Osea
Capitolul 9
1. Nu te bucura, Israele, şi nu sălta de veselie ca păgânii, că te-ai ticăloşit, părăsind pe Dumnezeul tău; ai iubit preţul unei desfrânate pe toate ariile de grâu.
2. Pentru că nici aria şi nici teascul nu-i vor mai hrăni, iar mustul le va lipsi.
3. Nu vor mai locui în pământul Domnului; Efraim se va întoarce în Egipt, iar în Asiria vor mânca mâncăruri necurate.
4. Nu vor mai aduce Domnului nici o turnare de vin şi nici nu-I vor mai pregăti vreo jertfă. Ca o pâine de jale este pâinea lor; toţi cei care vor mânca din ea vor fi necuraţi, că pâinea lor slujeşte numai pentru potolirea foamei lor şi nu va fi adusă în templul Domnului.
5. Ce vreţi să faceţi când vor veni zilele de prăznuire, în ziua de sărbătoare a Domnului?
6. Iată ei au plecat din pricina pustiirii; Egiptul îi va primi, Memfisul îi va îngropa! Odoarele lor scumpe de argint le va moşteni urzica, şi mărăcinii vor năpădi corturile lor.
7. Sosit-au zilele de pedeapsă, venit-au zilele de răsplată. Israel strigă: "Profetul este un nebun, omul insuflat aiurează!" Da, desigur, din pricina mărimii nelegiuirii tale, din pricina mărimii răzvrătirii tale.
8. Proorocul află pretutindeni laţuri întinse... Ei întind capcane pe toate drumurile, capcane în templul lui Dumnezeu.
9. Grozave fapte de ocară au săvârşit, precum odinioară în Ghibea! - El îşi va aduce aminte de fărădelegile lor şi va pedepsi păcatele lor.
10. Ca pe nişte struguri în pustiu, aşa am găsit pe Israel; ca la o pârgă de smochine la începutul ei, aşa M-am uitat la părinţii lui. Când ei au mers după Baal Peor, s-au sfinţit lui Baal şi au ajuns urâciune întocmai ca şi cel pe care îl îndrăgiseră.
11. Gloria lui Efraim va zbura ca o pasăre; şi nu vor mai fi nici naşteri, nici sarcini, nici zămisliri.
12. Chiar când îşi fac mari pe fiii lor, îi voi lăsa fără copii, lipsiţi de partea bărbătească; căci vai de ei, dacă Îmi voi întoarce privirea.
13. Efraim, precum văd, a făcut din fiii săi un vânat; Efraim trebuie să-şi ducă fiii săi la junghiere.
14. Dă-le lor, Doamne, ceea ce trebuie să le dai! Dă-le lor pântece sterp şi sâni fără lapte!
15. Toate răutăţile lor şi-au luat naştere în Ghilgal, că acolo am început să-i urăsc. Din pricina gândurilor celor rele, îi voi alunga din templul Meu; nu-i voi mai iubi nicidecum. Toate căpeteniile lor sunt oameni răzvrătiţi!
16. Efraim va fi trântit la pământ; rădăcina lui se va usca. Nu va mai avea de loc rod! Şi când vor avea fii, Eu voi ucide pe feciorii lor iubiţi.
17. Dumnezeul meu îi va arunca de la Sine, că nu au ascultat de El. Să rătăcească printre neamuri!
Capitolul 10
1. Israel a fost o vie mănoasă, care dădea rod din belşug. Cu cât avea mai mult rod, cu atât sporeau altarele sale; cu cit era mai bogată ţara, cu atât se înălţau mai multe pietre de aducere aminte.
2. Inima lui era făţarnică; să-şi ispăşească păcatul! El singur va doborî altarele sale, va sfărâma pietrele de aducere aminte.
3. Ba chiar zic: "Noi nu mai avem rege, din pricină că nu ne-am temut de Domnul. Şi la ce ne-ar sluji regele?"
4. Ei spun vorbe deşarte, jură strâmb, încheie legăminte şi prefac dreptatea în otravă; judecata va creşte pe brazdele câmpului!
