Sfântul Sfințit Mucenic Miron preotul din Ahaia, care s-a săvârșit prin sabie în vremea împăratului Deciu (+250) Sfântul Cuvios Alipie Iconarul de la Pecerska (+1114)
Stil vechi
17 August

Vineri

Stil nou
30 August
Ziua precedentă
Ziua următoare
Dezlegare la ulei
Sfântul Sfințit Mucenic Miron preotul din Ahaia, care s-a săvârșit prin sabie în vremea împăratului Deciu (+250). Sfântul Cuvios Alipie Iconarul de la Pecerska (+1114). Sfântul Cuvios Pimen, arhimandrit din Ugresh în Rusia (+1880). Sf. Mucenici Pavel, Iuliana (apr.273). Sfinţii Mucenici Straton, Filip, Evtihian şi Ciprian din Nicomidia, care s-au săvârșit prin foc (+303). Sfinţii Mucenici: Tirs, Levchie, Calinic, Coronat şi cei dimpreună cu dânşii, care au pătimit în vremea împăratului Deciu (+250). Sfântul Mucenic Patroclu din Tricasini în Galia, care s-a săvârşit prin sabie în vremea împăratului Aurelian (+270). Sfântul Eusebie din Grecia, care s-a săvârşit în exil la Sicilia în Italia (+310). Sfântul Cuvios Mucenic Liberat, egumenul unei mănăstiri din nordul Africii, şi cei dimpreună cu dânsul: diaconul Bonifatie, ipodiaconii: Servus şi Rustic, monahii: Rogat şi Septim, şi Maxim, un tânăr crescut în acea mănăstire (+483). Sfântul Ierarh Anastasie, episcop de Terni şi mărturisitor în Italia (+553). Sfântul Iacob, ierodiacon din Italia, misionar la York în Anglia (VII). Sfântul Cuvios Drithelm, monah la Melrose în Scoţia (+700). Sfântul Cuvios Carloman, care a fost mai întâi rege, apoi a devenit monah (+755). Sfinții: Eutihie, episcop de Gortina, fratele său, Eutihian, şi sora lor, Casiana, nevoitori în insula Creta. Sfântul Cuvios Mucenic Macarie, care s-a zăvorât în Muntele Sfântului Auxentie, în vremea împăratului Constantin al V-lea Copronim (+768). Sfântul Sfințit Mucenic Jeroen din Irlanda, care a pătimit în Olanda (+857). Sfintele Cuvioase: Benedicta şi Cecilia, care au fost prințese, iar mai târziu stareţe la Susteren în Germania (X). Sfântul Cuvios Ilie cel Tânăr din Sicilia, monah la Calabria în Italia (+903). Sfântul Tbeli din Adjara în Georgia (XIII). Sfântul Teodoret de la Kola, luminătorul laponilor (+1571). Sfântul Cuvios Filip, monah la Yankovsk în Rusia (+1662). Sfântul Mucenic Dimitrie cel Nou din Epir, care s-a săvârşit fiind zidit de viu (+1808). Sfinții Sfințiți Noi Mucenici din Rusia: preoții: Alexie (Velikoselskii)(+1918) și Dimitrie (Ostroumov)(+1937), care au pătimit în timpul regimului comunist. Sfântul Gheorghe Pelerinul de la Piatra Neamț (+1916).
File pateric

