Ieremia
Capitolul 41
1. Prin luna a şaptea, Ismael, fiul lui Netania, fiul lui Elişama, din neam regesc, a venit cu dregătorii regelui şi cu zece oameni la Godolia, fiul lui Ahicam, în Miţpa, şi au mâncat acolo pâine împreună.
2. Apoi s-a sculat Ismael, fiul lui Netania, şi cei zece oameni care erau cu el, şi au lovit cu sabia pe Godolia, fiul lui Ahicam, fiul lui Şafan, şi au ucis pe acela pe care regele Babilonului îl pusese căpetenie peste ţară.
3. De asemenea a ucis Ismael şi pe toţi Iudeii care erau cu Godolia, în Miţpa, precum şi pe Caldeii oşteni care se aflau acolo.
4. Iar a doua zi după uciderea lui Godolia, pe când nu ştia nimeni de aceasta,
5. Au venit din Sihem, din Şilo şi din Samaria optzeci de oameni cu bărbile rase şi cu hainele sfâşiate şi cu tăieturi pe trup, aducând daruri şi tămâie în mâinile lor pentru jertfă în templul Domnului.
6. Iar Ismael, fiul lui Netania, din Miţpa, a ieşit întru întâmpinarea lor; şi mergând el plângând, s-a întâlnit cu ei şi le-a zis: "Duceţi-vă la Godolia, fiul lui Ahicam".
7. Şi după ce au ajuns ei în mijlocul cetăţii, Ismael, fiul lui Netania, i-a ucis şi i-a aruncat într-o groapă, ajutat de oamenii care erau cu el.
8. Dar s-au găsit printre aceştia zece oameni care au zis lui Ismael: "Nu ne ucide, căci noi avem agoniseli de grâu, de orz, de untdelemn şi de miere, ascunse la câmp". Şi el s-a oprit şi nu i-a omorât pe aceia împreună cu ceilalţi fraţi ai lor.
9. Groapa însă în care a aruncat Ismael toate trupurile oamenilor, pe care el i-a ucis pentru Godolia, era chiar aceea pe care o făcuse regele Asa, temându-se de Baeşa, regele lui Israel. Pe aceasta a umplut-o Ismael, fiul lui Netania, cu cei ucişi.
10. Apoi Ismael a luat c, prizonieri tot restul de popor, ce era în Miţpa, pe fiicele regelui şi tot poporul ce mai rămăsese în Miţpa, pe care Nebuzaradan, căpetenia gărzii, îl încredinţase lui Godolia, fiul lui Ahicam; şi luându-i pe aceştia, Ismael, fiul lui Netania, s-a îndreptat spre fiii lui Amon.
11. Dar când Iohanan, fiul lui Carea, şi toţi căpitanii oştirii, care erau cu el, au auzit de nelegiuirile ce săvârşise Ismael, fiul lui Netania, au luat toţi oamenii lor şi s-au dus să se bată cu Ismael, fiul lui Netania,
12. Şi I-au ajuns la iazul cel mare din Gabaon.
13. Când tot poporul ce era cu Ismael a văzut pe Iohanan, fiul lui Carea, şi pe toate căpeteniile oştirii care erau cu dânsul, s-au bucurat.
14. Şi s-a întors tot poporul pe care Ismael îl ducea în robie din Miţpa şi, plecând, s-a dus la Iohanan, fiul lui Carea,
15. Iar Ismael, fiul lui Netania, a fugit de Iohanan cu opt oameni şi s-a dus la fiii lui Amon.
16. Atunci Iohanan, fiul lui Carea, şi toate căpeteniile oştirii, care erau cu el, au luat din Miţpa tot poporul ce rămăsese şi pe care el îl scăpase de Ismael, fiul lui Netania, după ce acesta ucisese pe Godolia, fiul lui Ahicam - bărbaţii, oştenii, femeile, copiii şi eunucii pe care îi scosese din Gabaon,
17. Şi s-a dus şi s-a oprit în satul Chimham, lângă Betleem,
18. Ca apoi să plece în Egipt de frica Caldeilor, căci se temea de ei, pentru că Ismael, fiul lui Netania, ucisese pe Godolia, fiul lui Ahicam, pe care regele Babilonului îl pusese căpetenie peste ţară.
