Calendox

Stil vechi

16 Decembrie

Vineri

Stil nou

29 Decembrie

Ziua precedentă

Ziua următoare

Postul Crăciunului. Post aspru

Sfântul Prooroc Agheu, care a proorocit în Babilon (+470 î.d.Hr.). Sfântul Mucenic Marin din Roma, sfetnic împărătesc, care s-a săvârşit prin sabie în vremea împăratului Carin (+283). Sfânta Împărăteasă Teofana, soţia împăratului Leon cel înţelept (+893). Sfânta Cuvioasă Sofia de Suzdal (Moscova, Rusia) (+1542). Sfântul Ierarh Nicolae al II-lea (Hrisoverghes), patriarhul Constantinopolului (+991). Sfinții Mucenici: Prom şi Ilarie, dimpreună cu însoţitorii lor, care s-au săvârșit prin foc. Sfântul Ierarh Memnon, arhiepiscopul Efesului, unul din Sfinții Părinți de la Sinodul al IV-lea Ecumenic (V). Sfânta Muceniță Albina din Formia în Italia (+250). Sfinții Mucenici: Valentin, Concordie, fiul său, Naval şi Agricol, care au pătimit la Ravenna în Italia (+305). Sfântul Ierarh Modest, arhiepiscopul Ierusalimului (+634). Sfântul Ierarh Simeon, arhiepiscopul Antiohiei. Sfântul Domna din Tomsk în Rusia (+1872). Sfinții Sfințiți Noi Mucenici din Rusia: preotul Vladimir (Alexeev)(+1918), episcopul Arcadie de Bejetsk, ieromonahul Macarie, preoții Ilie (Ceredeev), Pavel (Favoritov), Teodosie (Boldârev), Vladimir (Damaschin), Petru (Zinovev), protoiereul Alexandru (Colocolov), Cuviosul Mucenic Macarie (Smirnov)(+1937) care au pătimit în timpul regimului comunist.

File pateric

Un crestin a citit în Filocalie despre rugăciunea lui Iisus. I-a cerut binecuvântare duhovnicului său să se apuce de această rugăciune, si acesta i-a zis:
- Îti dau binecuvântare să spui în fiecare zi cel mult două ore, dar nu mai mult. Si să spui si cu gura, nu numai cu mintea.
Observa că mintea i se linisteste de la rugăciune si, citind că aceasta este cea mai scurtă cale pentru curătirea sufletului de patimi, crestinul s-a apucat să spună mai mult, gândindu-se că va spori duhovniceste. Vreme de câteva săptămâni totul a fost bine. La serviciu era mult mai calm, acasă era mult mai blând si cu sotia si cu copiii. Dar a început să îl doară capul. Văzând că durerile nu îl părăsesc si că se simtea din ce în ce mai slăbit, omul s-a dus să vorbească din nou cu duhovnicul său.
- Vezi unde te duce neascultarea? Puteai să stai cu dureri de cap până îti pierdeai mintile. De acum, vreme de o lună, să nu mai spui deloc rugăciunea lui Iisus. Asteaptă să îti mai odihnesti mintea, că ai fortat-o prea tare. Crezi că dacă ai fi putut mai mult nu te-as fi lăsat? Ar fi fost bucuria mea de duhovnic să văd că am încă un ucenic care a sporit pe această cale.
După o lună, crestinul a venit din nou la duhovnic:
- Părinte, îmi e bine acum, nu îmi mai trebuie nici o rugăciune a lui Iisus. Stau cuminte în banca mea.
- Nu, nu e bine asa. O iei de la început, cu grijă si cu ascultare. Vezi, cât ai stat departe de mine si ziceai rugăciunea de capul tău, în loc să urci, ai stat pe loc. Ba chiar ai coborât. Nevointa împotriva ascultării, asa cum ai făcut-o tu, nu are plată. Acum, că ti-ai împrospătat puterile, trebuie să fii tare, să pornesti din nou războiul împotriva vrăjmasului diavol.

Povestesc unii despre un bătrân oarecare că a petrecut saptezeci de săptămâni mâncând o dată în săptămână. Deci, se ruga lui Dumnezeu pentru un cuvânt din Scriptură să i-l descopere si nu-i descoperea lui Dumnezeu. Astfel, a zis în sine: "Desi am făcut atâta osteneală, încă nimic n-am câstigat. Voi merge de acum la un frate si-l voi întreba". Si dacă a închis chilia, vrând să plece, a fost trimis îngerul Domnului la dânsul, grăind: "Saptezeci de săptămâni ai postit si nu s-a apropiat rugăciunea ta de Dumnezeu. Iar când te-ai smerit a iesi la fratele tău, sunt trimis să-ti vestesc tie cuvântul". Si acestea spunându-i-le, a plecat de la dânsul.

