Sfântul Sfințit Mucenic Chiril, episcopul Gortinei în insula Creta (+303) Sfinţii Mucenici: Santian, Augustin şi Beata, care au pătimit lângă Sens în Franţa (+273) Pomenirea arătării minunii celei mari ce s-a făcut de către Sfântul Arhanghel Mihail la Colose în Frigia. Sfântul Cuvios Arhip din Hieropolis (IV) Sfântul Mucenic Eudoxie, dimpreună cu ceata sa de 1104 ostaşi din Melitina și Sfinții Mucenici: Zinon, Macarie şi Calodoti, care s-au săvârşit prin sabie în vremea împăratului Dioclețian (+311) Sfinţii Mucenici: presbiterul Faust, monahul Aviv și binecredincioșii creștini: Sarapavon, Macarie, Andrei, Chiriac, Dionisie, Dimotul, Chiriac, Dionisie, Andronic și Teoctist, dimpreună cu Sfintele Mucenițe și surori: Andropelaghia şi Tecla din Alexandria, care s-au săvârşit prin sabie în vremea împăratului Deciu (+250)
Stil vechi
6 Septembrie

Marți

Stil nou
19 Septembrie
Ziua precedentă
Ziua următoare
Zi fără post
Pomenirea arătării minunii celei mari ce s-a făcut de către Sfântul Arhanghel Mihail la Colose în Frigia. Sfântul Cuvios Arhip din Hieropolis (IV). Sfântul Mucenic Eudoxie, dimpreună cu ceata sa de 1104 ostaşi din Melitina și Sfinții Mucenici: Zinon, Macarie şi Calodoti, care s-au săvârşit prin sabie în vremea împăratului Dioclețian (+311). Sfântul Cuvios David, făcător de minuni din Hermopolis în Egipt, care mai înainte a fost tâlhar (VI). Sfântul Mucenic Gomil (Romil), dimpreună cu alți 11.000 de mucenici, care s-au săvârșit fiind răstigniți pe Muntele Ararat din Armenia din porunca împăratului Traian (II). Sfinţii Mucenici: Santian, Augustin şi Beata, care au pătimit lângă Sens în Franţa (+273). Sfinţii Mucenici: presbiterul Faust, monahul Aviv și binecredincioșii creștini: Sarapavon, Macarie, Andrei, Chiriac, Dionisie, Dimotul, Chiriac, Dionisie, Andronic și Teoctist, dimpreună cu Sfintele Mucenițe și surori: Andropelaghia şi Tecla din Alexandria, care s-au săvârşit prin sabie în vremea împăratului Deciu (+250). Sfântul Sfințit Mucenic Chiril, episcopul Gortinei în insula Creta (+303). Sfânta Muceniță Eva de la Dreux în Franţa (IV) . Sfânta Vasilissa, care cu pace s-a săvârşit în Armenia (IV). Sfântul Ierarh Petroniu, episcop de Verona în Italia (V). Sfântul Cuvios Elefterie, stareţ la Spoleto şi făcător de minuni din Roma (VI). Sfânta Cuvioasă Bega fecioara, prima egumenă la Copeland în Cumbria (VII). Sfântul Cuvios Faust, stareţul Mănăstirii Sfânta Lucia din Siracuza în Sicilia Italiei (VII). Sfântul Magnus din Fusen, luminătorul regiunii Allgau din Germania (+772). Sfântul Nou Mucenic Maxim din Gorliţa în Polonia (+1914). Sfinții Sfințiți Noi Mucenici din Rusia: preoții: Dimitrie (Spaskii)(+1918), Constantin, Ioan (Pavlovskii) şi Vsevolod (Poteminskii)(+1937), care au pătimit în timpul regimului comunist.
File pateric

Părintele Ioan le spunea credinciosilor:
- Când vă sculati dis de dimineată, primul lucru pe care trebuie să îl faceti este rugăciunea. Căci, dacă amânati să vă rugati, o să tot găsiti altceva de făcut si până la urmă nu o să mai aveti timp pentru rugăciune. Cine începe ziua cu rugăciune, va petrece întreaga zi sub binecuvântare dumnezeiască. Si, tot asa, când vine vremea să vă faceti canonul, nu mai căutati să faceti înainte altceva, gândindu-vă că aveti destul timp. Că, dacă vă pierdeti timpul cu alte lucruri, o să obositi si o să vă faceti canonul în grabă, fără luare aminte. Dati-i canonului importanta pe care o merită. Să stiti că important este nu numai să vă faceti canonul, important este si cum vi-l faceti. Si la asta contează mult grija pe care o aveti fată de canon.