Capitolul 42
1. Atunci toate căpeteniile oştirii şi Iohanan, fiul lui Carea, şi Azaria, fiul lui Hoşaia, şi tot poporul, de la mic până la mare, au venit şi au zis către Ieremia proorocul:
2. "Să aibă primire rugămintea noastră înaintea ta! Roagă-te Domnului Dumnezeului tău pentru noi, pentru toţi care au rămas, că din mulţi, puţini au rămas, cum ne vezi cu ochii tăi;
3. Roagă-te ca Domnul Dumnezeul tău să ne arate calea pe care să mergem şi ce să facem".
4. Zis-a către ei Ieremia proorocul: "Ascult şi iată mă voi ruga Domnului Dumnezeului vostru, după cuvântul vostru, şi tot ce vă va răspunde Domnul vă voi spune şi nu voi ascunde de voi nici un cuvânt".
5. Iar ei au zis către Ieremia: "Domnul să fie martor împotriva noastră, credincios şi adevărat, dacă nu vom face întocmai după cuvântul pe care Domnul Dumnezeul tău ţi-l va fi trimis pentru noi.
6. Fie bine, fie rău, noi vom asculta de glasul Domnului Dumnezeului nostru, către Care te trimitem, ca să fim fericiţi ascultând de glasul Domnului Dumnezeului nostru".
7. După trecerea a zece zile, a fost cuvântul Domnului către Ieremia.
8. Şi a chemat acesta la el pe Iohanan, fiul lui Carea, şi pe toate căpeteniile oştirii, care erau cu el, şi tot poporul, de la mic până la mare, şi le-a zis:
9. "Aşa zice Domnul Dumnezeul lui Israel către Care m-aţi trimis, ca să aduc înaintea Lui rugămintea voastră:
10. De veţi rămâne în ţara aceasta, Eu vă voi zidi şi nu vă voi mai dărâma, vă voi sădi şi nu vă voi mai smulge, căci Îmi pare rău de răul pe care vi l-am făcut.
11. Nu vă temeţi de regele Babilonului, de care vă cutremuraţi; nu vă temeţi de el, zice Domnul, căci Eu sunt cu voi, ca să vă scap şi să vă izbăvesc din mâna lui.
12. şi vă voi arăta milă şi el se va milostivi spre voi şi vă va întoarce în pământul vostru.
13. Iar de veţi zice: "Nu vrem să trăim în ţara aceasta" şi de nu veţi asculta glasul Domnului Dumnezeului vostru şi veţi zice:
14. "Ba noi ne ducem în ţara Egiptului, unde război nu vom vedea şi glas de trâmbiţă nu vom auzi şi foame nu vom duce, şi acolo vom trăi",
15. Apoi ascultaţi cuvântul Domnului, voi, care aţi mai rămas din Iuda. Aşa zice Domnul Savaot, Dumnezeul lui Israel: "Dacă voi vă întoarceţi cu hotărâre nestrămutată faţa voastră, ca să vă duceţi în Egipt şi vă veţi duce să trăiţi acolo,
16. Sabia de care vă temeţi vă va ajunge acolo, în ţara Egiptului, şi foamea de care vă îngroziţi vă va însoţi paşii voştri acolo în Egipt şi acolo veţi muri.
17. Toţi cei ce îşi întorc faţa lor, ca să se ducă în Egipt şi să trăiască acolo; vor muri de sabie, de foame şi de molimă şi nici unul din ei nu va rămâne şi nu va scăpa de nenorocirea aceea pe care o voi aduce asupra lor.
