o cuprinzi şi s-o iei, să nu strici pomii ei cu securea, ci să te hrăneşti din ei şi să nu-i dobori la pământ. Copacul de pe câmp este el oare om ca să se ascundă de tine după întăritură?
20.     Iar copacii pe care-i ştii că nu-ţi aduc nimic de hrană poţi să-i strici şi să-i tai, ca să-ţi faci întărituri împotriva cetăţii care poartă cu tine război, până o vei supune".

Capitolul 21
1.     "Dacă în pământul pe care ţi-l dă în stăpânire Domnul Dumnezeul tău se va găsi om ucis, zăcând în câmp, şi nu se va şti cine l-a ucis,
2.     Să iasă bătrânii tăi şi judecătorii tăi şi să măsoare ce depărtare este de la cel ucis până la oraşele dimprejur.
3.     Şi bătrânii cetăţii aceleia, care va fi mai aproape de cel ucis, să ia o junincă ce n-a fost pusă la muncă şi n-a purtat jug,
4.     Şi bătrânii cetăţii aceleia să ducă această junincă la apă curgătoare, într-un loc care n-a fost arat, nici semănat, şi să junghie juninca acolo în apa cea curgătoare.
5.     Apoi să vină preoţii, fiii leviţilor, că pe ei i-a ales Domnul Dumnezeul tău să-I slujească şi să binecuvânteze în numele Lui şi după Cuvântul lor se hotărăşte orice lucru îndoielnic şi toată vătămarea pricinuită.
6.     Şi toţi bătrânii cetăţii aceleia, câre sunt mai aproape de cel ucis, să-şi spele mâinile deasupra capului junincii celei junghiate în râu
7.     Şi să grăiască şi să spună: "Mâinile noastre n-au vărsat sângele acesta şi ochii noştri n-au văzut;
8.     Iartă pe poporul Tău Israel, pe care Tu, Doamne, l-ai răscumpărat din pământul Egiptului şi nu lăsa poporului Tău Israel acest sânge nevinovat!" Şi se vor curăţi de sânge.
9.     Aşa să speli tu sângele nevinovat de la tine, dacă vrei să faci cele bune şi drepte înaintea ochilor Domnului Dumnezeului tău.
10.     Când vei ieşi la război împotriva vrăjmaşilor tăi şi Domnul Dumnezeul tău ţi-i va da în mâinile tale şi-i vei lua în robie,
11.     Şi vei vedea printre robi femeie frumoasă la chip şi o vei iubi şi vei vrea s-o iei de soţie,
12.     S-o aduci în casa ta, să-şi tundă capul său, să-şi taie unghiile,
13.     Să-şi dezbrace de pe ea haina sa de robie, să locuiască în casa ta şi să-şi plângă pe tatăl său şi pe mama sa timp de o lună; iar după aceea vei intra la ea, ca să fii bărbatul ei şi ea să-ţi fie femeie.
14.     Iar dacă ea în urmă nu-ţi va mai plăcea, să-i dai drumul să se ducă unde va vrea, dar să n-o vinzi pe argint şi să n-o prefaci în roabă, pentru că ai umilit-o.
15.     De va avea cineva două femei, una iubită şi una neiubită şi atât cea iubită cît şi cea neiubită îi vor naşte copii şi întâiul născut va fi al celei neiubite,
16.     Acela, la împărţirea averii sale între fiii săi, nu poate să dea fiului femeii iubite întâietate înaintea fiului întâi-născut din cea neiubită,
17.     Ci să cunoască de întâi-născut pe fiul celei neiubite şi să-i dea acestuia parte îndoită din toate câte va avea, că acesta este pârga puterii lui şi al lui este dreptul de întâi-născut.
18.     De va avea cineva fecior rău şi nesupus, care nu ascultă de vorba tatălui său şi de vorba mamei sale şi aceştia l-au pedepsit, dar el tot nu-i ascultă,
19.     Să-l ia tatăl lui şi mama lui şi să-l ducă la bătrânii cetăţii lor şi la poarta acelei cetăţi şi către preoţii cetăţii lor să zică:
20.     Acest fiu al nostru este rău şi neascultător, nu ascultă de Cuvântul nostru şi este lacom şi beţiv".
21.     Atunci toţi oamenii cetăţii lui să-l ucidă cu pietre şi să-l omoare. Şi aşa să stârpeşti răul din mijlocul tău şi toţi Israeliţii vor auzi şi se vor teme.
22.     De se va găsi la cineva vinovăţie vrednică de moarte şi va fi omorât, spânzurat de copac,
23.     Trupul lui să nu rămână peste noapte spânzurat de copac, ci să-l îngropi tot în ziua aceea, căci blestemat este înaintea Domnului tot cel spânzurat pe lemn şi să nu spurci pământul tău pe care Domnul Dumnezeul tău ţi-l dă moştenire".

Capitolul 22
1.     "Când vei vedea boul fratelui tău sau oaia lui rătăcite pe câmp; să nu treci pe lângă ele, ci să le întorci fratelui tău.