Zis-a un bătrân: "De vei lucra lucrul mâinilor tale în chilia ta si va sosi ceasul rugăciunii tale, să nu zici: "Să sfârsesc aceste putine smicele de finic si asa mă voi scula". Ci scoală-te la fiecare ceas si dă-i lui Dumnezeu datoria. Fiindcă de vreme ce câte putin te obisnuiesti să te lenevesti la rugăciune si la pravilă, sufletul tău se face pustiu de tot lucrul trupesc si duhovnicesc. Căci de dimineată se vede osârdia ta". (4-413)

Pilda zilei

Săpunul și creștinismul 
Un fabricant de săpunuri îi spuse unui preot:
- Creştinismul nu a reuşit să facă nimic. Deşi Evanghelia este predicată de două milenii, lumea nu a devenit mai bună. De atunci şi până acum peste tot există răul şi oameni răi.
Preotul îi arătă acestui fabricant de săpunuri un copil foarte murdar care se juca la margine de drum şi-i spuse:
- Săpunul nu a reuşit să facă nimic. Peste tot există mizerie şi oameni mizerabili în lume.
- Săpunul, spuse fabricantul, ajută numai dacă se aplică în practică, dacă-l foloseşti.
Preotul îi răspunse:
- La fel e şi cu creştinismul! Avem Botezul și Mirungerea prin care omul se spală de toate păcatele și se îmbracă într-un om nou. Avem Botezul Lacrimilor – pocăința – și oamenii nu vor să se folosească de ea. Avem Taina Mărturisirii prin care omul poate să-și recapete haina botezului. Avem Sfântul Maslu prin care oamenii se pot vindeca de bolile trupești și sufletești. Avem multe Taine în creștinism dar dacă oamenii nu vor să le ia în seamă – vor rămâne asemenea copilului acestuia, care nu vrea să folosească săpunul dumitale ca să fie mai curat. Multe feluri de săpun avem, dar trebuie folosit!

Rugaciunea Zilei

Rugaciunea de Marţi

Doamne Dumnezeul meu! Osândit stau înaintea Feţei Tale celei Sfinte, şi-mi mărturisesc nevrednicia, neputinţa şi sărăcia mea cea mare. Pentru aceasta mă rog Ţie, o, Izvor dulce şi noianul îndurării, deschide stavilele cerului şi plouă asupra mea bunătăţile îndurării Tale, pentru ca să pot scoate lacrimi, să plâng, să spăl şi să curăţesc sufletul meu de întinăciunea păcatelor, cu căinţă tare şi adevărată. Şi ca să-mi dai acest Dar, Stăpâne, pun mijlocitor pe înainte Mergătorul Ioan, către care zic: O, învăţătorule al credinţei şi mărite Proorocule, care eşti mai mare decât toţi proorocii, precum Însuşi Fiul lui Dumnezeu te-a numit în Sfânta Evanghelie, tu, care ai arătat poporului pe Stăpânul Hristos, tu, care L-ai botezat în Iordan şi ai văzut cerurile deschizându-se, tu, care ai auzit glasul Părintelui Ceresc şi ai văzut pe Duhul Sfânt ca un porumbel pogorându-se peste El. Rogu-te, ajută-mi cu mijlocirea ta, tu, care stai în cer înaintea judecătorului Veşnic, şi fă să se îndure de mine, că ai multă îndrăzneală iubirea Lui.

Întinde mâna aceea, cu care L-ai botezat şi strică cugetele mele cele rele, şi mă întăreşte să-mi petrec viaţa pe calea cea bună a lui Dumnezeu. O, Proorocule! Luminează-mi mintea cu poruncile Domnului, ca să le ţin minte şi să le păzesc, până la capătul vieţii mele. Şi să stai lângă mine în ora morţii mele, să mă duci pocăit înaintea Stăpânului meu, Dumnezeu. Roagă-te încă şi pentru toată lumea, ca Dumnezeu să dea ajutor creştinilor, şi celor vii şi celor răposaţi, şi să-i odihnească de nevoile cele multe, să le dea toate cele de trebuinţă şi să-i învrednicească Împărăţiei Sale.

Amin.

