Sfinţii Martiri Brâncoveni: Constantin Vodă Brâncoveanu, cei patru fii ai săi: Constantin, Ştefan, Radu și Matei şi sfetnicul Ianache, uciși de turci la Constantinopol în anul 1714 Aducerea Icoanei celei nefăcute de mână a Domnului, Dumnezeului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos din cetatea Edesei în Constantinopol, în vremea împăratului Roman I Lecapenos (944) Sfântul Mucenic Diomid Doctorul din Tarsul Ciliciei (+298)
Stil vechi
16 August

Joi

Stil nou
29 August
Ziua precedentă
Ziua următoare
Zi fără post
Aducerea Icoanei celei nefăcute de mână a Domnului, Dumnezeului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos din cetatea Edesei în Constantinopol, în vremea împăratului Roman I Lecapenos (944). Sfântul Mucenic Diomid Doctorul din Tarsul Ciliciei (+298). Sfântul Cuvios Herimon din Egipt, care s-a săvârşit cu pace (IV). Sfinţii Martiri Brâncoveni: Constantin Vodă Brâncoveanu, cei patru fii ai săi: Constantin, Ştefan, Radu și Matei şi sfetnicul Ianache, uciși de turci la Constantinopol în anul 1714. Sfinții Mucenici: Alcibiad, care s-a săvârşit prin foc, și Ambrozie, care a pătimit la Ferentino-Campania în Italia (+303). Sfinții Mucenici: Nicodim de la Meteora și Stamatie din Volos, care s-a săvârşit prin sabie (+1551 și +1680). Sfântul Ierarh Macarie, episcopul Ierusalimului (+333). Sfântul Mucenic Dimitrian de la Leucopetria. Sfinții Sfințiți Mucenici Simplician, arhiepiscop de Milano și Tit, diacon din Roma (+400 și +410). Sfântul Cuvios Armel, monah din Anglia, întemeietorul Mănăstirii Plouarmel din Franţa (+552). Sfântul Ierarh Elefterie, episcop de Auxerre în Franţa (+561). Sfântul Ştefan, regele şi luminătorul Ungariei (+1038). Sfântul Cuvios Nil din Ericusa, care a fost nepotul împăratului Teodor I Lascaris (XIV). Sfântul Ierarh Eustatie al II-lea, arhiepiscopul Serbiei (+1309). Sfântul Cuvios Mucenic Hristofor, monah din Damasc în Siria (XV). Sfântul Cuvios Rafail din Mitroviţa în Banatul sârbesc, nevoitor la Mănăstirea Hilandar din Sfântul Munte Athos (XVI). Sfântul Mucenic Hristofor din Guria în Georgia. Adormirea Sfântului Cuvios Gherasim cel Nou din Chefalonia (+1579). Sfântului Ierarh Timotei, arhiepiscop de Evrip, întemeietorul Mănăstirii Pendeli din Grecia (+1590). Sfântul Mucenic Apostol, care a pătimit la Constantinopol și care s-a săvârşit prin sabie (+1686). Sfinții Sfințiți Noi Mucenici din Rusia: preoții: Ştefan, Vladimir și Alexandru și binecredincioșii creștini: Ana, Boris și Iacob, care au pătimit în timpul regimului comunist (+ 1918 și + 1937). Sfântul Cuvios Iosif pustnicul de la Văratec (+1828).
File pateric