Pilda zilei

Răzbunarea celui sărac

Un sărac s-a dus la un bogat şi i-a cerut de pomană. Cel bogat nu i-a dat nimic, ba mai mult, i-a zis:

- Pleacă de aici.

Săracul însă nu s-a clintit din loc. Atunci bogatul s-a supărat, a luat o piatră şi a azvârlit-o în omul sărac. Acesta a luat-o de jos, a pus-o în buzunar zicându-şi în sine:

- Am să păstrez această piatră până ce voi avea prilejul să i-o arunc în cap.

Un astfel de prilej s-a ivit curând, când bogatul a săvârşit o faptă rea, i-a fost confiscată toată averea şi a fost întemniţat.

Săracul s-a apropiat de dânsul, a scos piatra din buzunar, s-a pregătit să i-o arunce în cap, dar, gândindu-se puţin, a zis:

- În zădar am purtat piatra până acuma. Pe când omul acesta era puternic şi bogat, mă temeam de dânsul; acum însă îl plâng şi-l compătimesc.

Rugaciunea Zilei

Rugăciunea de vineri

Doamne Iisuse Hristoase, Mântuitorul cel dulce al sufletului meu, în această zi a Răstignirii Tale pe Cruce ai pătimit şi ai luat moarte pentru păcatele noastre, mă mărturisesc înaintea Ta, cum că eu sânt cel ce Te-am răstignit cu păcatele mele cele multe.

Mă rog însă Bunătăţii Tale celei nespuse, să mă învredniceşti cu Darul Tău, Doamne, ca şi eu să pot răbda patimi pentru credinţa, speranţa şi iubirea ce le am către Tine, precum Tu Cel îndurat ai răbdat pentru mântuirea mea. Întăreşte-mă, o, Doamne ca de astăzi înainte să port Crucea Ta cu bucurie şi cu mare căinţă, şi să urăsc cugetele mele şi voinţele mele cele rele. Sădeşte în inima mea întristarea de moartea Ta ca să o simt precum au simţit-o iubita ta Maică, ucenicii Tăi şi femeile purtătoare de mir, ce stăteau lângă Crucea Ta.

Luminează-mi simţirile cele sufleteşti, ca să se mişte şi să priceapă moartea Ta, precum ai făcut de Te-au cunoscut făpturile cele neînsufleţite, când s-au mişcat la Răstignirea Ta, şi mai vârtos, cum te-a cunoscut tâlharul cel credincios şi pocăit, şi ţi s-a plecat, de l-ai pus în rai. Dă-mi, Doamne, şi mie, tâlharului celui rău, Darul Tău, precum atunci l-ai dat aceluia şi-mi iartă păcatele, pentru Sfintele Tale Patimi, şi cu bună întoarcere şi căinţă mă aşează împreună cu el în rai, ca un Dumnezeu şi Ziditor ce-mi eşti.

Mă închin Crucii Tale, Hristoase, şi pentru iubirea Ta către noi, zic către dânsa: Bucură-te, cinstită Cruce a lui Hristos, pe care ridicat şi pironit fiind Domnul, a mântuit lumea!

Bucură-te, pom binecuvântat, pentru că tu ai ţinut rodul vieţii, care ne-a mântuit de moartea păcatului. Bucură-te, drugul cel tare, care ai sfărâmat uşile iadului.

Bucură-te, cheie împărătească, ce ai deschis uşa raiului.

O, Hristoase al meu răstignit, câte ai pătimit pentru noi! Câte răni, câte scuipări şi câtă ocară ai răbdat pentru păcatele noastre şi pentru a ne da încă pildă de adevărată răbdare în suferinţele şi necazurile vieţii acesteia!

Si fiindcă acestea ni le trimite Dumnezeu pentru păcatele noastre, ca să ne îndreptăm şi să ne apropiem de El, şi aşa, numai spre folosul nostru ne pedepseşte în această viaţă. De aceea, rogu-mă Ţie, Stăpâne, ca la necazurile, ispitele şi durerile câte ar veni asupra mea, să-mi înmulţeşti împreună şi răbdarea, puterea şi mulţumirea, căci cunosc, că neputincios sânt de nu mă vei întări; orb de nu mă vei lumina; legat de nu mă vei dezlega; fricos de nu mă vei face îndrăzneţ; pierdut de nu mă vei cerca; sclav de nu mă vei răscumpăra cu bogata şi Dumnezeiasca Ta putere şi cu Darul Sfintei Tale Cruci, căreia mă închin şi o măresc, acum, şi pururea şi în vecii vecilor.