Biblia intr-un an

Daniel

Capitolul 1
1.  În anul al treilea al domniei lui Ioiachim, regele lui Iuda, a pornit Nabucodonosor, regele Babilonului, împotriva Ierusalimului şi 1-a împresurat.
2.  Şi a dat Domnul în mâna lui pe Ioiachim, regele lui Iuda, şi o parte din vasele templului lui Dumnezeu, pe care le-a dus în tara Şinear, in templul dumnezeului lui şi a aşezat aceste vase în vistieria acestui dumnezeu.
3.  Şi a zis regele către Aşpenaz, cel mai mare peste famenii săi, să aducă dintre fiii lui Israel, din neam regesc şi din cei din viţă aleasă,
4.  Patru tineri fără nici un cusur trupesc, frumoşi la chip şi iscusiţi în toată înţelepciunea, cunoscători a toată ştiinţa, cu adâncă putere de pătrundere şi plini de râvnă, ca să slujească in palatul regelui, ca să-i înveţe pe ei scrisul şi limba Caldeilor.
5.  Şi să-i înveţe pe ei vreme de trei ani, după trecerea cărora să intre în slujba regelui. Pentru aceasta, regele le-a rânduit să li se dea în fiecare zi bucate din bucatele lui şi vin din vinul lui.
6.  Printre ei se aflau din fiii lui Iuda: Daniel, Anania, Misael şi Azaria.
7.  Şi căpetenia famenilor le-a dat nume şi a chemat pe Daniel, Beltşaţar, pe Anania, Şadrac, pe Misael, Meşac şi pe Azaria, Abed-Nego.
8.  şi Daniel şi-a pus in gând să nu se spurce cu bucatele şi vinul regelui şi a cerut voie căpeteniei famenilor să nu se pângărească.
9.  Şi Dumnezeu i-a dat să afle înaintea căpeteniei famenilor bunăvoinţă şl îndurare.
10.  Şi a zis căpetenia famenilor către Daniel: "Mă tem numai de domnul meu, regele, care v-a rânduit mîncărurile şi băuturile; pentru ce să vadă el mai trase chipurile voastre decât ale tinerilor celor de o vârstă cu voi? Voi puneţi în primejdie capul meu înaintea regelui.
11.  Şi a grăit Daniel către supraveghetorul pe care căpetenia famenilor îl pusese peste Daniel, Anania, Misael şi Azaria:
12.  "Încearcă o dată cu servii tăi timp de zece zile şi dă-ne să mâncăm bucate din zarzavaturi şi să bem apă!
13.  Apoi să te uiţi la chipurile noastre şi la chipul tinerilor care mănâncă din bucatele regelui şi cum ţi se va părea, aşa fă cu supuşii tăi!"
14.  Atunci el le-a ascultat această rugăminte şi a încercat timp de zece zile.
15.  Şi după un răstimp de zece zile, ei arătau mai frumoşi şi mai graşi la trup decât toii tinerii care mâncau din bucatele regelui.
16.  Atunci supraveghetorul le-a înlocuit mâncarea lor şi vinul - băutura dor - şi le-a dat mâncăruri de legume.
17.  Şi acestor patru tineri le-a dat Dumnezeu ştiinţă şi pricepere în oricare scriere, precum şi înţelepciune, încât Daniel putea să tâlcuiască vedeniile şi visele.
18.  Şi după acel răstimp hotărât de rege ca să-i aducă, i-a înfăţişat căpetenia famenilor înaintea lui Nabucodonosor.
19.  Şi a grăit regele cu ei, dar n-a aflat pe nimeni printre ei toţi ca pe Daniel, Anania, Misael şi Azaria. Şi ei au început să slujească pe rege.
20.  Şi în toate întrebările, asupra cărora regele le cerea dezlegarea, când era vorba de înţelepciune şi de pricepere, îi găsea pe ei de zece ori mai isteţi decât magii şi prezicătorii din tot regatul lui.
21.  Şi a rămas Daniel acolo până în anul întâi al domniei lui Cirus. 