Doi frati, elevi de liceu, stăteau de vorbă. Fratele mai mare l-a întrebat pe celălalt:
- Tu de ce nu te-ai spovedit? Mâine e praznicul Adormirii Maicii Domnului si nu mai ai timp. Cum o să te mai împărtăsesti? Ai postit degeaba?
Celălalt se rusină, dar îi răspunse:
- Îti spun numai dacă nu le spui părintilor nostri.
- Nu le spun.
- De câteva săptămâni am început să trăiesc cu prietena mea. Si nu vreau să renunt la ea. Dacă i-as spune că nu vreau să ne mai iubim, m-ar părăsi, nu m-ar întelege. Oricum, mi-a fost rusine să mă spovedesc.
Fratele mai mare reusi să îl convingă pe fratele mai mic să se spovedească. Dar îl judecă foarte aspru pentru păcatul pe care îl făcuse. Desi îi vorbise fratelui mai mic cu dragoste, în sufletul său simtea că era scârbit de el, si îl considera necredincios.
Fratele mai mic s-a spovedit. După câteva zile, fratele mai mare a început să fie ispitit de gândul desfrânării. Era foarte curios să simtă cum este acest păcat. Când se hotărî să se culce cu o fată, îsi aduse aminte de sfaturile pe care i le dăduse fratelui său. Si se duse să se spovedească.
- Părinte, de câteva zile sunt ispitit să cunosc dragostea trupească. Niciodată nu am mai simtit o asemenea atractie pentru asta. Dar acum nu cred că mai pot rezista.
- Pentru că l-ai judecat pe fratele tău, de asta vrei să faci acelasi lucru, nu-i asa? Pe cât de mult bine ai făcut că l-ai îndreptat spre scaunul de spovedanie, pe atât de rău ai făcut că l-ai judecat. Nu trebuia să judeci păcătosul, ci păcatul. Ai ridicat un greu război asupra ta. Dar cred că după această spovedanie lupta ta se va usura. Însă, tine minte: dacă o să mai judeci păcatele altora, vei cădea tu singur în ele. Ar fi trebuit să Îi dai slavă lui Dumnezeu că te-a ferit până acum de astfel de gânduri. Te-a acoperit cu harul Său.
- Deci să fiu de acord cu păcatele altora? Să zic în gândul meu că bine fac colegii mei care merg la bordel? Sau cei care, pentru a nu merge la bordel, îsi satisfac singuri poftele?
- Nu am zis să treci cu vederea gravitatea păcatului. Păcatul este păcat. Însă, chiar dacă stim că altii păcătuiesc, nu trebuie să ne mândrim si să ne considerăm mai sfinti decât ei. Să ne vedem de păcatele noastre. Dacă putem să le dăm un sfat smerit, foarte bine. Dar, dacă ne scârbim de ei, o să cădem mai tare si o să ne pară rău.

Un frate a întrebat pe avva Pimen, zicând: "De voi vedea vreun frate despre care am auzit vreo greseală, nu vreau să-l bag pe el în chilia mea; iar de voi vedea vreunul bun, mă bucur împreună cu el". I-a zis lui bătrânul: "De faci fratelui celui bun putin bine, îndoit fă cu acela, că el este cel neputincios. Căci era cineva într-o obste, anume Timotei, pustnic, si auzind egumenul veste de un frate pentru o ispită, l-a întrebat pe Timotei de el. Si l-a sfătuit să-l scoată afară. Deci, după ce l-a scos, s-a pus ispita fratelui asupra lui Timotei, până ce s-a primejduit. Si plângea Timotei înaintea lui Dumnezeu, zicând: "Am gresit, iartă-mă!". Si i-a venit lui glas zicând: "Timotei, să nu socotesti că aceasta ti-am făcut tie pentru altceva, decât numai că ai trecut cu vederea pe fratele tău în vremea ispitei lui"". (70-175)

Pilda zilei

Pilda “Greutatea Crucii” 

Există o istorioară în care o femeie istovită din cauza greutăţii crucii pe care o avea de purtat se roagă să i se dea o altă cruce, convinsă fiind că, oricare i s-ar da, ar fi mai uşoară. Femeia a adormit, visându-se în mijlocul unei mulţimi de cruci, de diferite aspecte şi mărimi, culcate la pământ. I-a atras atenţia una dintre ele: era o cruce nu prea mare, cu margini aurite, împodobită cu pietre preţioase. “Iată, îşi va fi spus în sine, o cruce pe care îmi va fi uşor să o port!” Dar, îndată ce a ridicat-o, crucea a prins a o apăsa cu o greutate neobişnuită, aurul şi pietrele preţioase sclipeau de-ţi luau ochii, dar o greutate era de neînchipuit, cu neputinţă de purtat. Alături se afla o altă cruce, împodobită cu flori. “De bună seamă că asta a fost făcută taman pentru mine!” a exclamat femeia, grăbindu-se să ia crucea de jos. Dar, ridicând-o, toate florile s-au prefăcut în spini, care i s-au înfipt, dureros, în carne. În sfârşit, a găsit o cruce simplă, fără nici o podoabă, care nu se remarcă nici prin formă deosebită, nici prin aplicaţii bogate, dar pe care era scris cuvântul IUBIRE.

