Sfântul Cuvios Ierarh Dometian, episcopul Meletinei (+601) Sfântul Ierarh Teofan Zăvorâtul, episcop de Tambov şi Vladimir, care a adormit întru Domnul în ziua de 6 ianuarie 1871 Sfântul Cuvios Antipa de la Calapodeşti, care s-a nevoit în Țara Românească, în Sfântul Munte Athos şi la Mănăstirea Valaam din Rusia, unde s-a și săvârșit cu pace în anul 1882 Sfântul Cuvios Macarie de la Pisemsk în Rusia, ucenicul Sfântului Pavel de la Obnora (XIV) Sfântul Cuvios Pavel de Komelsk, întemeietorul Mănăstirii Obnora din Rusia (+1429) Sfântul Cuvios Ierarh Grigorie, episcopul Nyssei, fratele Sfântului Ierarh Vasile cel Mare și părinte bisericesc (+396)
Stil vechi
10 Ianuarie

Duminică

Stil nou
23 Ianuarie
Ziua precedentă
Ziua următoare
Zi fără post
Sfântul Cuvios Ierarh Grigorie, episcopul Nyssei, fratele Sfântului Ierarh Vasile cel Mare și părinte bisericesc (+396). Sfântul Cuvios Antipa de la Calapodeşti, care s-a nevoit în Țara Românească, în Sfântul Munte Athos şi la Mănăstirea Valaam din Rusia, unde s-a și săvârșit cu pace în anul 1882. Sfântul Cuvios Ierarh Dometian, episcopul Meletinei (+601). Sfântul Ierarh Teofan Zăvorâtul, episcop de Tambov şi Vladimir, care a adormit întru Domnul în ziua de 6 ianuarie 1871 . Sfântul Cuvios Marchian preotul, iconomul bisericii Sfânta Sofia din Constantinopol (+471). Sfânta Cuvioasă Teosevia (Teozva) diaconiţa din Arsinol, care a fost mai înainte soţia Sfântului Ierarh Grigorie de Nyssa (+385). Sfântul Cuvios Macarie de la Pisemsk în Rusia, ucenicul Sfântului Pavel de la Obnora (XIV). Sfinții 3 Mucenici: o mamă şi cei doi fii ai săi, care s-au săvârşit prin foc. Sfântul Cuvios Pavel de Komelsk, întemeietorul Mănăstirii Obnora din Rusia (+1429). Sfântul Mucenic Efrem cel Bătrân, dimpreună cu 6 ucenici ai săi de la Mănăstirea Obnora (+1538). Sfântul Cuvios Amonie, nevoitor în Pustia Nitria din Egipt (IV). Sfântul Ierarh Lucian, episcop de Lentini și mărturisitor la Sicilia în Italia (+330). Sfintele Cuvioase: Tecla şi Iustina, misionare la LentiniSicilia în Italia (III). Sfinții Cuvioși: Maxim şi Dometie din Pustia Egiptului (IV). Sfântul Cuvios Dermot din Anglia (VI). Sfântul Ierarh Ioan cel Bun, episcop de Milano în Italia și mărturisitor al Ortodoxiei în faţa ereziilor ariene şi monoteliste (+659). Sfânta Cuvioasă Setrida, egumenă din Anglia (+660). Sfântul Cuvios Aldo, pustnic lângă Pavia în Italia (VIII). Sfinţii Sfințiți Noi Mucenici din Rusia: mitropolitul Anatolie de Odesa (+1938), preoții: Zenovie (Sutormin)(+1920) şi Petru (Uspenskii)(+1930) și monahia Arsenia (+1939), care au pătimit în timpul regimului comunist.
File pateric

