Sfinții Mucenici şi doctori fără de arginţi Cosma şi Damian, care au pătimit la Roma (+284) Sfânta Anghelina, împărăteasa Serbiei (XVI)
Stil vechi
1 Iulie

Joi

Stil nou
14 Iulie
Ziua precedentă
Ziua următoare
Zi fără post
Sfinții Mucenici şi doctori fără de arginţi Cosma şi Damian, care au pătimit la Roma (+284). Sfânta Anghelina, împărăteasa Serbiei (XVI). Sfântul Cuvios Petru patriciul, ucenicul Sfântului Ioanichie cel Mare (+854). Sfântul Mucenic Potit pruncul din Sardica în Bulgaria (II). Sfântul Ierarh Leontie de la Rădăuţi, ctitorul Mănăstirii Laura și părintele duhovnicesc al Sfântului Cuvios Daniil Sihastru de la Voroneț (XV). Sfântul Cuvios Vasile, întemeietorul Mănăstirii de la Pârâul Adânc din Olimpul Bitiniei (X). Sfântul Cuvios Leon pustnicul, care s-a săvârşit cu pace. Sfinţii 2000 de Mucenici, care s-au săvârşit prin sabie. Sfântul Mucenic Mavrichie, care s-a săvârşit fiind uns cu miere şi muşcat de albine. Sfinţii Mucenici: Ischie, Procesie, Antonie, Serenie, Vivtor şi Marina, care au pătimit la Roma. Sfinţii 25 de Mucenici, care au pătimit la Nicomidia și care s-au săvârșit prin foc. Sfântul Ierarh Martin al III-lea, episcop de Vienne în Franţa (+132). Sfinţii Mucenici: Iulius şi Aron, primii mucenici din Ţara Galilor în Marea Britanie (+304). Sfântul Cuvios Dometie de la Mănăstirea Lerins din Franţa (V). Sfântul Mucenic Constantin ostaşul din insula Cipru şi cei dimpreună cu dânsul (XII). Mutarea moaştelor Sfântului Cuvios Ioan de la Rila (+ 946) de la Târnovo la Rila în anul 1470. Sfinții Sfințiți Noi Mucenici din Rusia: preotul Arcadie (Gareaev) și diaconul Alexie (Drozdov), care au pătimit în timpul regimului comunist (XX).
File pateric

Odată, în timp ce tinea o predică despre răbdare, un preot care venise de curând la o parohie dădu credinciosilor un exemplu:
"Îmi aduc aminte că într-o zi, de praznicul Bobotezei, venise multă lume la biserică. Se făcuse o coadă mare la aghiasmă. Eu am încercat să îi rog pe credinciosi să nu se înghesuie, să stea linistiti, dar era tulburare mare. Mai ales cei care vin la biserică de două-trei ori pe an erau foarte nerăbdători să ia primii. La un moment dat am văzut că în fată era un bărbat mai solid, care turna el apă în sticlele oamenilor. A stat asa multă vreme. Când mai ieseam din biserică, îl vedeam turnând apă în sticle.
La un moment dat, i-am multumit că îl ajuta pe paracliser si l-am întrebat:
- Dar nu te grăbesti să mergi la casa ta?
- Ba da, părinte, cum să nu. Tot zic că mai umplu o sticlă si plec. Dar apoi mă gândesc că, dacă plec eu, iar se face agitatie. Asa, văzându-mă mai solid, lumea se înghesuie mai putin. Cred că o să plec ultimul de aici.
Si ultimul a plecat. Asa că, în timp ce altii se înghesuiau să ia aghiasmă, si se îmbrânceau de parcă erau la piată, un crestin a stiut să dea exemplu de răbdare. Dacă ne batem pentru aghiasmă, dacă îi călcăm pe altii în picioare ca să ne umplem sticlele înaintea lor, nici Sfânta Împărtăsanie de am lua-o nu ne este de folos. Pe când dacă ne gândim si la aproapele nostru, dacă îi facem loc aproapelui nostru, dacă arătăm dragoste fată de aproapele nostru, atunci cu adevărat aghiasma pe care o luăm ne sfinteste si trupurile, si sufletele. Atunci ne împărtăsim de harul lui Dumnezeu".