5. Pentru viţelul din Bet-Aven, locuitorii din Samaria sunt plini de mare grijă, ba chiar vor plânge preoţii lui şi poporul său şi se vor tângui pentru comorile lui care se irosesc.
6. Şi pe el îl va duce în Asiria ca pe un dar al regelui din Iareb; ruşinea îl va cuprinde pe Efraim, iar Israel se va ruşina de idolii lui.
7. Nimicit va fi regele Samariei; ca o aşchie va fi pe deasupra apei.
8. Pustiite vor fi înălţimile de la Aven, păcatul lui Israel; spini şi ciulini să crească deasupra altarelor lor! Atunci vor grăi către munţi: "Acoperiţi-ne!", iar colinelor: "Cădeţi peste noi!"
9. Ca în zilele Ghibeii, aşa ai păcătuit tu, Israele! Acolo ei Mi se împotriviră. Nu-i va atinge oare războiul în Ghibea pe fiii nelegiuirii?
10. Întru mânia Mea îi voi pedepsi şi voi aduna popoare împotriva lor, când se vor pune laolaltă cele două fărădelegi ale lor.
11. Şi Efraim este o junincă învăţată la jug, căreia îi plăcea să treiere grâul pe arie. Dar Eu am pus jug pe gâtul ei frumos; am înjugat pe Efraim, Iuda va ara pământul, Iacov va trage grapa.
12. Semănaţi-vă fapte bune, căci numai aşa veţi secera milostivire; prefaceţi ţelina în ogoare ale cunoaşterii de Dumnezeu şi căutaţi pe Domnul, ca El să vină şi să vă îndestuleze de roade mântuitoare!
13. Dar voi aţi arat semănând fărădelegea şi aţi secerat nenorocirea, şi acum trebuie să mâncaţi din roadele minciunii. Ţi-ai pus nădejdea în carele tale de luptă şi în mulţimea vitejilor tăi!
14. Pentru aceasta prăpădul războiului să vină peste cetăţile tale şi toate întăriturile tale să fie dărâmate - precum odinioară Salman a nimicit cu război Bet-Arbelul - când mama a fost zdrobită împreună cu pruncii ei.
15. Aşa voi face cu voi, cei din casa lui Israel, căci ticăloşi sunteţi. În vălmăşagul luptei va pieri regele lui Israel!
Capitolul 11
1. Când Israel era tânăr, Eu îl izbeam, şi din Egipt am chemat pe fiul Meu.
2. Cu cât Eu îi chemam, cu atât fugeau de dinaintea Mea şi jertfeau baalilor şi aduceau tămâieri chipurilor cioplite de idoli.
3. Şi Eu învăţam pe cei din Efraim să meargă în picioare şi-i luam în braţe, dar ei n-au înţeles, cu toate că Eu îi îngrijeam ca pe copii,
4. Îi iubeam cu dragoste părintească, eu iubire fără de margini. Am fost pentru ei ca unul care le ridică jugul de pe grumajii lor, şi mă plecam către ei şi-i hrăneam.
6. Sabia să pustiiască cetăţile lui şi să dărâme întăriturile lui, din pricina punerii lor la cale!
7. Dar poporul Meu este hotărât să se despartă de Mine. Îl strig, dar el nici nu ridică ochii spre Mine.
8. O, cum te voi lăsa, Efraime! Cum te voi părăsi, Israele! Cum te voi trece cu vederea ca odinioară pe Adma şi te voi face ca Ţeboimul! Inima se zvârcoleşte în Mine, mila Mă cuprinde!
9. Nu voi dezlănţui iuţimea mâniei Mele, şi nu voi prăpădi din nou Efraimul; căci Eu sunt Dumnezeu atotputernic şi nu om: Eu sunt Sfântul în mijlocul tău şi nu voi veni să te prăpădesc.
10. Vor merge după Domnul; dar El va mugi ca un leu, şi când Ei va mugi, vor alerga zbuciumându-se toţi cei dinspre apus;
11. Ei vor alerga tremurând ca o pasăre din Egipt şi ca un porumbel din ţara Asiriei. Şi îi voi sălăşlui în casele lor, zice Domnul.