Un crestin a venit la Facultatea de Teologie să vorbească cu un profesor cunoscut.
- Părinte, as vrea să îmi spuneti niste titluri de cărti religioase mai rare, că eu am încercat ca din mostenirea de la părintii mei să îmi cumpăr toate cărtile Sfintilor Părinti care s-au tradus la noi.
- Si ce faci cu ele, le citesti?
- Nu, părinte, nu am timp să citesc, că am un serviciu care mă acaparează.
- Atunci, ce faci cu ele? Le împrumuti altora?
- Nu, în nici un caz, nu vreau să le deterioreze.
- Dar ce, sunt timbre, să îsi piardă valoarea dacă se îndoaie? Ce faci cu ele?
- Fac colectie. Dumnezeu vede că în loc să cheltui banii pe alte distractii, îi folosesc pentru această pasiune a mea.
- Frate, ce să zic? În biblioteca ta stau pe rafturi pâinile cu care ai fi putut hrăni săracii, medicamentele cu care ai fi putut ajuta bolnavii si hainele pentru cei care rabdă de frig. Vinde cărtile si fă banii pomană. Si, când îti cumperi vreo carte, cumpăr-o ca să o citesti, nu ca să o mănânce cariile. Căci, altfel, vei fi osândit de Dumnezeu.

Un frate l-a rugat pe avva Serapion, zicând: "Spune-mi vreun cuvânt!". I-a zis lui bătrânul: "Ce pot să-ti zic? Că ai luat ale văduvelor si ale sărmanilor si le-ai pus în fereastra aceasta?". Căci a văzut-o plină de cărti. (2-220)

Pilda zilei

Pocăinţa din inimă

    Un frate l-a întrebat pe avva Pimen: "Am făcut un păcat mare şi vreau să mă pocaiesc trei ani“. Bătrânul zice: "E mult“. Fratele îi zice: "Dar un an?“. Batranul, iarăşi: "E mult“. Cei care erau de faţă zic: "Patruzeci de zile?“. El răspunde: "E mult“ şi continuă: "Eu spun că, dacă omul se pocăieşte din toată inima şi nu mai continuă să facă păcate, Dumnezeu îl iartă şi în trei zile“.

Rugaciunea Zilei

Rugăciunea de Duminică

De vreme ce ziua duminicii îmi aduce aminte de Atotputernicia Ta, Stăpâne, cu care ai zidit lumea și ai răscumpărat pe om; pentru acesta, iubitorule de oameni, Doamne, mă închin Ție, și-Ți multumesc foarte pentru darurile cele mari ce ai făcut tuturor zidirilor Tale. Cu adevărat se bucură și se veselește inima mea, când stau și cuget ca numai Tu singur ești Dumnezeu Sfânt, înțelept, milostiv, purtător de grijă, bun, puternic, necuprins și în puține cuvinte nu-Ți lipsește vreo bunatate sau vreo mărire. Mă bucur cu asemenea că tu ești Dumnezeu în trei fețe: Tatăl, Fiul și Sfântul Duh. Să se tulbure, Doamne, toți cei ce se închina la alți dumnezei, ca nu este alt dumnezeu afara de Tine. Pentru acesta fă să sporeasca creștinii în slava și bunătate, de vreme ce ei numai pe Tine Te cunosc Dumnezeu Adevărat și Te mărturisesc și Ți se închina și-Ti slujesc pururea cu toata inima și puterea. O, Părinte Sfinte! miluiește-ne! O, Binecuvantate Fiule al lui Dumnezeu, mântuiește-ne de iad! O, Duhule Sfinte, dă-ne darul Tau și acoperămânul Tău!