18. Căci aşa zice Domnul Savaot, Dumnezeul lui Israel: Cum s-a vărsat mânia Mea şi iuţimea Mea asupra locuitorilor Ierusalimului, aşa se va vărsa iuţimea Mea şi asupra voastră, când vă veţi duce în Egipt şi veţi fi blestem şi grozăvie, ocară şi râs, şi nu veţi mai vedea locul acesta.
19. Vouă, cei rămaşi ai lui Iuda, vă zice Domnul: Nu vă duceţi în Egipt. Să ştiţi bine că Eu astăzi v-am spus lucrul acesta în chip solemn.
20. Vă faceţi rău vouă înşivă, trimiţându-mă la Domnul Dumnezeul vostru, zicând: "Roagă-te pentru noi Domnului Dumnezeului nostru, şi tot ce va zice Domnul Dumnezeul nostru să ne spui şi noi vom face".
21. Aşadar eu v-am spus acum, dar voi n-aţi ascultat glasul Domnului Dumnezeului vostru şi toate cu câte m-a trimis El la voi.
22. Deci, să ştiţi că veţi muri de sabie, de foamete şi de ciumă în locul acela, unde voiţi să vă duceţi ca să trăiţi".
Capitolul 43
1. După ce Ieremia a spus întregului popor toate cuvintele Domnului Dumnezeului lor, toate cuvintele acelea cu care Domnul Dumnezeul lor îl trimisese la ei,
2. Atunci Azaria, fiul lui Hoşaia, Iohanan, fiul lui Carea, şi toţi oamenii cei îngâmfaţi au zis către Ieremia: "Neadevăr spui, nu te-a trimis Domnul Dumnezeul nostru să ne spui: "Nu vă duceţi în Egipt ca să trăiţi acolo!"
3. Ci Baruh, fiul lui Neria, te aţâţă împotriva noastră, ca să ne dea în mâinile Caldeilor, să ne omoare, sau să ne ducă robi la Babilon".
4. Apoi Iohanan, fiul lui Carea, toate căpeteniile oştirii şi tot poporul n-au ascultat glasul Domnului, ca să rămână în pământul lui Iuda.
5. Şi Iohanan, fiul lui Carea, şi toate căpeteniile oştirii au luat pe toţi cei care rămăseseră din Iuda şi care se întorseseră din toate neamurile pe unde fuseseră izgoniţi, ca să trăiască în pământul lui Iuda,
6. Bărbaţi, femei şi copii, fetele regelui şi pe toţi aceia pe care Nebuzaradan, căpetenia gărzii, îi lăsase cu Godolia, fiul lui Ahicam, fiul lui Şafan, pe Ieremia proorocul şi pe Baruh, fiul lui Neria,
7. Şi s-au dus în ţara Egiptului, că n-au ascultat glasul Domnului şi au mers până la Tahpanhes.
8. Iar la Tahpanhes a fost cuvântul Domnului către Ieremia, zicând:
9. "Ia în mâinile tale nişte pietre mari şi le ascunde în lut frământat, la intrarea casei lui Faraon, în Tahpanhes, înaintea ochilor Iudeilor şi să le spui:
10. "Aşa grăieşte Domnul Savaot, Dumnezeul lui Israel: Iată, Eu voi trimite şi voi lua pe Nabucodonosor. regele Babilonului, robul Meu, şi voi aşeza tronul lui pe aceste pietre. ascunse de Mine, şi îşi va întinde el pe ele cortul său cel minunat.
11. El va veni şi va lovi ţara Egiptului; cel rânduit spre moarte va fi dat morţii, cel rânduit pentru robie va merge în robie şi cel rânduit spre sabie va cădea de sabie.