Rugaciunea Zilei

Rugăciunea de joi

Doamne Iisuse Hristoase, Fiule şi Cuvântul lui Dumnezeu Tatăl, care în ziua de astăzi ai luat Cina cea de pe urmă, cu ucenicii Tăi, şi cu mare umilinţă ai spălat picioarele lor, şi ale ucenicului care Te-a vândut! Apoi, luând pâine şi vin în mâinile Tale Cele Sfinte şi binecuvântându-le cu puterea Ta cea Dumnezeiască, le-ai făcut însuşi Trupul şi Sângele Tău, cu care i-ai împărtăşit zicând: 'Luaţi, mâncaţi şi beţi, că acestea sânt Trupul şi Sângele Meu, pentru ca să se ierte păcatele voastre.' Cela ce tot în ziua aceasta Te-ai înălţat la cer şi ai şezut de-a dreapta lui Dumnezeu, Tatălui Tău, să împărăţesti împreună cu El în veci, ca Unul-Născut Fiul Său preaiubit.

Rogu-Te deci, pentru rugăciunile ucenicilor Tăi, iartă păcatele noastre, ale tuturor, ale celor vii şi ale celor răposaţi. Dă-mi, Doamne, lacrimi fierbinţi, ca să-mi plâng păcatele. Darul Tau cel curăţitor, care a spălat picioarele ucenicilor Tăi, să spele şi să curăţească inima şi sufletul meu, ca aşa, cu vrednicie, cu curăţie şi cu umilinţă să mă împărtăşesc cu Sfintele Tale Taine, acum şi în timpul morţii mele, iar în ora despărţirii mele, cu bucurie să se suie sufletul meu la Tine, fără de nici o frică, întrebare sau împiedicare să trec vămile văzduhului, intrând în mărirea Ta cea cerească. Ajută-mi, Doamne, ca să Te măresc în veci, să mă închin Numelui Tău Celui Sfânt.

Amin.