Așa Doamne și Ziditorul meu, ascultă rugăciunile și cererile sufletului meu cel păcătos și dă-mi mie, smeritul și nevrednicul, darul Tău, ca să cinstesc astăzi această Duminică, dupa porunca Ta și după porunca Bisericii Tale și maicii noastre. Dăruiește-mi pocaința adevărata, pentru ca să-mi plâng păcatele ce am făcut împotriva Împarației Tale și împotriva sufletului meu, și a vecinului meu. Te rog, mult milostive Doamne, să uiți de azi înainte greșelile mele cele multe. După mulțimea milelor Tale, multumesc din toată inima pentru atâtea bunătăți ce-mi trimiți în toate zilele și mai vârtos pentru înoirea sufletului meu, pentru rabdarea Ta cea mare, că nu mai pedepsit după mulțimea păcatelor mele ci mă îngăduiesti și-mi astepți pocăința, ca un iertător, bun și milostiv. Încă mă rog, Doamne Iisuse Hristose, să-mi dai har, ca să petrec bine și crestinește întru acesta săptămna, făra de a-Ți greși cu gândul, cu voința, cu cuvântul, cu fapta, întru mărirea și cinstirea buneivestiri a Maicii Tale și a învierii Tale celei de a treia zi și a venirii Duhului Tău cel Sfant asupra Apostolilor. Deosebi, înca, mă rog întru acesta rugăciune a mea pentru tot sufletul creștinesc cel scârbit și dosâdit, ca să se învrednicească milei și ajutorului Tău. Iar pentru Sfintele patimi și moartea Ta cea mărita, dumirește pe păcătoși să se cunoască pe sine și să se căiasca de pacatele lor, să se îndepărteze prin mărturisire, să urască pacatele lor, și să se lase de ele și să se afle gata și cuminecați, cu inima curată, in ceasul morții lor; și-i învrednicește pe toți și pe cei vii și pe cei morți, veșniciei Tale Împarății; răscumpără-i pe ei și pe noi cu Preasfânt Sângele Tău; înviaza-ne cu învierea Ta; suie-ne la cer cu înaltarea Ta, pentru ca să Te mărim în vecii vecilor.

Amin.

Biblia intr-un an

  Exodul 25-27

Capitolul 25
1.     Atunci a grăit Dumnezeu cu Moise şi a zis:
2.     "Spune fiilor lui Israel să-Mi aducă prinoase: de la tot omul, pe care-l lasă inima să dea, să primeşti prinoase pentru Mine.
3.     Iar prinoasele ce vei primi de la ei sunt acestea: aur, argint şi aramă;
4.     Mătase violetă, purpurie şi stacojie, în şi păr de capră.
5.     Piei de berbec vopsite roşu, piei de viţel de mare şi lemn de salcâm;
6.     Untdelemn pentru candele, aromate pentru mirul de uns şi pentru miresmele de tămâiere;
7.     Piatră de sardiu şi pietre de pus la efod şi la hoşen.
8.     Din acestea să-Mi faci locaş sfânt şi voi locui în mijlocul lor.
9.     Cortul şi toate vasele şi obiectele lui să le faci după modelul ce-ţi voi arăta Eu; aşa să le faci!
10.     Chivotul legii să-l faci din lemn de salcâm: lung de doi coţi şi jumătate, larg de un cot şi jumătate şi înalt de un cot şi jumătate.
11.     Să-l fereci cu aur curat, şi pe dinăuntru şi pe din afară. Sus, împrejurul lui, să-i faci cunună împletită de aur.
12.     Apoi să torni pentru el patru inele de aur şi să le prinzi în cele patru colţuri de jos ale lui: două inele pe o latură şi două inele pe cealaltă latură.
13.     Să faci pârghii din lemn de salcâm şi să le îmbraci cu aur.
14.     Şi să vâri pârghiile prin inelele de pe laturile chivotului, încât cu ajutorul lor să se poarte chivotul.