12. Voi aprinde foc în capiştile dumnezeilor Egiptului; Nabucodonosor le va arde pe acelea, pe idoli îi va distruge cu totul şi se va îmbrăca cu ţara Egiptului, cum se îmbracă păstorul cu haina sa; şi va ieşi de acolo nesupărat;
13. El va sfărâma stâlpii templului Soarelui de la On şi capiştile dumnezeilor Egiptului le va arde cu foc".
Capitolul 44
1. Cuvântul ce a fost către Ieremia pentru toţi Iudeii care trăiau în ţara Egiptului şi care se aşezaseră în Migdol, în Tahpanhes, în Nof şi în ţara Patros:
2. "Aşa zice Domnul Savaot, Dumnezeul lui Israel: Aţi văzut toată nenorocirea pe care am adus-o Eu asupra Ierusalimului şi asupra tuturor cetăţilor lui Iuda; iată acelea sunt acum pustii şi nimeni nu mai locuieşte în ele,
3. Pentru necredinţa lor, pe care au săvârşit-o ele, mâniindu-Mă şi mergând să tămâieze şi să slujească altor dumnezei, pe care nu i-au cunoscut nici ei, nici voi, nici. părinţii voştri.
4. Trimis-am la voi necontenit pe toţi slujitorii Mei, proorocii; i-am trimis dis-de-dimineaţă, ca să vă spună: Nu faceţi acest lucru urâcios, pe care Eu îl urăsc.
5. Dar ei n-au ascultat şi nu şi-au plecat urechea lor ca să se întoarcă de la necredinţă şi să nu tămâieze altor dumnezei.
6. De aceea s-a revărsat urgia Mea şi mânia Mea şi s-a aprins în cetăţile lui Iuda şi pe uliţele Ierusalimului, şi s-au prefăcut acelea în ruine şi în pustiu, cum vedeţi astăzi.
7. Iar acum aşa zice Domnul Dumnezeu Savaot, Dumnezeul lui Israel: Pentru ce faceţi voi acest rău mare sufletelor voastre, pierzând din cuprinsul lui Iuda, bărbaţi, Femei, copii Şi prunci ca să nu lăsaţi după voi rămăşiţă,
8. Mâniindu-Mă prin lucrul mâinilor voastre, prin tămâierea altor dumnezei în pământul Egiptului, unde aţi venit să trăiţi, ca să vă pierdeţi pe voi înşivă şi să ajungeţi blestem şi defăimare înaintea tuturor neamurilor pământului?
9. Au doar aţi uitat fărădelegile părinţilor voştri, fărădelegile regilor lui Iuda şi cele ale femeilor lor, fărădelegile voastre şi cele ale femeilor voastre, săvârşite în ţara lui Iuda şi pe uliţele Ierusalimului?
10. Ei nu s-au smerit nici astăzi şi nu se tem şi nu se poartă după legea Mea şi după poruncile Mele, pe care vi le-am dat vouă şi părinţilor voştri.
11. De aceea, aşa zice Domnul Savaot, Dumnezeul lui Israel: Iată Eu voi întoarce faţa Mea împotriva voastră şi spre nimicirea întregului Iuda.
12. Şi voi lua pe Iudeii care au rămas şi care şi-au întors faţa lor şi s-au dus în rara Egiptului, ca să trăiască acolo; toţi aceia vor fi nimiciţi, vor cădea în ţara Egiptului; de foamete şi de sabie vor fi nimiciţi; vor muri de sabie şi de foame de la mare până la mic şi vor ajunge de blestem, de ocară, de groază şi de râs.
13. Voi pedepsi pe cei ce locuiesc în ţara Egiptului, precum am pedepsit Ierusalimul, cu sabie, cu foamete şi cu ciumă,
14. Şi nimeni nu va scăpa şi nu va rămâne din rămăşiţa Iudeilor care au venit în ţara Egiptului, ca să trăiască acolo şi apoi să se întoarcă în ţara lui Iuda, unde doresc ei din tot sufletul să se întoarcă, ca să trăiască acolo. Nimeni nu se va întoarce, decât numai aceia care vor fugi de aici".