Biblia intr-un an

Ieremia

Capitolul 31
1.  "În vremea aceea Eu voi fi Dumnezeul tuturor seminţiilor lui Israel, iar ele vor fi poporul Meu", zice Domnul.
2.  Aşa zice Domnul: "Poporul care a scăpat de sabie a aflat milă în pustiu. Israel a ajuns la locul său de odihnă".
3.  Atunci mi S-a arătat Domnul din depărtare şi mi-a zis: "Cu iubire veşnică te-am iubit şi de aceea Mi-am întins spre tine bunăvoinţa.
4.  Din nou te voi pune în rânduială, fecioara lui Israel, din nou te voi înfrumuseţa cu timpanele tale şi vei ieşi la hora celor ce se veselesc;
6.  Că va veni vremea când străjile de pe muntele Efraim vor striga: "Sculaţi-vă să ne suim în Sion, la Domnul Dumnezeul nostru!"
7.  Căci aşa zice Domnul: "Strigaţi de bucurie pentru Iacov şi strigaţi înaintea căpeteniei popoarelor, vestiţi; lăudaţi şi ziceţi: Doamne, izbăveşte pe poporul Tău, rămăşiţa lui Israel!
8.  Iată, ii voi aduce din ţara cea de la miazănoapte şi-i voi aduna de la marginile pământului. Orbul şi şchiopul, cea însărcinată şi cea care naşte vor fi împreună cu ei; se va întoarce aici mare mulţime.
9.  Cu lacrimi au plecat şi îi voi întoarce cu mângâiere, îi voi întoarce la izvoarele apelor pe cale netedă, pe care nu se vor poticni, că Eu sunt părintele lui Israel şi Efraim este întâiul Meu născut".
10.  Ascultaţi, popoare, cuvântul Domnului, vestiţi ţării depărtate şi ziceţi: Cel ce a împrăştiat pe Israel, Acela îl va aduna şi-l va păzi, ca păstorul turma sa, că va răscumpăra Domnul pe Iacov,
11.  Şi-l va izbăvi din mâna celui ce a fost mai tare decât el.
12.  Şi vor veni şi vor prăznui pe înălţimile Sionului şi vor curge bunătăţile Domnului: grâu şi vin şi untdelemn, miei şi boi. Sufletul lor va fi ca o grădină bine-udată şi ei nu vor mai tânji.
13.  Atunci fecioara se va veseli la horă, tineri şi bătrâni vor fi fericiţi. Voi schimba întristarea lor în veselie şi-i voi mângâia după întristarea lor şi-i voi bucura.
14.  Voi hrăni sufletele preoţilor cu grăsime şi poporul Meu se va sătura din bunătăţile Mele", zice Domnul.
15.  Aşa zice Domnul: "Glas se aude în Rama, bocet şi plângere amară. Rahila îşi plânge copiii şi nu vrea să se mângâie de copiii săi, pentru că nu mai sunt".
16.  Aşa zice Domnul: Înfrânează-ţi glasul de la bocet şi ochii de la lacrimi, că vei avea plată pentru munca ta, zice Domnul, şi ei se vor întoarce din ţara duşmană;
17.  Este nădejde pentru viitorul tău, zice Domnul, că fiii tăi se vor întoarce în hotarele lor.
18.  Aud pe Efraim plângând şi zicând: "Tu m-ai pedepsit şi sunt pedepsit ca un junc neînvăţat. Întoarce-mă şi mă voi întoarce, că Tu eşti Domnul Dumnezeul meu!
19.  După ce m-am întors, m-am căit, şi când am luat cunoştinţă, m-am bătut în piept; am fost ruşinat şi tulburat am fost, pentru că am purtat ocara tinereţii mele".
20.  Dar Efraim nu este feciorul Meu scump, un copil atât de alintat? Atunci când vorbesc de el, totdeauna cu dragoste Mi-amintesc de el; pentru el Mi se mişcă inima şi voi avea milă de el, zice Domnul.