Zis-a avva Theodor cel de la Ennat: "Când eram mai tânăr, petreceam în pustie. M-am dus la pitărie să fac două frământături si am găsit acolo pe un frate care voia să facă pâini si nu avea pe nimeni care să-i dea o mână de ajutor. Iar eu am lăsat pe ale mele si i-am dat lui mână de ajutor. Iar după ce am isprăvit, a venit alt frate si iarăsi i-am dat lui mână de ajutor si a făcut pâinile. Si iarăsi a venit al treilea si i-am făcut asemenea. Si asa făceam cu fiecare din cei ce veneau si am făcut sase frământături, iar pe urmă am făcut pe cele două ale mele, încetând cei ce veneau". (1-91)

Pilda zilei

Lasă pe Dumnezeu să judece 

Într-o zi, a venit la o sfântă mănăstire, Isac Tebeul, care locuia departe, în pustia Tebaidei, și aflând că un ucenic păcătuise de mai multe ori, l-a osândit.
După judecată s-a întors în sihăstria sa. Când s-a apropiat de chilie, a văzut cu uimire cum înaintea ușii stă un tânăr, strălucitor ca soarele, cu o sabie în mână.
- Cine ești – a întrebat bătrânul – și ce poftești de la mine?
- Sunt Arhanghelul Mihail, a răspuns tânărul. Nu te las să intri înăuntru.
- Din ce pricină, Mărite Arhanghel?
Și a răspuns îngerul:
- Dumnezeu m-a trimis aici, zicând: Întreabă-l pe Isac ce poruncește să fac cu fratele lui pe care l-a judecat și l-a osândit?
Bătrânul s-a rușinat îndată și, căindu-se, a zis:
- Am greșit, iartă-mă!
Îngerul a răspuns:
- Scoală-te, Dumnezeu te-a iertat. Păzește-te, de acum înainte, să nu judeci pe cineva mai înainte de a-l fi judecat Dumnezeu.

Ce aprigi suntem când judecăm pe alții și cu câtă iuțeală suntem gata să osândim și să dăm verdicte! De-am fi mai aspri cu noi înșine și blânzi și înțelegători cu ceilalți!

Rugaciunea Zilei

Rugăciunea de joi

Doamne Iisuse Hristoase, Fiule şi Cuvântul lui Dumnezeu Tatăl, care în ziua de astăzi ai luat Cina cea de pe urmă, cu ucenicii Tăi, şi cu mare umilinţă ai spălat picioarele lor, şi ale ucenicului care Te-a vândut! Apoi, luând pâine şi vin în mâinile Tale Cele Sfinte şi binecuvântându-le cu puterea Ta cea Dumnezeiască, le-ai făcut însuşi Trupul şi Sângele Tău, cu care i-ai împărtăşit zicând: 'Luaţi, mâncaţi şi beţi, că acestea sânt Trupul şi Sângele Meu, pentru ca să se ierte păcatele voastre.' Cela ce tot în ziua aceasta Te-ai înălţat la cer şi ai şezut de-a dreapta lui Dumnezeu, Tatălui Tău, să împărăţesti împreună cu El în veci, ca Unul-Născut Fiul Său preaiubit.

Rogu-Te deci, pentru rugăciunile ucenicilor Tăi, iartă păcatele noastre, ale tuturor, ale celor vii şi ale celor răposaţi. Dă-mi, Doamne, lacrimi fierbinţi, ca să-mi plâng păcatele. Darul Tau cel curăţitor, care a spălat picioarele ucenicilor Tăi, să spele şi să curăţească inima şi sufletul meu, ca aşa, cu vrednicie, cu curăţie şi cu umilinţă să mă împărtăşesc cu Sfintele Tale Taine, acum şi în timpul morţii mele, iar în ora despărţirii mele, cu bucurie să se suie sufletul meu la Tine, fără de nici o frică, întrebare sau împiedicare să trec vămile văzduhului, intrând în mărirea Ta cea cerească. Ajută-mi, Doamne, ca să Te măresc în veci, să mă închin Numelui Tău Celui Sfânt.

Amin.