15.     Pârghiile să fie necontenit în inelele chivotului.
16.     Iar în chivot să pui legea, pe care ji-o voi da.
17.     Să faci şi capac la chivot, de aur curat, lung de doi coţi şi jumătate, şi lat de un cot şi jumătate.
18.     Apoi să faci doi heruvimi de aur; şi să-i faci ca dintr-o bucată, ca şi cum ar răsări din cele două capete ale capacului;
19.     Să pui un heruvim la un capăt şi un heruvim la celălalt capăt al capacului.
20.     şi heruvimii să-i faci ca şi cum ar ieşi din capac. Heruvimii aceştia să fie cu aripile întinse pe deasupra capacului, acoperind cu aripile lor capacul, iar feţele să şi le aibă unul spre altul; spre capac să fie feţele heruvimilor.
21.     Apoi să pui acest capac deasupra la chivot, iar în chivot să pui legea ce îţi voi da.
22.     Acolo, între cei doi heruvimi de deasupra chivotului legii, Mă voi descoperi ţie şi îţi voi grăi de toate, câte am a porunci prin tine fiilor lui Israel.
23.     Să faci apoi masă din lemn de salcâm: lungă de doi coţi, lată de un cot, înaltă de un cot şi jumătate.
24.     S-o îmbraci cu aur curat şi să-i faci împrejur cunună de aur, împletită.
25.     Să mai faci împrejurul ei pervaz înalt de o palmă şi împrejurul pervazului să faci cunună de aur.
26.     Să mai faci patru inele de aur şi să prinzi cele patru inele sub cunună, în cele patru colţuri de la picioarele mesei.
27.     Inelele să fie în pervaz ca nişte torţi pentru pârghii, ca să se poarte cu ele masa.
28.     Iar pârghiile să le faci din lemn de salcâm, să le fereci cu aur curat şi cu ele se va purta masa.
29.     Apoi să faci pentru ea talere, cădelniţe, pahare şi cupe, ca să torni cu ele; acestea să le faci din aur curat.
30.     Iar pe masă să pui pâinile punerii înainte, care se vor afla pururea înaintea Mea.
31.     Să faci sfeşnic din aur curat. Sfeşnicul să-l faci bătut din ciocan: fusul, braţele, cupele, nodurile şi florile lui să fie dintr-o bucată.
32.     Şase braţe să iasă pe cele două laturi ale lui: trei braţe ale sfeşnicului să fie pe o latură a lui şi trei braţe ale sfeşnicului să fie pe cealaltă latură.
33.     El va avea la un braţ trei cupe în forma florii de migdal, cu nodurile şi florile lor, şi la alt braţ va avea trei cupe în forma florii de migdal, cu nodurile şi florile lor. Aşa vor avea toate cele şase braţe, ce ies din fusul sfeşnicului.
34.     Iar pe fusul sfeşnicului să fie patru cupe în forma florii de migdal, cu nodurile şi florile lor:
35.     Un nod sub două braţe, un alt nod sub alte două braţe şi un al treilea nod sub cele din urmă două braţe, iar în vârful fusului sfeşnicului să fie încă o cupă în forma florii de migdal cu nodul şi floarea ei.
36.     Nodurile şi ramurile acestea să fie dintr-o bucată cu sfeşnicul. El trebuie să fie lucrat tot cu ciocanul, dintr-o singură bucată de aur curat.
37.     Să-i faci şapte candele şi să pui în el candelele acestea, ca să lumineze latura din faţa lui.
38.     Să-i faci mucări şi tăviţe de aur curat.
39.     Dintr-un talant de aur curat să se facă toate obiectele acestea.
40.     Vezi să faci acestea toate după modelul ce ţi s-a arătat în munte".