Capitolul 2
1.     Şi în anul al doilea al domniei lui Nabucodonosor, a visat Nabucodonosor vise, iar duhul lui s-a tulburat şi somnul nu-l mai prindea.
2.     Şi a poruncit regele să cheme pe vrăjitori, pe prezicători, pe magi şi pe caldei, ca să-i spună regelui visele lui; şi ei au intrat şi s-au înfăţişat înaintea regelui.
3.     Şi le-a zis lor regele: "Am visat un vis; duhul îmi este tulburat şi vreau să ştiu visul".
4.     Atunci caldeii au grăit către rege în grai arameian: "O, rege, să trăieşti în veac! Spune servilor tăi visul şi noi îţi vom descoperi tâlcuirea".
5.     Răspuns-a regele şi a zis către caldei: "Să ştiţi că hotărârea am luat-o! Dacă nu-mi veţi face cunoscut visul şi tâlcuirea lui, veţi fi tăiaţi în bucăţi, iar casele voastre prefăcute în grămezi de ruine.
6.     Dar dacă îmi faceţi cunoscut visul şi tâlcuirea lui veţi primi de la mine daruri bogate şi cinstire multă; deci arătaţi-mi visul şi tâlcuirea lui!"
7.     Ei au răspuns pentru a doua oară şi au zis: "0, rege, spune servilor tăi visul, iar noi îţi vom face cunoscută tâlcuirea lui!"
8.     Răspuns-a şi a zis regele: "Fără îndoială, eu ştiu că voi căutaţi să câştigaţi vreme, fiindcă vedeţi că eu hotărârea am luat-o;
9.     Că dacă nu-mi faceţi cunoscut visul, este că aveţi de gând să vă sfătuiţi unul cu altul şi să spuneţi înaintea mea vorbe mincinoase şi înşelătoare, până când vremurile se vor schimba. De aceea spuneţi-mi acum visul şi eu voi şti dacă voi puteţi să-mi descoperiţi şi tâlcuirea lui!"
10.     Răspuns-au caldeii în faţa regelui şi au zis: "Nu se află om pe pământ care să poată face cunoscut ceea ce cere regele, fiindcă nici un rege, oricât de mare şi de puternic ar fi, nu ar cere aşa ceva de la nici un tâlcuitor de semne, vrăjitor, sau caldeu.
11.     Şi lucrul pe care îl cere regele este greu şi nimeni altul nu poate să-l descopere înaintea lui, decât zeii al căror locaş nu este printre cei muritori".
12.     Din această pricină regele s-a mâniat şi, în marea lui furie, a poruncit să fie ucişi toţi înţelepţii din Babilon.
13.     Când a ieşit porunca, să fie omorâţi înţelepţii, trebuia să fie omorât şi Daniel şi cei dimpreună cu el.
14.     Atunci Daniel şi-a îndreptat cuvântul cu înţelepciune şi iscusinţă către Arioh, mai-marele gărzii regelui, care ieşise să omoare pe înţelepţii din Babilon,
15.     Şi a început să grăiască către Arioh, împuternicitul regelui: "De ce a dat regele o poruncă aşa de aspră?" După ce Arioh i-a lămurit lui Daniel rostul poruncii,
16.     Daniel a plecat şi a rugat pe rege să-i lase vreme ca să-i descopere tâlcul.
17.     După aceasta Daniel s-a dus în casa lui şi a dat de ştire lui Anania, Misael şi Azaria, prietenii lui, care este pricina,
18.     Cerându-le să roage fierbinte milostivirea lui Dumnezeu din ceruri pentru această taină, ca să nu lase să piară Daniel şi prietenii lui împreună cu ceilalţi înţelepţi ai Babilonului.
19.     Atunci i s-a descoperit lui Daniel taina aceasta într-o vedenie de noapte. Şi a preaslăvit Daniel pe Dumnezeul cerului.
20.     Şi a început Daniel a grăi: « Să fie numele lui Dumnezeu binecuvântat din veac şi până în veac, că a Lui este înţelepciunea şi puterea.
21.     Şi El este Cel care schimbă timpurile şi ceasurile, Cel care dă jos de pe tron pe regi şi Cel care îi pune; El dă înţelepciune celor înţelepţi şi ştiinţă celor pricepuţi.
22.     El descoperă cele mai adânci şi cele mai ascunse lucruri, ştie ce se petrece în întuneric şi lumina sălăşluieşte cu El.
23.     Pe Tine, Dumnezeule al părinţilor mei, Te preaslăvesc şi Îţi mulţumesc Ţie, că mi-ai dat mie înţelepciune şi pricepere şi m-ai făcut să cunosc acum ceea ce noi Ţi-am cerut rugându-Te, căci Tu ne-ai descoperit taina regelui ».
24.     Apoi Daniel s-a dus la Arioh, pe care regele îl însărcinase să omoare pe înţelepţii Babilonului şi i-a grăit aşa: "Nu da morţii pe înţelepţii Babilonului! Du-mă înaintea regelui şi eu îi voi descoperi regelui tâlcuirea".
25.     Atunci Arioh a dus grabnic înăuntru pe Daniel în faţa regelui şi i-a vorbit astfel: "Am găsit un iudeu dintre cei aduşi în robie care poate să tâlcuiască visul".