Biblia intr-un an

Pildele lui Solomon

Capitolul 1
1.  Pildele lui Solomon, fiul lui David,
2.  Folositoare pentru cunoaşterea înţelepciunii şi a stăpânirii de sine,
3.  Pentru înţelegerea cuvintelor adânci, pentru dobândirea unei îndrumări bune, pentru dreptate, pentru dreapta judecată şi nepărtinire,
4.  Pentru a prilejui celor fără gând rău o judecată isteaţă, omului tânăr cunoştinţă şi bună cugetare.
5.  Să ia aminte cel înţelept şi îşi va spori ştiinţa, iar cel priceput va dobândi iscusinţa de a se purta,
6.  Pătrunzând cu mintea pildele şi înţelesurile adânci, graiurile celor înţelepţi şi tâlcuirea lor nepătrunsă.
7.  Frica de Dumnezeu este începutul înţelepciunii; cei fără minte dispreţuiesc înţelepciunea şi stăpânirea de sine.
8.  Ascultă, fiul meu, învăţătura tatălui tău şi nu lepăda îndrumările maicii tale.
9.  Căci ele sunt ca o cunună pe capul tău Şi ca o salbă împrejurul gâtului tău.
10.  Fiul meu, de voiesc păcătoşii să te ademenească, nu te învoi,
11.  Dacă-ţi spun: "Vino cu noi, să ne punem la pândă, ca să vărsăm sânge, să întindem curse fără cuvânt celui neprihănit,
12.  Să-i înghiţim de vii ca locuinţa morţilor, şi întregi, ca pe cei ce se coboară în mormânt.
13.  Să punem stăpânire pe tot felul de lucruri scumpe, să ne umplem de pradă casele noastre,
14.  Fii părtaş la obştea noastră, o singură pungă fi-va pentru toţi!"
15.  Fiul meu, nu te întovărăşi cu ei pe cale; abate piciorul tău din cărarea lor,
16.  Căci picioarele lor aleargă numai la rău, iar ei zoresc să verse sânge.
17.  Zadarnic se întind curse în văzul păsărilor!
18.  Căci ei întind curse tocmai împotriva sângelui lor, şi sufletului lor îşi întind ei laţuri.
19.  Aceasta este soarta celor lacomi de câştig; lăcomia le aduce pierderea vieţii.
20.  Înţelepciunea strigă pe uliţă şi în piele îşi ridică glasul său.
21.  Ea propovăduieşte la răspântiile zgomotoase; înaintea porţilor cetăţii îşi spune cuvântul:
22.  "Până când, proştilor, veţi iubi prostia? Până când, nebunilor, veţi iubi nebunia? Şi voi, neştiutorilor, până când veţi urî ştiinţa?
23.  Întoarceţi-vă iarăşi la mustrarea mea şi iată eu voi turna peste voi duhul meu şi vă voi vesti cuvintele mele.
24.  Chematu-v-am, dar voi n-aţi luat aminte! Întinsu-mi-am mâna şi n-a fost cine să ia seama!
25.  Ci aţi lepădat toate sfaturile mele şi mustrările mele nu le-aţi primit.
26.  De aceea şi eu voi râde de pieirea voastră şi mă voi bucura când va veni groaza peste voi,
27.  Când va veni peste voi necazul ca furtuna şi când nenorocirea ca vijelia vă va cuprinde.
28.  Atunci mă vor chema, dar eu nu voi răspunde; din zori mă vor căuta şi nu mă vor afla,
29.  Pentru că ei au urât ştiinţa şi frica de Dumnezeu n-au ales-o,
30.  Fiindcă n-au luat aminte la sfaturile mele şi cercetarea mea au dispreţuit-o.
31.  Mânca-vor din rodul căii lor şi de sfaturile lor sătura-se-vor,
32.  Căci îndărătnicia omoară pe cei proşti şi nepăsarea pierde pe cei fără minte;
33.  Iar cel ce mă ascultă va trăi în pace şi linişte şi de rele nu se va teme". 

Capitolul 2
1.  Fiul meu, de vei primi poveţele mele şi sfaturile mele de le vei păstra,
2.  Plecându-ţi urechea la înţelepciune şi înclinând inima ta spre bună chibzuială,
3.  Dacă vei chema prevederea şi spre buna-cugetare îţi vei îndrepta glasul tău,
4.  Dacă o vei căuta întocmai ca pe argint şi o vei săpa ca şi pe o comoară,
5.  Atunci vei pricepe temerea de Domnul şi vei dobândi cunoştinţa de Dumnezeu,
6.  Căci Domnul dă înţelepciune; din gura Lui izvorăşte ştiinţa şi prevederea;
7.  El păstrează mântuirea pentru oamenii cei drepţi; El este scut pentru cei ce umblă în calea desăvârşirii;
8.  El păzeşte căile dreptăţii şi pe cărarea celor cuvioşi ai Lui stă de veghe.
9.  Atunci tu vei înţelege dreptatea şi buna judecată, calea cea dreaptă şi toate potecile binelui.
10.  Când înţelepciunea se va sui la inima ta şi ştiinţa va desfăta sufletul tău,
11.  Când buna chibzuială va veghea peste tine şi înţelegerea te va păzi,
12.  Atunci tu vei fi izbăvit de calea celui rău şi de omul care grăieşte minciună,
13.  De cei ce părăsesc căile cele drepte, ca să umble pe drumuri întunecoase,
14.  De cei ce se bucură când fac rău şi se veselesc când umblă pe poteci întortochiate,
15.  Ale căror cărări sunt strâmbe şi rătăcesc pe căi piezişe.
16.  Atunci tu vei scăpa de femeia care este a altuia, de străina ale cărei cuvinte sunt ademenitoare,
17.  Care lasă pe tovarăşul ei din tinereţe şi uită de legământul Dumnezeului ei,
18.  Căci ea se pleacă împreună cu casa ei spre moarte şi drumul ei duce în iad;
19.  Nimeni din cei ce se duc la ea nu se mai întoarce şi niciunul nu mai află cărările vieţii.
20.  Drept aceea mergi pe calea oamenilor celor buni şi păzeşte cărările celor drepţi,
21.  Căci cei drepţi vor locui pământul şi cei fără de prihană vor sălăşlui pe el;
22.  Iar cei fără de lege vor fi nimiciţi de pe pământ şi cei necredincioşi vor fi smulşi de pe el. 