Un tânăr postas a venit într-o casă ca să aducă un mandat postal. I-a deschis o fată de douăzeci de ani, Sabina.
- Intră, tata s-a dus până la magazin, se întoarce imediat.
Postasul a intrat, s-a asezat pe un scaun în bucătărie si a început să numere banii pe care trebuia să îi predea. Când a terminat de numărat, a văzut că lângă el era fata, care tocmai se dezbrăcase:
- De multă vreme te doresc...
Postasul s-a pierdut cu firea.
- Stai linistit, tata e plecat până diseară, avem tot timpul la dispozitie.
Încercând să găsească o cale de scăpare, postasul a întrebat:
- Si mama?
- Luna trecută au divortat, asa că nu ne va deranja, i-a spus fata, privindu-l cu ochii arzând de patimă.
- Nu se poate să facem nimic, eu...
S-a auzit sunând telefonul. Fata a răspuns la telefon:
- Alo, Sabina, spune-mi te rog din caietul de pe biroul meu care e ultimul număr pe care l-am trecut la litera V.
După ce a aflat numărul, tatăl i-a spus Sabinei:
- Îti multumesc mult, trebuia să dau un telefon urgent.
După ce a închis telefonul, Sabina l-a întrebat pe postas:
- Ce ai, nu mă placi sau ce?
- Nu, eu merg la biserică, eu...
- Auzi, pocăitule, cu mine nu îti merge! Ti-am spus că vreau să mă culc cu tine si mă culc. Clar?
Postasul puse mâna pe clantă, dar usa era închisă cu cheia.
- Dacă nu faci ce vreau eu, tip că mă violezi. Si o să spun că nu e prima oară. O să spun că tu ai fost primul, cu timp în urmă.
Speriat, postasul si-a luat crucea pe care o purta la gât în mâini si a început să se roage:
- Doamne, nu mă lăsa, Doamne, ajută-mă, Doamne, izbăveste-mă.
Sabina s-a îndreptat spre casetofon ca să dea muzica tare si să nu audă rugăciunile postasului. Dar a auzit telefonul sunând iarăsi.
- Sabina, tot eu sunt. Te sun din masină, că mi s-a anulat o întâlnire, asa că vin acasă. Cumpăr pâine sau ai luat tu?
- Am luat eu.
- În câteva minute sunt acasă. Nu pleci până vin, nu?
- Nu, tată, nu plec, te astept, a răspuns fata, încercând să-si ascundă supărarea.
Fata a închis telefonul, a luat un prezervativ din biroul ei si i l-a băgat în buzunar postasului:
- Ia, să îl ai amintire de la mine, când ti-o veni mintea la cap. Si acum, dispari. Dacă sufli ceva, o pătesti, a spus Sabina, deschizând usa casei.
Postasul se tot închina, multumindu-I lui Dumnezeu că l-a scăpat de o ispită atât de grea.

Un bătrân avea un îngrijitor care locuia la sat si s-a întâmplat că odată, zăbovind îngrijitorul, i-au lipsit cele de trebuintă bătrânului. Si încă zăbovind, i-au lipsit cu totul cele de trebuintă si lucrul mâinilor lui, pe care îl lucra la chilie. Si se necăjea, fiindcă nici nu putea lucra, nici cele trebuincioase nu avea. Si a zis ucenicului său: "Te duci până în sat?". Iar el a zis: "Cum voiesti, asa voi face", căci se temea si fratele să se apropie de sat, pentru sminteală. Dar ca să nu se arate neascultător către părintele său, s-a hotărât să meargă. Si i-a zis lui bătrânul: "Mergi si cred că Dumnezeu te va acoperi de toată ispita!". Si făcând rugăciune, l-a trimis.
Iar fratele venind în sat si aflând casa îngrijitorului, stând lângă usă, a bătut. Dar s-a întâmplat atunci că îngrijitorul si toti ai casei lui se duseseră afară din sat la o pomenire. Acasă a rămas o fecioară a lui, care, cum l-a văzut pe fratele, i-a deschis. Si văzându-l si aflând ce voieste, îl îndemna să intre înăuntru. El însă nu voia. Dar mult silindu-l, l-a biruit si l-a tras la dânsa. Ucenicul cum s-a cunoscut înconjurat de gânduri, suspinând din adânc, a zis către Dumnezeu: "Doamne, pentru rugăciunile părintelui meu, mântuieste-mă în ceasul acesta!". Si aceasta zicând, îndată s-a aflat la râu, urcând spre munte si a ajuns fără de vătămare la părintele său. (36-419)

Pilda zilei

La ora de religie, o fetita de 6 ani desena si colora de zor.
Invatatoarea de la acea clasa a intrebat-o “Papusica! Ce desenezi acolo?”.
Fetita a raspuns:
Il desenez pe Dumnezeu.
Invatatoarea i-a vorbit din nou, zicandu-i:
Dar cum Il desenezi tu pe Dumnezeu, caci nu L-a vazut nimeni cu ochii si nu stim cum arata.
La care fetita a raspuns:
Nu-i nimic ca nu L-au vazut. O sa-L vada si o sa-L cunoasca dupa ce-L desenez eu!