Amin.

Biblia intr-un an

Apocalipsa 13-15

Capitolul 13
1. Şi am văzut ridicându-se din mare o fiară, care avea zece coarne şi şapte capete şi pe coarnele ei zece cununi împărăteşti şi pe capetele ei: nume de hulă.
2. Şi fiara pe care am văzut-o era asemenea leopardului, picioarele ei erau ca ale ursului, iar gura ei ca o gură de leu. Şi balaurul i-a dat ei puterea lui şi scaunul lui şi stăpânire mare.
3. Şi unul din capetele fiarei era ca înjunghiat de moarte, dar rana ei cea de moarte fu vindecată şi tot pământul s-a minunat mergând după fiară.
4. Şi s-au închinat balaurului, fiindcă i-a dat fiarei stăpânirea; şi s-au închinat fiarei, zicând: Cine este asemenea fiarei şi cine poate să se lupte cu ea?
5. Şi i s-a dat ei gură să grăiască semeţii şi hule şi i s-a dat putere să lucreze timp de patruzeci şi două de luni.
6. Şi şi-a deschis gura sa spre hula lui Dumnezeu, ca să hulească numele Lui şi cortul Lui şi pe cei ce locuiesc în cer.
7. Şi i s-a dat să facă război cu sfinţii şi să-i biruiască şi i s-a dat ei stăpânire peste toată seminţia şi poporul şi limba şi neamul.
8. Şi i se vor închina ei toţi cei ce locuiesc pe pământ, ale căror nume nu sunt scrise, de la întemeierea lumii, în cartea vieţii Mielului celui înjunghiat.
9. Dacă are cineva urechi - să audă!
10. Cine duce în robie de robie are parte; cine cu sabia va ucide trebuie să fie ucis de sabie. Aici este răbdarea şi credinţa sfinţilor.
11. Şi am văzut o altă fiară, ridicându-se din pământ, şi avea două coarne asemenea mielului, dar grăia ca un balaur
12. Şi toată stăpânirea celei dintâi fiare ea o pune în lucrare, în faţa ei. Şi face pământul şi pe locuitorii de pe el să se închine fiarei celei dintâi, a cărei rană de moarte fusese vindecată.
13. Şi face semne mari, încât şi foc face să se pogoare din cer, pe pământ, înaintea oamenilor,
14. Şi amăgeşte pe cei ce locuiesc pe pământ prin semnele ce i s-au dat să facă înaintea fiarei, zicând celor ce locuiesc pe pământ să facă un chip fiarei care a fost rănită cu sabia şi a rămas în viaţă.
15. Şi i s-a dat ei să insufle duh chipului fiarei, ca chipul fiarei să şi grăiască şi să omoare pe toţi câţi nu se vor închina chipului fiarei.
16. Şi ea îi sileşte pe toţi, pe cei mici şi pe cei mari, şi pe cei bogaţi şi pe cei săraci, şi pe cei slobozi şi pe cei robi, ca să-şi pună semn pe mâna lor cea dreaptă sau pe frunte.
17. Încât nimeni să nu poată cumpăra sau vinde, decât numai cel ce are semnul, adică numele fiarei, sau numărul numelui fiarei.
18. Aici este înţelepciunea. Cine are pricepere să socotească numărul fiarei; căci este număr de om. Şi numărul ei este şase sute şaizeci şi şase.