Capitolul 26
1.     "Cortul însă să-l faci din zece covoare de în răsucit şi de mătase violetă, stacojie şi vişinie; în ţesătura lor să faci chipuri de heruvimi alese cu iscusinţă.
2.     Lungimea fiecărui covor să fie de douăzeci şi opt de coţi, şi lăţimea fiecărui covor să fie de patru coţi: toate covoarele să aibă aceeaşi măsură.
3.     Cinci covoare se vor uni la un loc şi celelalte cinci iar se vor uni la un loc.
4.     Apoi să faci cheotori de mătase violetă, pe marginea covorului din capătul jumătăţii întâi de acoperiş, şi tot asemenea cheotori să faci pe marginea covorului din urmă de la cealaltă jumătate de acoperiş.
5.     Cincizeci de cheotori să faci la un covor şi pe marginea covorului ce are a se uni cu el să faci tot cincizeci de cheotori. Cheotorile acestea să răspundă unele cu altele.
6.     Să faci cincizeci de copci din aur şi cu copcile acestea să uneşti cele două jumătăţi de acoperiş, şi aşa va fi acoperişul cortului o singură bucată.
7.     Apoi să faci covoare din păr de capră, ca să acoperi cortul. Unsprezece covoare de acestea să faci.
8.     Lungimea unui covor să fie de treizeci de coţi, şi lăţimea unui covor să fie de patru coţi; cele unsprezece covoare să aibă toate aceeaşi măsură.
9.     Să uneşti între ele cinci covoare şi celelalte şase covoare iar să le uneşti între ele. Jumătatea din al şaselea covor să o îndoi în partea de dinainte a cortului.
10.     Să faci cincizeci de cheotori pe marginea covorului din capătul unei jumătăţi, ca să se poată uni cu cealaltă jumătate; şi alte cincizeci de cheotori să faci la marginea celeilalte jumătăţi de acoperiş, care trebuie unită cu cea dintâi.
11.     Să faci apoi cincizeci de copci din aramă şi să vâri copcile acestea în cheotori şi să uneşti cele două jumătăţi de acoperiş, ca să fie unul singur.
12.     Iar prisosul de acoperiş, o jumătate de covor, care prisoseşte de la acoperişul cortului, să atârne în partea dindărăt a cortului.
13.     Partea însă din lungimea acoperişului, care prisoseşte de o parte şi de alta a cortului, să atârne peste pereţii cortului, de o parte un cot şi de alta un cot, ca să-i apere.
14.     După aceea să faci cortului un acoperiş de piei roşii de berbec şi încă un acoperiş de piei de viţel de mare pe deasupra.
15.     Să faci apoi pentru cort scânduri din lemn de salcâm, ca să stea în picioare.
16.     Fiecare scândură să o faci lungă de zece coţi şi lată de un cot şi jumătate să fie fiecare scândură.
17.     O scândură să aibă două cepuri la capăt, unul în dreptul altuia. Aşa să faci la toate scândurile cortului.
18.     Şi scânduri de acestea pentru cort să faci douăzeci, pentru latura dinspre miazăzi.
19.     Sub aceste douăzeci de scânduri să faci patruzeci de postamente de argint: câte două postamente sub o scândură, pentru cele două cepuri ale ei şi două postamente pentru altă scândură, pentru cele două cepuri ale ei.
20.     Douăzeci de scânduri să faci pentru cealaltă latură, dinspre miazănoapte.
21.     Şi pentru acestea să faci patruzeci de postamente de argint, câte două postamente sub o scândură şi două postamente pentru altă scândură;
22.     Iar pentru partea dindărăt a cortului, care vine spre asfinţit, să faci şase scânduri.
23.     Şi două scânduri să faci pentru unghiurile cortului din partea dindărăt a lui.
24.     Acestea să fie de două ori mai groase şi sus unite prin câte un inel. Aşa trebuie să fie amândouă la fel pentru amândouă unghiurile.
25.     Şi aşa vor fi opt scânduri în partea dindărăt a cortului şi pentru cele şaisprezece postamente de argint, câte două postamente sub fiecare scândură, pentru cele două cepuri ale ei.
26.     Să faci apoi pârghii din lemn de salcâm: cinci pârghii pentru scândurile de pe o latură a cortului,
27.     Cinci pârghii pentru scândurile de pe cealaltă latură a cortului şi cinci pârghii pentru scândurile din partea de la fundul cortului, care vine spre asfinţit.
28.     Iar pârghia din mijloc va trece prin scânduri de la un capăt la celălalt al cortului.
29.     Scândurile să le îmbraci cu aur; inelele, prin care se vâră pârghiile, să le faci de aur şi să îmbraci cu aur şi pârghiile.
30.     Şi aşa să înjghebezi cortul după modelul care ti s-a arătat în acest munte.
31.     Să faci o perdea de în răsucit şi de mătase violetă, stacojie şi vişinie, răsucită, iar în ţesătura ei să aibă chipuri de heruvimi alese cu iscusinţă;
32.     Şi s-o atârni cu verigi de aur pe patru stâlpi din lemn de salcâm, îmbrăcaţi cu aur şi aşezaţi pe patru postamente de argint.
33.     După ce vei prinde perdeaua în copci, să aduci acolo după perdea chivotul legii şi perdeaua vă va despărţi astfel sfânta de sfânta sfintelor.
34.     La chivotul legii din sfânta sfintelor să pui capacul.
35.     Iar dincoace, în afară de perdea, să pui masa şi în faţa mesei să pui sfeşnicul; în partea de miazăzi a cortului să-l pui. Masa însă s-o pui în partea de miazănoapte a cortului.
36.     Apoi să faci o perdea la uşa cortului, de mătase violetă, stacojie şi vişinie, răsucită şi de în răsucit, cu flori alese în ţesătura ei.
37.     Pentru perdeaua aceasta să faci cinci stâlpi din lemn de salcâm şi să-i îmbraci cu aur. La ei să faci verigi de aur şi să torni pentru ei cinci postamente de aramă".