15. Atunci au răspuns lui Ieremia toţi bărbaţii care ştiau că femeile lor tămâiază pe alţi dumnezei, şi toate femeile care se aflau acolo în număr mare, şi tot poporul, care locuia în pământul Egiptului, în Patros, şi au zis:
16. "Cuvântul pe care tu l-ai grăit în numele Domnului, nu voim să-l ascultăm de la tine;
17. Dar vom face tot ce am făgăduit cu gura noastră, vom tămâia pe zeiţa cerului şi vom săvârşi pentru ea jertfe cu turnare, cum am mai făcut şi noi şi părinţii noştri, regii noştri şi mai-marii noştri în cetăţile lui Iuda şi pe uliţele Ierusalimului, că atunci eram sătui şi fericiţi şi n-am văzut nenorociri.
18. Iar de când am încetat de a mai tămâia pe zeiţa cerului şi a-i săvârşi jertfe cu turnare, suferim toate lipsurile şi pierim de sabie şi de foame".
19. Şi femeile au adăugat: "Când tămâiam noi zeiţa cerului şi-i săvârşeam jertfe cu turnare, oare fără ştirea bărbaţilor noştri îi făceam noi turte cu chipul ei şi-i săvârşeam jertfe cu turnare?"
20. Atunci Ieremia a zis către tot poporul, către bărbaţi şi către femei, şi către oamenii care îi răspundeau, astfel:
21. "Oare nu această tămâiere, pe care o săvârşeaţi în cetăţile lui Iuda şi pe uliţele Ierusalimului şi voi şi părinţii voştri, regii voştri şi mai-marii voştri şi ai poporului ţării, o aminteşte Domnul? Oare nu ea I s-a suit la inimă?
22. Domnul n-a mai putut suferi faptele voastre cele rele şi urâciunile pe care le făceaţi, şi de aceea s-a Şi prefăcut ţara voastră în pustietate, lucru de spaimă şi de blestem şi fără locuitori, cum vedeţi acum.
23. Deoarece voi, săvârşind acea tămâiere, aţi greşit înaintea Domnului şi n-aţi ascultat glasul Domnului, nu v-aţi purtat după legea Lui, după poruncile Lui şi după rânduiala Lui, de aceea v-a ajuns nenorocirea aceasta, cum vedeţi acum".
24. Şi a mai zis Ieremia către tot poporul şi către toate femeile: "Ascultaţi cuvântul Domnului, voi, toţi Iudeii, cei ce sunteţi în ţara Egiptului:
25. Aşa zice Domnul Savaot, Dumnezeul lui Israel: Voi şi femeile voastre, ceea ce aţi grăit cu gurile voastre aceea aţi făcut şi cu mâinile, şi mai şi ziceaţi: Vom îndeplini întocmai făgăduinţele pe care le-am făcut, ca să tămâiem pe zeiţa cerului şi să-i săvârşim jertfe cu turnare". Voi vă ţineţi bine de fărădelegile voastre şi îndepliniţi întocmai acele făgăduinţe.
26. De aceea ascultaţi cuvântul Domnului: Iată Eu M-am jurat pe numele Meu cel mare, zice Domnul, că nu va mai fi rostit numele Meu de gura vreunui iudeu în toată ţara Egiptului. Nimeni nu va zice: Viu este Domnul Dumnezeu!
27. Iată Eu voi veghea asupra lor spre pieire, iar nu spre bine; şi toţi oamenii din Iuda, care sunt în ţara Egiptului vor pieri de sabie şi de foame, până se vor stinge de tot.
28. Numai un mic număr, care vor fugi de sabie, se va întoarce din ţara Egiptului în ţara lui Iuda, şi vor şti toţi cei rămaşi din Iuda, care au venit în ţara Egiptului ca să trăiască acolo, al cui cuvânt se va împlini: al Meu sau al lor.
29. Iată semnul ce vi-l dau, zice Domnul, că vă voi pedepsi în locul acesta, ca să ştiţi că se va împlini cuvântul Meu cel pentru voi spre pieirea voastră.
30. Asa zice Domnul: Iată Eu voi da pe Faraonul Hofra, regele Egiptului, în mâinile vrăjmaşilor lui, cum am dat pe Sedechia, regele lui Iuda, în mâinile lui Nabucodonosor, regele Babilonului, vrăjmaşul lui, care voia să-i ia viaţa".