21.  Pune-ţi semne pe lingă drum, pune-ţi stâlpi, fii atentă la drum, la calea pe care te-ai dus; întoarce-te, fecioara lui Israel, întoarce-te în aceste cetăţi ale tale.
22.  Până când vei rătăci, fiică neascultătoare? Pentru că Domnul va face pe pământ lucru nou: femeia va căuta pe bărbatul ei.
23.  Aşa zice Domnul Savaot, Dumnezeul lui Israel: "De acum înainte, când voi întoarce robia lor, vor grăi în pământul lui Iuda şi în cetăţile lui cuvintele acestea: "Locaş al dreptăţii şi munte sfânt, Domnul să te binecuvânteze!"
24.  Şi se vor aşeza în această ţară Iuda şi toate cetăţile lui, plugarii şi cei ce umblă cu turmele.
25.  Că voi adăpa sufletul obosit şi voi sătura toată inima amărâtă".
26.  Atunci m-am deşteptat şi am privit, şi somnul meu a fost liniştit.
27.  "Iată vin zile, zice Domnul, când voi semăna în casa lui Israel şi în casa lui Iuda o sămânţă de om şi sămânţă de vite;
28.  Precum am privegheat asupra lor ca să-i smulg şi să-i zdrobesc, ca să-i risipesc, să-i vatăm şi să-i pierd, aşa voi priveghea asupra lor, ca să-i zidesc şi să-i sădesc, zice Domnul.
29.  În zilele acelea nu vor mai zice: "Părinţii au mâncat aguridă şi copiilor li s-au strepezit dinţii".
30.  Ci fiecare va muri pentru fărădelegea sa; cine va mânca aguridă, aceluia i se vor strepezi dinţii.
31.  Iată vin zile, zice Domnul, când voi încheia cu casa lui Israel şi cu casa lui Iuda legământ nou.
32.  Însă nu ca legământul pe care l-am încheiat cu părinţii lor în ziua când i-am luat de mână, ca să-i scot din pământul Egiptului. Acel legământ ei l-au călcat, deşi Eu am rămas în legătură cu ei, zice Domnul.
33.  Dar iată legământul pe care-l voi încheia cu casa lui Israel, după zilele acela, zice Domnul: Voi pune legea Mea înăuntrul lor şi pe inimile lor voi scrie şi le voi fi Dumnezeu, iar ei Îmi vor fi popor.
34.  Şi nu se vor mai învăţa unul pe altul şi frate pe frate, zicând: "Cunoaşteţi pe Domnul" că toţi de la sine Mă vor cunoaşte, de la mic până la mare, zice Domnul, pentru că Eu voi ierta fărădelegile lor şi păcatele lor nu le voi mai pomeni".
35.  Aşa zice Domnul, Cel ce a dat soarele ca să lumineze ziua şi a pus legi lunii şi stelelor, ca să lumineze noaptea; Cel ce tulbură marea, de-i mugesc valurile, şi numele Lui este Domnul Savaot:
36.  "Când aceste legi vor înceta să mai aibă putere înaintea Mea, zice Domnul, atunci şi seminţia lui Israel va înceta pentru totdeauna să mai fie popor înaintea Mea.
37.  Aşa zice Domnul: Dacă cerul poate fi măsurat sus şi temeliile pământului cercetate jos, atunci şi Eu voi lepăda toată seminţia lui Israel pentru toate câte au făcut ei, zice Domnul.
38.  Iată vin zile - zice Domnul când cetatea se va zidi întru slava Domnului de la turnul Hananeel până la Poarta Colţului,
39.  Şi funia de măsurat pământul va înainta de-a dreptul până la muntele Gareb şi se va întoarce spre Goa.
40.  Şi toată valea trupurilor moarte şi a cenuşii şi tot câmpul până la pârâul Chedron, până la colţul porcilor cailor, spre răsărit, vor fi locuri sfinţite pentru Domnul şi nu vor mai fi niciodată nici pustiite, nici nimicite". 