Capitolul 14
1. Şi m-am uitat şi iată Mielul stătea pe muntele Sion şi cu El o sută patruzeci şi patru de mii, care aveau numele Lui şi numele Tatălui Lui, scris pe frunţile lor.
2. Atunci am auzit un glas din cer, ca un vuiet de ape multe şi ca bubuitul unui tunet puternic, iar glasul pe care l-am auzit ca glasul celor ce cântă cu alăutele lor.
3. Şi cântau o cântare nouă, înaintea tronului şi înaintea celor patru fiinţe şi înaintea bătrânilor; şi nimeni nu putea să înveţe cântarea decât numai cei o sută patruzeci şi patru de mii, care fuseseră răscumpăraţi de pe pământ.
4. Aceştia sunt care nu s-au întinat cu femei, căci sunt feciorelnici. Aceştia sunt care merg după Miel ori unde se va duce. Aceştia au fost răscumpăraţi dintre oameni, pârgă lui Dumnezeu şi Mielului.
5. Iar în gura lor nu s-a aflat minciună, fiindcă sunt fără prihană.
6. Şi am văzut apoi alt înger, care zbura prin mijlocul cerului, având să binevestească Evanghelia veşnică celor ce locuiesc pe pământ şi la tot neamul şi seminţia şi limba şi poporul,
7. Zicând cu glas puternic: Temeţi-vă de Dumnezeu şi daţi Lui slavă, că a venit ceasul judecăţii Lui, şi vă închinaţi Celui ce a făcut cerul şi pământul şi marea şi izvoarele apelor.
8. Şi un al doilea înger a venit, zicând: A căzut, a căzut Babilonul, cetatea cea mare, care a adăpat toate neamurile din vinul furiei desfrânării sale.
9. Şi al treilea înger a venit după ei, strigând cu glas puternic: Cine se închină fiarei şi chipului ei şi primeşte semnul ei pe fruntea lui, sau pe mâna lui,
10. Va bea şi el din vinul aprinderii lui Dumnezeu, turnat neamestecat, în potirul mâniei Sale, şi se va chinui în foc şi în pucioasă, înaintea sfinţilor îngeri şi înaintea Mielului.
11. Şi fumul chinului lor se siue în vecii vecilor. Şi nu au odihnă nici ziua nici noaptea cei ce se închină fiarei şi chipului ei şi oricine primeşte semnul numelui ei.
12. Aici este răbdarea sfinţilor, care păzesc poruncile lui Dumnezeu şi credinţa lui Iisus.
13. Şi am auzit un glas din cer, zicând: Scrie: Fericiţi cei morţi, cei ce acum mor întru Domnul! Da, grăieşte Duhul, odihnească-se de ostenelile lor, căci faptele lor vin cu ei,
14. Şi am privit şi iată un nor alb şi Cel ce şedea pe nor era asemenea Fiului Omului, având pe cap cunună de aur şi în mână seceră ascuţită.
15. Şi iată un alt înger a ieşit din templu, strigând cu glas mare Celui ce şedea pe nor: Trimite secera şi seceră, că a venit ceasul de secerat, fiindcă s-a copt secerişul pământului.
16. Şi Cel ce şedea pe nor a aruncat pe pământ secera lui şi pământul a fost secerat.
17. Şi un alt înger a ieşit din templul cel ceresc, având şi el un cuţitaş ascuţit.
18. Şi încă un înger a ieşit din altar, având putere asupra focului, şi a strigat cu glas mare celui care avea cuţitaşul ascuţit, zicând: Trimite cuţitaşul tău cel ascuţit şi culege ciorchinii viei pământului, căci s-au copt.
19. Şi îngerul a aruncat, pe pământ, cuţitaşul lui şi a cules via pământului şi strugurii i-a aruncat în teascul cel mare al mâniei lui Dumnezeu.
20. Şi teascul a fost călcat afară din cetate şi a ieşit sânge din teasc, până la zăbalele cailor, pe o întindere de o mie şase sute de stadii.

Capitolul 15
1. Am văzut, apoi, în cer, alt semn, mare şi minunat: şapte îngeri având şapte pedepse - cele de pe urmă - căci cu ele s-a sfârşit mânia lui Dumnezeu.
2. Şi am văzut ca o mare de cristal, amestecată cu foc, şi pe biruitorii fiarei şi ai chipului ei şi ai numărului numelui ei, stând în picioare pe marea de cristal şi având alăutele lui Dumnezeu.
3. Şi ei cântau cântarea lui Moise, robul lui Dumnezeu, şi cântarea Mielului, zicând: Mari şi minunate sunt lucrurile Tale, Doamne Dumnezeule, Atotţiitorule! Drepte şi adevărate sunt căile Tale, Împărate al neamurilor!
4. Cine nu se va teme de Tine, Doamne, şi nu va slăvi numele Tău? Că tu singur eşti sfânt şi toate neamurile vor veni şi se vor închina înaintea Ta, pentru că judecăţile Tale s-au făcut cunoscute.
5. Şi după aceasta, m-am uitat şi s-a deschis templul cortului mărturiei din cer.
6. Şi au ieşit din templu cei şapte îngeri cu cele şapte pedepse, îmbrăcaţi în veşmânt de in curat, luminos, şi încinşi, pe la piept, cu cingători de aur.
7. Şi una din cele patru făpturi dădu celor şapte îngeri cele şapte cupe de aur pline de mânia lui Dumnezeu, Cel ce este viu în vecii vecilor.
8. Iar templul se umplu de fum, din slava lui Dumnezeu şi din puterea Lui, şi nimeni nu putea să intre în templu, până ce se vor sfârşi cele şapte urgii ale celor şapte îngeri.