2.     Dar dacă fratele tău nu va fi aproape de tine sau nu-l cunoşti, să le duci la casa ta şi să şadă la tine până le va căuta fratele tău şi atunci să i le dai.
3.     Aşa să faci şi cu asinul lui, aşa să faci şi cu haina lui, aşa să faci şi cu orice lucru pierdut al fratelui tău pe care el îl va pierde şi tu îl vei găsi; de la aceasta nu te poţi da la o parte.
4.     Când vei vedea asinul fratelui tău sau boul lui căzuţi în drum, să nu-i laşi, ci să-i ridici împreună cu el.
5.     Femeia să nu poarte veşminte bărbăteşti, nici bărbatul să nu îmbrace haine femeieşti, că tot cel ce face aceasta, urâciune este înaintea Domnului Dumnezeului tău.
6.     Dacă în cale, în vreun copac sau pe pământ, vei găsi cuib de pasăre cu pui sau cu ouă şi mama lor va fi şezând pe pui sau pe ouă, să nu iei mama împreună cu puii;
7.     Mamei dă-i drumul, iar puii ia-i pentru tine ca să-ţi fie bine şi să se înmulţească zilele tale.
8.     De vei zidi casă nouă, să faci apărătoare pe marginea acoperişului tău, ca să nu aduci sânge asupra casei tale când va cădea cineva de pe ea.
9.     Să nu semeni via ta cu două feluri de seminţe, ca să nu-ţi faci blestemată strângerea seminţelor, pe care tu le semeni împreună cu roadele viei tale.
10.     Să nu ari cu un bou şi cu un asin.
11.     Să nu te îmbraci cu haină făcută din două feluri de fire: de lână şi de în.
12.     Fă-ţi ciucuri în cele patru colţuri ale mantiei tale cu care te acoperi.
13.     De îşi va lua cineva femeie şi va intra la dânsa,
14.     Iar apoi o va urî şi va ridica asupra ei învinuiri de lucruri urâte, va împrăştia zvon rău despre ea şi va zice: Am luat femeia aceasta şi am intrat la ea şi n-am găsit la ea feciorie,
15.     Atunci tatăl fetei şi mama ei să ia şi să ducă semnele fecioriei fetei la bătrânii cetăţii, în poartă;
16.     Şi tatăl fetei să zică bătrânilor: Am dat pe fiica mea de femeie acestui om şi acum el a urât-o,
17.     Şi iată ridică asupra ei învinuiri de lucruri urâte, zicând: N-am găsit feciorie la fiica ta; dar iată semnele fecioriei fiicei mele. Şi să întindă haina înaintea bătrânilor cetăţii.
18.     Atunci bătrânii acelei cetăţi să ia pe bărbat şi să-l pedepsească;
19.     Să pună asupra lui gloabă de o sută de sicli de argint şi să-i dea tatălui fetei, pentru că a stârnit zvonuri rele despre o fată israelită; ea însă să-i rămână femeie şi el să nu se poată despărţi de ea toată viaţa lui.
20.     Iar dacă cele spuse vor fi adevărate şi nu se va găsi feciorie la fată,
21.     Atunci fata să fie adusă la uşa casei tatălui ei şi locuitorii cetăţii ei să o ucidă cu pietre şi să o omoare, pentru că a făcut lucru de ruşine în Israel, desfrânându-se în casa tatălui său. Şi aşa să stârpeşti răul din mijlocul tău.
22.     De se va găsi cineva dormind cu femeie măritată, pe amândoi să-i daţi morţii: şi bărbatul, care a dormit cu femeia şi femeia. Şi aşa să stârpeşti răul din Israel.
23.     De va fi vreo fată tânără, logodită cu bărbat şi cineva o va întâlni în cetate şi se va culca cu dânsa,
24.     Să-i aduceţi pe amândoi la poarta cetăţii aceleia şi să-i ucideţi cu pietre: pe fată pentru că n-a ţipat în cetate, iar pe bărbat pentru că a necinstit pe femeia aproapelui său. Şi aşa să stârpeşti răul din mijlocul tău.
26.     Iar fetei să nu-i faci nimic. Asupra fetei nu este vină de moarte, căci aceasta este tot una ca şi cum cineva s-ar ridica asupra aproapelui său şi l-ar omorî;
27.     Pentru că el a întâlnit-o în câmp şi, deşi fata logodită va fi strigat, n-a avut cine s-o scape.
28.     De se va întâlni cineva cu o fată nelogodită şi o va prinde şi se va culca cu ea şi vor fi prinşi,
29.     Atunci cel ce s-a culcat cu ea să dea tatălui fetei cincizeci de sicli de argint, iar ea să-i fie nevastă, pentru că a necinstit-o; toată viaţa lui să nu se poată despărţi de ea.
30.     Nimeni să nu ia de soţie pe femeia tatălui său şi să ridice marginea hainei tatălui său".