Capitolul 32
1.  Cuvântul care a fost de la Domnul către Ieremia, în anul al zecelea al lui Sedechia, regele lui Iuda. Anul acesta era anul al optsprezecelea al lui Nabucodonosor.
2.  Atunci oştirea regelui Babilonului înconjurase Ierusalimul şi proorocul Ieremia era închis în curtea temniţei, care se afla lângă casa regelui lui Iuda.
3.  Acolo îl închisese regele Sedechia. zicând: "De ce prooroceşti şi zici: Aşa grăieşte Domnul: Iată, voi da cetatea în mâinile regelui Babilonului, şi acesta o va lua;
4.  Sedechia, regele lui Iuda, nu va scăpa din mâinile Caldeilor, ci va fi dat fără îndoială în mâinile regelui Babilonului şi va grăi cu el gură către gură; ochii lui var vedea ochii aceluia,
6.  Atunci Ieremia a zis: "Aşa a fost cuvântul Domnului către mine:
7.  Iată vine Hanameel, fiut lui Şalum, unchiul tău, vine la tine ca să-îi zică: "Cumpără pentru tine ţarina mea cea din Anatot, pentru că după dreptul de înrudire se cuvine să o cumperi tu".
8.  şi a venit la mine în curtea gărzii Hanameel, fiul unchiului meu, după cuvântul Domnului, şi mi-a zis: "Cumpără ţarina mea cea din Anatot, din pământul lui Veniamin, că al tău este dreptul de moştenire şi al tău este dreptul de răscumpărare. Cumpăr-o pentru tine!"
9.  Atunci am cunoscut că acesta fusese cuvântul Domnului şi am cumpărat de la Hanameel, fiul unchiului meu, ţarina cea din Anatot şi i-am cântărit şapte sicli de argint şi zece arginţi;
10.  Apoi am scris zapisul şi l-am întărit cu pecetea, am chemat la aceasta martori şi am cântărit argintul cu cântarul.
11.  Am luat atât zapisul de cumpărare cel pecetluit după lege şi rânduială, cât şi pe cel deschis;
12.  Şi am dat acest zapis de cumpărare lui Baruh, fiul lui Neria, fiul lui Maasia, în faţa lui Hanameel, fiul unchiului meu, şi în faţa martorilor care iscăliseră acest zapis de cumpărare, şi în faţa tuturor Iudeilor, care se aflau în curtea gărzii,
13.  Şi în faţa tuturor am poruncit lui Baruh:
14.  Aşa zice Domnul Savaot, Dumnezeul lui Israel: "Ia zapisele acestea, - zapisul de cumpărare care este pecetluit şi zapisul acesta deschis - şi le pune într-un vas de lut, ca să stea acolo zile multe.
15.  Că aşa zice Domnul Savant, Dumnezeul lui Israel: Casele, ţarinile şi viile vor fi din nou cumpărate în ţara aceasta".
16.  Dând eu zapisul de cumpărare lui Baruh, fiul lui Neria, m-am rugat Domnului şi am zis:
17.  "O, Doamne Dumnezeule, Tu ai făcut cerul şi pământul cu puterea Ta cea mare şi cu braţ înalt şi pentru Tine nimic nu este cu neputinţă!
18.  Tu arăţi milă la mii şi pedepseşti fărădelegile părinţilor în sânul copiilor lor după ei; Tu eşti Dumnezeu cel mare şi puternic, al Cărui nume este Domnul Savaot;
19.  Cel mare în sfat şi puternic în faptele Tale, ai Cărui ochi sunt deschişi asupra tuturor căilor fiilor oamenilor, ca să dai fiecăruia după căile lui şi după roadele faptelor lui;
20.  Tu ai săvârşit semne şi minuni în ţara Egiptului şi săvârşeşti şi astăzi în Israel şi printre oameni,
21.  Şi ţi-ai făcut nume, ca şi astăzi, şi ai scos pe poporul Tău Israel din pământul Egiptului prin semne şi minuni, cu mână tare şi cu braţ înalt, în groază mare,
22.  Şi le-ai dat lor ţara aceasta, în care curge lapte şi miere, pe care o făgăduiseşi cu jurământ părinţilor lor, că le-o vei da;
23.  Şi ei au intrat şi au pus stăpânire pe ea, dar n-au ascultat glasul Tău ca să se poarte după legea Ta şi n-au făcut ceea ce le-ai poruncit Tu să facă. De aceea ai adus asupra lor toate aceste nenorociri.