Rugaciunea Zilei

Rugăciunea de vineri

Doamne Iisuse Hristoase, Mântuitorul cel dulce al sufletului meu, în această zi a Răstignirii Tale pe Cruce ai pătimit şi ai luat moarte pentru păcatele noastre, mă mărturisesc înaintea Ta, cum că eu sânt cel ce Te-am răstignit cu păcatele mele cele multe.

Mă rog însă Bunătăţii Tale celei nespuse, să mă învredniceşti cu Darul Tău, Doamne, ca şi eu să pot răbda patimi pentru credinţa, speranţa şi iubirea ce le am către Tine, precum Tu Cel îndurat ai răbdat pentru mântuirea mea. Întăreşte-mă, o, Doamne ca de astăzi înainte să port Crucea Ta cu bucurie şi cu mare căinţă, şi să urăsc cugetele mele şi voinţele mele cele rele. Sădeşte în inima mea întristarea de moartea Ta ca să o simt precum au simţit-o iubita ta Maică, ucenicii Tăi şi femeile purtătoare de mir, ce stăteau lângă Crucea Ta.

Luminează-mi simţirile cele sufleteşti, ca să se mişte şi să priceapă moartea Ta, precum ai făcut de Te-au cunoscut făpturile cele neînsufleţite, când s-au mişcat la Răstignirea Ta, şi mai vârtos, cum te-a cunoscut tâlharul cel credincios şi pocăit, şi ţi s-a plecat, de l-ai pus în rai. Dă-mi, Doamne, şi mie, tâlharului celui rău, Darul Tău, precum atunci l-ai dat aceluia şi-mi iartă păcatele, pentru Sfintele Tale Patimi, şi cu bună întoarcere şi căinţă mă aşează împreună cu el în rai, ca un Dumnezeu şi Ziditor ce-mi eşti.

Mă închin Crucii Tale, Hristoase, şi pentru iubirea Ta către noi, zic către dânsa: Bucură-te, cinstită Cruce a lui Hristos, pe care ridicat şi pironit fiind Domnul, a mântuit lumea!

Bucură-te, pom binecuvântat, pentru că tu ai ţinut rodul vieţii, care ne-a mântuit de moartea păcatului. Bucură-te, drugul cel tare, care ai sfărâmat uşile iadului.

Bucură-te, cheie împărătească, ce ai deschis uşa raiului.

O, Hristoase al meu răstignit, câte ai pătimit pentru noi! Câte răni, câte scuipări şi câtă ocară ai răbdat pentru păcatele noastre şi pentru a ne da încă pildă de adevărată răbdare în suferinţele şi necazurile vieţii acesteia!

Si fiindcă acestea ni le trimite Dumnezeu pentru păcatele noastre, ca să ne îndreptăm şi să ne apropiem de El, şi aşa, numai spre folosul nostru ne pedepseşte în această viaţă. De aceea, rogu-mă Ţie, Stăpâne, ca la necazurile, ispitele şi durerile câte ar veni asupra mea, să-mi înmulţeşti împreună şi răbdarea, puterea şi mulţumirea, căci cunosc, că neputincios sânt de nu mă vei întări; orb de nu mă vei lumina; legat de nu mă vei dezlega; fricos de nu mă vei face îndrăzneţ; pierdut de nu mă vei cerca; sclav de nu mă vei răscumpăra cu bogata şi Dumnezeiasca Ta putere şi cu Darul Sfintei Tale Cruci, căreia mă închin şi o măresc, acum, şi pururea şi în vecii vecilor.

Amin.