Capitolul 3
1.  Fiul meu, nu uita învăţătura mea şi inima ta să păzească sfaturile mele,
2.  Căci lungime de zile şi ani de viaţă şi propăşire îi se vor adăuga.
3.  Mila şi adevărul să nu te părăsească; leagă-le împrejurul gâtului tău, scrie-le pe tabla inimii tale;
4.  Atunci vei afla har şi bunăvoinţă înaintea lui Dumnezeu şi a oamenilor.
5.  Pune-ţi nădejdea în Domnul din toată inima ta şi nu te bizui pe priceperea ta.
6.  Pe toate căile tale gândeste la Dânsul şi El îţi va netezi toate cărările tale.
7.  Nu fii înţelept în ochii tăi; teme-te de Dumnezeu şi fugi de rău;
8.  Aceasta va fi sănătate pentru trupul tău şi o înviorare pentru oasele tale.
9.  Cinsteşte pe Domnul din averea ta şi din pârga tuturor roadelor tale.
10.  Atunci jitniţele tale se vor umple de grâu şi mustul va da afară din teascurile tale.
11.  Fiul meu, nu dispreţui certarea Domnului şi nu simţi scârbă pentru mustrările Lui,
12.  Căci Domnul ceartă pe cel pe care-l iubeşte şi ca un părinte pedepseşte pe feciorul care îi este drag.
13.  Fericit este omul care a aflat înţelepciunea şi bărbatul care a dobândit pricepere,
14.  Căci dobândirea ei este mai scumpă decât argintul şi preţul ei mai mare decât al celui mai curat aur.
15.  Ea este mai preţioasă decât pietrele scumpe; nici un rău nu i se poate împotrivi şi e bine-cunoscută tuturor celor ce se apropie de ea; nimic din cele dorite de tine nu se aseamănă cu ea.
16.  Viaţă lungă este în dreapta ei, iar în stânga ei, bogăţie şi slavă; din gura ei iese dreptatea; legea şi mila pe limbă le poartă.
17.  Căile ei sunt plăcute şi toate cărările ei sunt căile păcii.
18.  Pom al vierii este ea pentru cei ce o stăpânesc, iar cei care se sprijină pe ea sunt fericiţi.
19.  Prin înţelepciune, Domnul a întemeiat pământul, iar prin înţelegere a întărit cerurile.
20.  Prin ştiinţa Sa a deschis adâncurile şi norii picură rouă.
21.  Fiul meu, să nu se depărteze acestea dinaintea ochilor tăi; păstrează înţelepciunea şi buna chibzuială,
22.  Căci ele sunt viaţa sufletului tău şi podoabă pentru gâtul tău.
23.  Atunci tu vei merge fără teamă pe calea ta şi piciorul tău nu se va poticni.
24.  De te culci, nu-ţi va fi teamă, iar de adormi, somnul tău va fi dulce.
25.  Să nu te temi de frica fără veste şi nici de vreo năvală a celor păcătoşi,
26.  Că Domnul este nădejdea ta şi va feri piciorul tău de cursă.
27.  Nu zăbovi a face bine celui ce are nevoie, când ai putinţa să-i ajuţi.
28.  Nu spune aproapelui tău: "Du-te şi vino, mâine îţi voi da!", când poţi să-i dai acum.
29.  Nu pune la cale răul împotriva aproapelui tău, când el locuieşte fără grijă lângă tine.
30.  Nu te certa cu nimeni fără pricină, de vreme ce nu ţi-a făcut nici un rău.
31.  Nu râvni să fii ca omul silnic şi nu alege nici una din căile lui;
32.  Căci omul cu gând rău este urât de Domnul, iar de cei drepţi El este mai aproape.
33.  Domnul blesteamă casa celui fără de lege şi binecuvântează adăposturile celor drepţi.
34.  De cei batjocoritori El râde, iar celor smeriţi le dă har.
35.  Cei înţelepţi vor moşteni mărirea, iar cei nebuni vor avea parte de ocară.