26.     Răspuns-a regele şi a zis către Daniel, care se cheamă Beltşaţar: "Oare eşti tu în stare să-mi spui visul pe care l-am avut precum şi tâlcuirea lui?"
27.     Daniel a răspuns înaintea regelui zicând: "Taina pe care vrea să o afle regele nu pot s-o facă cunoscută lui nici înţelepţii, nici prezicătorii, nici vrăjitorii, nici cititorii în stele.
28.     Dar este un Dumnezeu în ceruri, Care descoperă tainele şi Care a făcut cunoscut regelui Nabucodonosor ce se va întâmpla în vremurile ce vor veni. Iată care este visul şi vedenia pe care le-ai avut când erai culcat în patul tău:
29.     Ţie, rege, îţi treceau gânduri prin minte, când erai în patul tău, pentru ceea ce se va întâmpla mai pe urmă şi Cel ce ţi-a descoperit taina ţi-a dat să ştii ce va fi.
30.     Şi mie, nu prin înţelepciunea care ar fi în mine mai mult decât la toţi cei vii, mi s-a descoperit taina aceasta, ci ca să se facă ştiut regelui înţelesul ei ca să cunoşti gândurile inimii tale.
31.     O, rege! Tu priveai şi iată un chip - acest chip era peste măsură de mare şi strălucirea lui neobişnuită stătea înaintea ta şi înfăţişarea lui era grozavă.
32.     Acest chip avea capul de aur curat, pieptul şi braţele de argint, pântecele şi coapsele de aramă,
33.     Pulpele de fier, iar picioarele o parte de fier şi o parte de lut.
34.     Tu priveai şi iată o piatră desprinsă, nu de mână, a lovit chipul peste picioarele de fier şi de lut şi le-a sfărâmat.
35.     Atunci au fost sfărâmate în acelaşi timp fierul, lutul, arama, argintul şi aurul şi au ajuns ca pleava de pe arie vara şi vântul le-a luat cu sine fără ca să se găsească locul lor; iar piatra care a lovit chipul a crescut munte mare şi a umplut tot pământul.
36.     Iată visul, iar tâlcuirea lui o vom spune înaintea regelui.
37.     Tu, rege al regilor, căruia Dumnezeul cerului i-a dat regatul, puterea, tăria şi mărirea,
38.     Şi în mâinile căruia a dat pe fiii oamenilor în orice ţinut ar locui, precum şi fiarele câmpului şi păsările cerului şi i-a dat stăpânire peste toate, tu eşti capul de aur.
39.     Şi după tine se va ridica un alt regat mai mic decât al tău, apoi un al treilea regat de aramă, care va stăpâni peste tot pământul.
40.     Şi un al patrulea regat va fi tare ca fierul şi, după cum fierul sfărâmă şi zdrobeşte totul, aşa şi el va sfărâma şi va preface totul în pulbere, ca fierul care face totul bucăţi.
41.     Iar picioarele pe care le-ai văzut şi degetele, unele de lut de olar şi altele de fier, înseamnă că va fi un regat împărţit şi va fi tare ca fierul, după cum tu ai văzut fier amestecat cu lut.
42.     Şi degetele picioarelor, unele de fier şi altele de lut, înseamnă că regatul va fi parte tare, parte şubred.
43.     Şi după cum ai văzut fierul amestecat cu lutul, aşa se vor amesteca prin înrudiri, dar nu vor avea legătură temeinică între ele, după cum fierul nu se poate amesteca la un loc cu lutul.
44.     Iar în vremea acestor regi, Dumnezeul cerului va ridica un regat veşnic care nu va fi nimicit niciodată şi care nu va fi trecut la alt popor; El va sfărâma şi va nimici toate aceste regate şi singur El va rămâne în veci.
45.     După cum tu ai văzut că o piatră a fost desprinsă din munte, nu de mână, şi a zdrobit fierul, arama, lutul, argintul şi aurul, Marele Dumnezeu a dat de ştire regelui ceea ce va fi în viitor; visul este adevărat şi tâlcuirea lui neîndoielnică".
46.     Atunci împăratul Nabucodonosor a căzut cu faţa la pământ şi s-a închinat înaintea lui Daniel şi a dat poruncă să-i aducă jertfe şi tămâieri.
47.     Răspuns-a regele către Daniel şi a zis: "Cu adevărat că Dumnezeul vostru este Dumnezeul dumnezeilor şi Stăpânul regilor, descoperitorul tainelor, căci tu ai putut să descoperi această taină".
48.     Atunci regele a ridicat la mare vrednicie pe Daniel şi i-a dat daruri şi numeroase lucruri de mare preţ şi l-a pus guvernator peste tot ţinutul Babilonului şi căpetenie peste toţi înţelepţii Babilonului.
49.     La rugămintea lui Daniel, regele a însărcinat pe Şadrac, Meşac şi Abed-Nego cu ocârmuirea ţinutului Babilonului, iar Daniel a rămas la curtea regelui. 