Biblia intr-un an

Ieremia

Capitolul 34
1.  Cuvântul care a fost de la Domnul către Ieremia, când Nabucodonosor, regele Babilonului, şi toată oştirea lui şi toate regatele pământului, supuse sub mâna lui, şi toate popoarele au venit cu război împotriva Ierusalimului şi împotriva tuturor cetăţilor lui luda, zicând:
2.  "Aşa zice Domnul Dumnezeul lui Israel: Mergi şi grăieşte lui Sedechia, regele lui Iuda, şi-i spune: Aşa zice Domnul: lată voi da cetatea aceasta în mâinile regelui Babilonului, şi acesta o va arde cu foc.
3.  Nici tu nu vei scăpa din mina lui, ci vei fi cu adevărat luat şi dat în mâinile lui; ochii tăi vor vedea ochii regelui Babilonului şi buzele lui vor grăi buzelor tale şi vei merge la Babilon.
4.  Dar ascultă cuvântul Domnului, Sedechia, rege al lui Iuda! Aşa zice Domnul de tine: Nu vei muri de sabie, ci vei muri în pace.
5.  Şi precum s-a aprins tămâie pentru părinţii tăi şi pentru ceilalţi regi, care au fost înainte de tine, la înmormântarea lor, aşa se va aprinde şi pentru tine şi te vor plânge, zicând: "Vai, doamne!" Că Eu am rostit cuvântul acesta", zice Domnul.
6.  Şi a spus Ieremia proorocul toate cuvintele acestea lui Sedechia, regele lui Iuda, în Ierusalim.
7.  În vremea aceea oştirea regelui Babilonului se războia împotriva Ierusalimului şi împotriva tuturor cetăţilor lui Iuda, care mai rămăseseră, şi anume împotriva Lachişului şi Azecăi, deoarece din cetăţile lui Iuda numai acestea mai rămăseseră cetăţi întărite.
8.  Cuvântul care a fost de la Domnul către Ieremia, după ce regele Sedechia a încheiat legământ cu tot poporul ce era în Ierusalim,
9.  Ca să dea slobozenie, aşa încât fiecare să dea drumul robului său şi roabei sale, evreu şi evreică, şi ca nimeni să nu mai ţină în robie evreu, frate al său.
10.  Şi s-au supus toţi cei mari şi tot poporul, care au încheiat legământul, ca să dea fiecare drumul robului său şi roabei sale, ca să nu-i mai ţină pe: viitor în robie, şi au ascultat şi s-au supus.
11.  Dar după aceea, răzgândindu-se, au început să ia înapoi pe robii şi pe roabele cărora le dăduseră drumul şi-i siliră să le fie robi şi roabe.
12.  Dar a fost cuvântul Domnului către Ieremia, căruia i s-a zis din partea Domnului:
13.  "Aşa zice Domnul Dumnezeul lui Israel: Eu am încheiat un legământ cu părinţii voştri, când i-am scos din pământul Egiptului şi din casa robiei, şi am zis:
14.  La sfârşitul anului al şaptelea să dea drumul fiecare din voi fratelui său , evreu, care ţi s-a vândut ţie; să-ţi lucreze el şase ani, iar după aceea să-i dai drumul să fie slobod. Dar părinţii voştri nu m-au ascultat şi nu ţi-au plecat urechea lor.
15.  Acum voi v-aţi întors şi aţi făcut cum e drept în ochii Mei, dând fiecare slobozenie aproapelui său, şi aţi încheiat înaintea Mea legământ în templul asupra căruia s-a chemat numele Meu.
16.  Dar apoi v-aţi răzgândit şi aţi necinstit numele Meu şi aţi întors fiecare pe robul vostru şi pe roaba voastră cărora le dăduserăţi drumul să se ducă unde le place, şi-i siliţi să vă fie robi şi roabe.
17.  De aceea, aşa zice Domnul: Voi nu v-aţi supus Mie, ca să daţi fiecare drumul aproapelui vostru; pentru aceea iată, Eu, zice Domnul, voi da libertate sabiei asupra voastră, ciumei şi foametei şi vă voi face "pricină" de groază pentru toate regatele pământului.
18.  Pe cei ce au călcat legământul Meu şi pe cei ce nu s-au ţinut de cuvintele legământului pe care l-am încheiat înaintea feţei Mele, despicând în două viţelul şi trecând printre cele două bucăţi ale lui,
19.  Pe cei mari ai lui Iuda şi pe cei mari ai Ierusalimului, pe eunuci, pe preoţi şi pe tot poporul ţării, care au trecut printre bucăţile viţelului despicat,
20.  Îi voi da în mâinile vrăjmaşilor şi în mâinile celor ce vor să le ia viaţa, iar trupurile lor vor fi hrană păsărilor cerului şi fiarelor pământului.
21.  Pe Sedechia, regele lui Iuda, şi pe cei mari ai lui ii voi da în mâinile vrăjmaşilor lor şi în mâinile celor ce vor să le ia viaţa, în mâinile oştirii regelui Babilonului, care s-a retras de la voi.
22.  Iată Eu voi da poruncă, zice Domnul, şi-i voi întoarce la cetatea aceasta şi vor năvăli asupra ei şi o vor lua şi o vor arde cu foc, şi cetăţile lui Iuda le vor face pustiu nelocuit". 