Capitolul 27
1.     "Să faci un jertfelnic din lemn de salcâm, lung de cinci coţi, lat de cinci coţi. Jertfelnicul să fie în patru colţuri şi înălţimea lui de trei coţi.
2.     În cele patru colţuri ale lui să faci coarne. Coarnele să fie ca răsărite din el şi să-l îmbraci cu aramă.
3.     Apoi să-i faci căldări pentru pus cenuşa, lopăţele, lighene, furculiţe şi cleşte. Toate uneltele acestea să le faci de aramă.
4.     Să faci jertfelnicului o împletitură, un fel de cămaşă din sârmă de aramă, şi la împletitura aceasta să faci, în cele patru colţuri ale ei, patru inele de aramă.
5.     Să îmbraci cu cămaşa aceasta partea de jos a jertfelnicului, ca să fie împletitura până la jumătatea jertfelnicului.
6.     Să faci pentru jertfelnic pârghii, din lemn de salcâm, şi să le îmbraci cu aramă.
7.     Drugii aceştia să-i vâri prin inele, pe o parte şi pe alta a jertfelnicului, ca să poată fi purtat.
8.     Iar jertfelnicul să-l faci de scânduri, gol înăuntru. După cum ţi s-a arătat în munte, aşa să-l faci.
9.     Cortului să-i faci curte. Pe partea dinspre miazăzi, perdelele să fie de în răsucit, lungi de o sută de coti numai pe partea aceasta.
10.     Pentru ele să faci douăzeci de stâlpi şi pentru ei douăzeci de postamente de aramă; cârligele la stâlpi şi verigile lor să fie de argint.
11.     Tot aşa şi pe latura dinspre miazănoapte să fie perdele de o sută de coţi în lungime şi la ele douăzeci de stâlpi, iar sub ei douăzeci de postamente de aramă; cârligele şi verigile stâlpilor să fie de argint.
12.     În latul curţii, pe partea dinspre asfinţit, să fie perdelele lungi de cincizeci de coţi şi la ele zece stâlpi şi la stâlpi zece postamente.
13.     Tot de cincizeci de coţi să fie perdelele din latul curţii în partea dinainte, cea dinspre răsărit; şi la ele zece stâlpi şi sub ei zece postamente.
14.     Din aceştia, cincisprezece coţi la un capăt al laturii să fie perdelele, cu trei stâlpi ai lor şi cu trei postamente,
15.     Şi la celălalt capăt cincisprezece coţi să fie perdele la fel, cu trei stâlpi ai lor şi cu trei postamente.
16.     Iar la mijloc, poarta curţii, largă da douăzeci de coţi, să aibă perdele de lână violetă, stacojie şi vişinie, răsucită şi de în răsucit, cu patru stâlpi şi patru postamente.
17.     Toţi stâlpii curţii împrejur să fie ferecaţi cu argint şi uniţi cu legături de argint, iar postamentele lor să fie de aramă.
18.     Aşadar lungimea curţii să fie de o sută de coţi, lăţimea peste tot de cincizeci de coţi, înălţimea de cinci coţi, perdelele să fie de în răsucit, iar postamentele stâlpilor de aramă.
19.     Toate lucrurile, toate uneltele şi toţi ţăruşii curţii să fie de aramă.
20.     Să porunceşti fiilor lui Israel să-ţi aducă untdelemn curat pentru luminat, stors din măsline, ca să ardă sfeşnicul în toată vremea, în cortul adunării, în faţa perdelei celei de dinaintea chivotului legii.
21.     Sfeşnicul îl va aprinde Aaron şi fiii lui, de seara până dimineaţa, înaintea Domnului. Aceasta e lege veşnică pentru fiii lui Israel din neam în neam".