23.  Şi Mi-au întors spatele, iar nu faţa şi, când i-am învăţat, dis-de-dimineaţă i-am învăţat şi ei n-au voit să primească învăţătură;
24.  Iată valurile de pământ se întind până la cetate ca să fie luată! Şi cetatea prin sabie, foamete şi ciumă se dă în mâinile Caldeilor, care luptă împotriva ei; ceea ce ai zis Tu, aceea se şi împlineşte. Şi Tu vezi aceasta.
25.  Dar Tu, Doamne Dumnezeule, mi-ai zis: Cumpără-ţi o ţarină cu argint şi cheamă martori, tocmai când cetatea se dă în mâinile Caldeilor".
26.  Atunci a fost cuvântul Domnului către Ieremia şi a zis:
27.  Iată, Eu sunt Domnul Dumnezeu a tot trupul! Este oare ceva cu neputinţă la Mine?
28.  De aceea aşa zice Domnul: "Iată voi da cetatea aceasta în mâinile Caldeilor şi în mâinile lui Nabucodonosor, regele Babilonului, şi acesta o va lua.
29.  Şi vor intra Caldeii, care împresoară cetatea aceasta, vor da foc cetăţii şi o vor arde cu foc pe ea şi casele pe ale căror acoperişuri s-au adus tămâieri lui Baal şi jertfe cu turnare în cinstea dumnezeilor străini, ca să Mă mânie pe Mine.
30.  Că fiii lui Israel şi fiii lui Iuda au făcut numai rău înaintea ochilor Mei din tinereţile lor; fiii lui Israel M-au mâniat necontenit cu faptele mâinilor lor, zice Domnul.
31.  Cetatea aceasta, chiar din ziua zidirii sale şi până astăzi, pare că a fost făcută pentru mânia Mea şi pentru urgia Mea, ca s-o lepăd de la fala Mea,
32.  Din pricina răului fiilor lui Israel şi al fiilor lui Iuda, pe care l-au făcut pentru mânierea Mea, ei şi regii lor, căpeteniile lor, preoţii lor şi proorocii lor, bărbaţii lui Iuda şi locuitorii Ierusalimului.
34.  În templul asupra căruia s-a chemat numele Meu au pus urâciunile lor, întinându-l.
35.  Au făcut locuri înalte lui Baal în valea fiilor lui Hinom, ca să treacă prin foc pe fiii lor şi pe fiicele lor în cinstea lui Moloh, ceea ce Eu nu le-am poruncit, şi nici prin minte nu Mi-a trecut că ei vor face această urâciune, ducând în păcat pe Iuda".
36.  Şi acum, aşa vorbeşte Domnul Dumnezeul lui Israel despre cetatea aceasta, de care ziceţi: "Ea se va da în mâinile regelui Babilonului prin sabie, foamete şi boala ciumei":
37.  "Iată îi voi aduna din toate ţările, prin care i-am împrăştiat în mânia Mea şi cu iuţimea Mea şi în marea Mea întărâtare, şi îi voi întoarce la locul acesta şi le voi da viaţă fără de primejdie.
38.  Ei vor fi poporul Meu şi Eu le voi fi Dumnezeu.
39.  Şi le voi da o inimă şi o cale, ca să se teamă de Mine în toate zilele vieţii, spre binele dar şi spre binele copiilor lor după ei.
40.  Voi încheia cu ei legământ veşnic, după care Eu nu Mă voi mai întoarce de la ei, ci le voi face bine şi voi pune frica Mea în inima lor, ca ei să nu se mai abată de la Mine.
41.  Mă voi bucura să le fac bine şi-i voi sădi tare în pământul acesta din toată inima Mea şi din tot sufletul Meu".
42.  Că aşa zice Domnul: "După cum am adus asupra poporului acestuia acest mare rău, aşa voi aduce asupra lor tot binele pe care l-am rostit pentru ei.
43.  Şi vor cumpăra ţarină în ţara aceasta, de care ziceţi: "Aceasta este pustietate fără oameni şi fără vite şi este dată în mâna Caldeilor".
44.  Vor cumpăra ţarini pe argint şi le vor scrie în zapis şi-l vor pecetlui şi vor chema martori; cumpăra-vor ţarine în pământul lui Veniamin şi în împrejurimile Ierusalimului, prin cetăţile lui Iuda şi prin cetăţile din munţi, prin cetăţile din câmp, prin cetăţile de la miazăzi, că voi întoarce pe robii lor", zice Domnul. 