Capitolul 35
1.  Cuvântul care a fost de la Domnul către Ieremia, în zilele lui Ioiachim, fiul lui Iosia, regele lui Iuda:
2.  "Mergi în casa Recabiţilor şi vorbeşte cu ei şi-i adu în templul Domnului, într-o cămară, şi dă-le să bea vin".
3.  Atunci am luat eu pe Iaazania, fiul lui Ieremia, fiul lui Habaţinia, pe fraţii lui, pe toţi fiii lui şi toată casa Recabiţilor
4.  şi i-am adus în templul Domnului, în cămara fiilor lui Hanan, fiul lui Igdalia, omul lui Dumnezeu, care e lângă cămara dregătorilor, deasupra camerei lui Maaseia, fiul lui Şalum, păzitorul pragului.
5.  Apoi am pus înaintea fiilor casei Recabiţilor cupe pline cu vin şi pahare şi le-am zis: "Beţi vin!"
6.  Dar ei au zis: "Noi nu bem vin, pentru că Ionadab, fiul lui Recab, tatăl nostru, ne-a dat poruncă, zicând: Să nu beli vin nici voi, nici fiii voştri în veac!
7.  Nici case să nu zidiţi, nici seminţe să nu semănaţi, nici vii să nu sădiţi, nici să aveţi, ci să trăiţi în corturi în toate zilele vieţii voastre, ca să trăiţi vreme îndelungată pe pământul în care sunteţi călători.
8.  Şi noi am ascultat glasul lui Ionadab, fiul lui Recab, tatăl nostru, întru toate câte ne-a poruncit el, ca să nu bem vin în toate zilele noastre nici noi, nici femeile noastre, nici fiii noştri, nici fiicele noastre,
9.  Şi să nu zidim case ca locuinţe pentru noi şi să nu avem nici vii; nici ţarini, nici semănături,
10.  Ci să trăim în corturi. intru toate ascultăm şi facem toate câte ne-a poruncit Ionadab, strămoşul nostru.
11.  Când însă a venit Nabucodonosor, regele Babilonului, împotriva acestei ţări, noi am zis: Hai să intrăm în Ierusalim dinaintea oştirilor Caldeilor şi a oştirilor Sirienilor! Şi iată acum trăim în Ierusalim".
12.  Atunci a fost cuvântul Domnului către Ieremia şi a zis:
13.  "Aşa zice Domnul Savaot, Dumnezeul lui Israel: Mergi şi spune bărbaţilor lui Iuda şi locuitorilor Ierusalimului: Se poate oare să nu luaţi voi învăţătură din aceasta şi să nu ascultaţi cuvântul Meu?" - zice Domnul.
14.  Cuvintele lui Ionadab, fiul lui Recab, pe care le-a spus fiilor săi de a nu bea vin, se împlinesc, şi ei nu beau până în ziua de astăzi, pentru că se supun celor rânduite de tatăl lor; iar Eu necontenit v-am vorbit, v-am vorbit dis-de-dimineaţă şi voi nu M-aţi ascultat.
15.  Trimis-am la voi pe toţi proorocii, robii Mei, i-am trimis dis-de-dimineaţă şi am zis: Să se întoarcă fiecare de la calea lui cea rea şi să vă îndreptaţi purtările, să nu mergeţi după alţi dumnezei, ca să le slujiţi, şi veţi trăi în pământul acesta pe care l-am dat vouă şi părinţilor voştri; dar voi nu v-aţi plecat urechea şi nu M-aţi ascultat.
16.  Deoarece fiii lui Ionadab, fiul lui Recab, împlinesc porunca pe care le-a dat-o tatăl lor, iar poporul Meu nu Mă ascultă,
17.  De aceea aşa zice Domnul Dumnezeu Savaot, Dumnezeul lui Israel: Iată Eu voi aduce asupra lui Iuda şi a tuturor locuitorilor Ierusalimului tot răul acela pe care l-am rostit asupra lor, pentru că Eu le-am vorbit şi ei n-au ascultat, i-am chemat şi ei n-au răspuns".
18.  Iar casei Recabiţilor, Ieremia i-a grăit: "Aşa zice Domnul Savaot, Dumnezeul lui Israel: Pentru că voi aţi ascultat porunca lui Ionadab, tatăl vostru, şi păziţi toate poruncile lui şi în toate faceţi cum v-a poruncit el,
19.  De aceea, aşa zice Domnul Savaot, Dumnezeul lui Israel: Nu va lipsi lui Ionadab, fiul lui Recab, bărbatul care să stea înaintea felei Mele în toate zilele". 

Capitolul 36
1.  În anul al patrulea al lui Ioiachim, fiul lui Iosia, regele lui Iuda, a fost de la Domnul către Ieremia cuvântul acesta:
2.  "Ia-ţi un sul de hârtie şi scrie pe el toate cuvintele pe care ţi le-am grăit Eu despre Israel, despre Iuda şi despre toate popoarele, din ziua de când am început a-ţi grăi, din zilele lui Iosia şi până în ziua de astăzi;
3.  Că poate va auzi casa lui Iuda tot răul ce Mi-am pus în gând să i-l fac, ca să se întoarcă fiecare de la calea sa cea rea, pentru ca Eu să le iert nedreptăţile lor şi păcatele lor".
4.  Atunci a chemat Ieremia pe Baruh, fiul lui Neria, şi după spusa lui Ieremia a scris Baruh pe hârtia sulului toate cuvintele Domnului pe care le grăise El aceluia.
5.  Şi a poruncit Ieremia lui Baruh şi a zis: "Eu sunt închis şi nu mă pot duce în templul Domnului.
6.  Deci, du-te tu şi cuvintele Domnului din gura mea scrise de tine în sul, citeşte-le în templul Domnului, în ziua postului, în auzul poporului; citeşte-le de asemenea şi în auzul tuturor acelora din Iuda, care sunt veniţi de prin toate cetăţile;
7.  Poate vor înălţa rugă smerită înaintea feţei Domnului şi se va întoarce fiecare de la calea sa cea rea, căci mare este mânia şi supărarea pe care a arătat-o Domnul asupra poporului acestuia".
8.  Şi a făcut Baruh, fiul lui Neria, tot ce i-a poruncit Ieremia, citind în templul Domnului cuvintele Domnului cele scrise în sul.
9.  În anul al cincilea al lui Ioiachim, fiul lui Iosia, regele lui Iuda, în luna a opta, a vestit post înaintea feţei Domnului pentru tot poporul din Ierusalim şi pentru tot poporul care venise la Ierusalim de prin oraşele lui Iuda.
10.  şi cuvintele lui Ieremia, cele scrise în sul, le-a citit Baruh în templul Domnului, în camera lui Ghemaria, fiul lui Şafan, scriitorul, în curtea de sus, la intrarea de la poarta cea nouă a templului Domnului, în auzul poporului.
11.  Iar Miheia, fiul lui Ghemaria, fiul lui Şafan, a auzit toate cuvintele Domnului cele scrise în sul.
12.  Şi s-a coborât în casa regelui, în camera secretarului regelui şi iată acolo stăteau toţi dregătorii: Elişama, secretarul regelui, Delaia, fiul lui Şemaia, Elnatan, fiul lui Acbor, Ghemaria, fiul lui Şafan, Sedechia, fiul lui Hanania şi toţi ceilalţi dregători.
13.  Şi le-a povestit acestora Miheia toate cuvintele ce le auzise, când a citit Baruh cartea în auzul poporului.
14.  Atunci dregătorii au trimis la Baruh pe Iehudi, fiul lui Netania, fiul lui Şelemia, fiul lui Cuşi, ca să-i spună: "Cartea pe care tu ai citit-o în auzul poporului, să o iei în mâna ta şi să vii".
15.  Atunci Baruh, fiul lui Neria, a luat cartea în mâna sa şi a venit la ei. Iar ei i-au zis: "Şezi şi ne citeşte în auz!" Şi a citit Baruh în auzul lor.