Capitolul 33
1.  Fost-a cuvântul Domnului către Ieremia a doua oară, când era el tot închis în curtea gărzii, şi a zis:
2.  "Aşa grăieşte Domnul, Cel ce a făcut pământul. Domnul Cel ce l-a zidit Şi l-a întărit, al Cărui nume este Domnul:
3.  Strigă către Mine, că Eu îţi voi răspunde şi iţi voi arăta lucruri mari şi nepătrunse pe care tu nu le ştii.
4.  Că aşa zice Domnul Dumnezeul lui Israel despre casele acestei cetăţi şi despre casele regilor lui Iuda, care se strică pentru a fi făcute întărituri împotriva împresurării şi sabiei
5.  Caldeilor veniţi să lupte şi să le umple cu trupurile oamenilor, pe care-i lovesc cu mânia Mea şi cu urgia Mea şi pentru ale căror fărădelegi Mi-am ascuns faţa de la cetatea aceasta.
6.  Le voi lega rănile ca să-i vindec şi le voi descoperi belşug de pace şi de adevăr;
7.  Voi întoarce aici pe robii lui Iuda şi pe robii lui Israel şi-i voi aşeza ca la început;
8.  Îi voi curăţi de necredinţa lor, cu care au greşit ei înaintea Mea şi le voi ierta toate fărădelegile lor, cu care au păcătuit ei înaintea Mea şi au căzut de la Mine.
9.  Ierusalimul va fi pentru Mine nume de bucurie, laudă şi cinste în fata tuturor popoarelor pământului, care vor auzi de toate bunătăţile ce i le voi face şi se vor mira, se vor cutremura de toate binefacerile şi de toată starea cea bună cu care-l voi învrednici".
10.  Aşa zice Domnul: "În locul acesta de care voi ziceţi că este pustiu şi lipsit de oameni şi de vite, precum şi în cetăţile lui Iuda, şi pe uliţele Ierusalimului, care sunt pustii, fără oameni, fără locuitori şi fără vite,
11.  Iar se va auzi glas de bucurie, glas de veselie, glas de mire şi glas de mireasă, glasul celor ce zic: "Slăviţi pe Domnul Savaot, că bun este Domnul, că în veac este mila Lui" şi glasul celor ce aduc jertfă de mulţumire în templul Domnului; căci voi întoarce robii ţării acesteia la starea cea de altădată", zice Domnul.
12.  Aşa zice Domnul Savaot: "În ţara aceasta, care este pustie, fără locuitori şi fără vite, şi în toate cetăţile ei iarăşi vor fi locaşuri de păstori, care-şi vor odihni turmele lor.
13.  În cetăţile cele de munte, în cetăţile cele de la şes şi în cetăţile cele de la miazăzi, în pământul lui Veniamin, în împrejurimile Ierusalimului şi în cetăţile lui Iuda, iarăşi se vor perinda turme pe sub mina celui ce numără, zice Domnul.
14.  Iată vin zilele când voi împlini acel cuvânt bun pe care l-am rostit Eu pentru casa lui Israel şi pentru casa lui Iuda, zice Domnul.
15.  În zilele acelea şi în vremea aceea voi ridica lui David Odraslă dreaptă şi aceea va face judecată şi dreptate pe pământ.
16.  În zilele acelea Iuda va fi izbăvit şi Ierusalimul va trăi fără primejdie Şi Odraslei aceleia I se va pune numele: "Domnul - dreptatea noastră"
17.  Că aşa zice Domnul: "Nu va lipsi lui David bărbat care să şadă pe scaunul casei lui Israel.
18.  Şi preoţii-leviţi nu vor avea lipsă de bărbat care să stea înaintea feţei Mele şi să aducă în toate zilele arderi de tot, să aprindă tămâie şi să săvârşească jertfe".
19.  Şi a mai fost cuvântul Domnului către Ieremia, zicând:
21.  Ca să nu mai aibă el fiu care să domnească pe scaunul lui; de asemenea şi cel încheiat cu leviţii-preoţi, slujitorii Mei.
22.  Precum e nenumărată oştirea cerească şi nenumărat nisipul mării, aşa voi înmulţi neamul lui David, robul Meu, şi al leviţilor celor ce-Mi slujesc Mie".
23.  Fost-a iarăşi cuvântul Domnului către Ieremia, zicând:
24.  Nu vezi tu oare că poporul acesta zice: "Domnul a lepădat cele două seminţii pe care le alesese El?" Şi ei dispreţuiesc poporul Meu, ca şi cum acesta n-ar fi popor în ochii lor.
25.  Aşa zice Domnul: Dacă legământul Meu cel pentru ziuă şi pentru noapte şi rânduiala cerului şi a pământului nu le-am întărit Eu,
26.  Atunci şi neamul lui Iacov şi al lui David, robul Meu, îl voi lepăda şi nu voi mai lua stăpânitori din neamul lui pentru seminţia lui Avraam şi a lui Isaac şi a lui Iacov, căci voi aduce înapoi pe prinşii lor de război şi-i voi milui".