16.  Iar dacă au ascultat ei toate cuvintele, s-au uitat cu groază unii la alţii şi au zis către Baruh: "Vom spune numaidecât regelui toate cuvintele acestea!"
17.  Şi apoi au întrebat pe Baruh: "Spune-ne insă cum ai scris tu din gura lui toate cuvintele acestea?"
18.  Şi Baruh le-a spus: "El mia rostit cu gura sa toate cuvintele acestea, iar eu le-am scris cu cerneală în sulul acesta".
19.  Atunci au zis dregătorii către Baruh: "Du-te şi te ascunde şi tu şi Ieremia, ca nimeni să nu ştie unde sunteţi!"
20.  Apoi ei s-au dus la rege în palat, iar cartea au lăsat-o în odaia lui Elişama, secretarul regelui, şi au spus în auzul regelui toate cuvintele acestea.
21.  Şi a trimis regele pe Iehudi să aducă îndată cartea, şi acesta a luat-o din camera lui Elişama, secretarul regelui; şi a citit-o Iehudi în auzul regelui şi în auzul tuturor dregătorilor care stăteau lângă rege.
22.  În vremea aceea, în luna a noua, regele şedea în palatul de iarnă şi înaintea lui ardea o tavă cu jeratic.
23.  După ce a citit Iehudi trei sau patru coloane, regele a tăiat cu cuţitaşul secretarului cartea şi a aruncat-o în focul de pe tavă, nimicind-o toată.
24.  Şi nu s-au temut, nici şi-au sfâşiat hainele lor, nici regele, nici toţi slujitorii lui, care au auzit toate cuvintele acestea.
25.  Deşi Elnatan, Delaia şi Ghemaria au rugat pe rege să nu ardă cartea, el însă nu i-a ascultat.
26.  Şi a poruncit regele lui Ierahmeel, fiul regelui, şi lui Seraia, fiul lui Azirel, şi lui Şelemia, fiul lui Abdeel, să prindă pe scriitorul Baruh şi pe Ieremia proorocul. Dar Domnul i-a ascuns.
27.  Atunci a fost cuvântul Domnului către Ieremia, după ce regele a ars cartea şi cuvintele pe care Baruh le scrisese din gura lui Ieremia, şi i-a zis:
28.  "Ia-ţi alt sul de hârtie şi scrie în el toate cuvintele de mai înainte, care au fost în celălalt sul, pe care l-a ars Ioiachim, regele lui Iuda, iar regelui lui Iuda, Ioiachim, să-i spui:
29.  Aşa zice Domnul: Tu ai ars cartea aceasta, zicând: Pentru ce ai scris în ea: Va veni îndată regele Babilonului şi va pustii ţara aceasta şi va pierde oamenii şi dobitoacele din ea?
30.  De aceea, aşa zice Domnul despre Ioiachim, regele lui Iuda: Nu va mai fi din el urmaş care să şadă pe scaunul lui David; trupul lui va fi aruncat în arşiţa zilei şi în frigul nopţii
31.  Şi-l voi pedepsi pe el şi neamul lui şi slugile lui pentru nedreptatea lor; voi aduce asupra lor şi asupra locuitorilor Ierusalimului şi asupra oamenilor lui Iuda tot răul pe care l-am rostit asupra lor şi ei n-au ascultat".
32.  Şi a luat Ieremia alt sul de hârtie şi l-a dat lui Baruh scriitorul, fiul lui Neria, şi acesta a scris în el, din gura lui Ieremia, toate cuvintele din sulul ce-l aruncase în foc Ioiachim, regele lui Iuda, şi a mai adăugat la ele multe cuvinte asemenea acelora.