Capitolul 3
1.  Regele Nabucodonosor a făcut un chip de aur înalt de şaizeci de coţi, lat de şase coţi şi 1-a aşezat în câmpia Dura (Deir) din ţinutul Babilonului.
2.  Şi regele Nabucodonosor a trimis să adune pe satrapi, pe mai-marii dregători, pe cârmuitori, pe conducătorii oştirilor, pe vistiernici, pe cunoscătorii de legi, pe judecători şi pe toţi ceilalţi dregători ai ţinuturilor, ca să vină la sfinţirea chipului pe care îl ridicase regele Nabucodonosor.
3.  Atunci s-au adunat satrapii, dregătorii cei mari, cârmuitorii, conducătorii oştirilor, vistiernicii, legiuitorii, judecătorii şi toţi ceilalţi dregători ai ţinuturilor la sfinţirea chipului pe care îl ridicase Nabucodonosor şi au stat înaintea chipului ridicat de Nabucodonosor.
4.  Şi îndată un crainic a strigat cu glas tare: "Iată ce vi se porunceşte vouă, popoarelor, neamurilor şi limbilor:
5.  De îndată ce veţi auzi glasul trâmbiţei, flautului, chitarei, harpei, psalterionului, cimpoiului şi al tuturor instrumentelor muzicale, veţi cădea la pământ şi vă veţi închina chipului de aur pe care 1-a ridicat regele Nabucodonosor;
6.  Iar cine nu va cădea la pământ şi nu se va închina, chiar în acea clipă va fi aruncat în mijlocul unui cuptor cu foc arzător!"
7.  De aceea, când toate popoarele au auzit glasul trâmbiţei, al flautului, al chitarei, al harpei, al psalterionului şi al tuturor instrumentelor muzicale, toate popoarele, neamurile şi limbile au căzut la pământ şi s-au închinat chipului de aur pe care îl ridicase regele Nabucodonosor.
8.  În acelaşi timp s-au apropiat câţiva bărbaţi caldei, care au pârât pe iudei.
9.  Ei au început să spună regelui Nabucodonosor: "O, rege, să trăieşti în veac!
10.  Tu poruncă ai dat, ca oricine va auzi glasul trâmbiţei, al flautului, al chitarei, al harpei, al psalterionului, al cimpoiului şi al altor instrumente muzicale, să cadă la pământ şi să se închine chipului de aur.
11.  Iar cine nu va cădea la pământ, nici se va închina, să fie aruncat în mijlocul unui cuptor cu foc arzător.
12.  Dar sunt nişte iudei, pe care i-ai pus cârmuitori peste ţinutul Babilonului: Şadrac, Meşac şi Abed-Nego. Aceşti bărbaţi, nici că au luat în seamă porunca ta, o, rege; dumnezeului tău nu-i slujesc şi chipului de aur pe care tu l-ai înălţat nu-i aduc închinare!"
12.  Acum, fiţi gata şi atunci când veţi auzi glasul trâmbiţei, al flautului, al chitarei, al harpei, al psalterionului, al cimpoiului şi al altor instrumente muzicale, să cădeţi la pământ şi să vă închinaţi chipului pe care eu l-am făcut; iar dacă nu vreţi să vă închinaţi, într-o clipă veţi fi aruncaţi în mijlocul unui cuptor cu foc arzător. Şi care dumnezeu vă va scăpa din mâna mea?"
13.  Atunci regele Nabucodonosor, plin de mânie şi de zbucium, a poruncit să i se aducă înainte Şadrac, Meşac şi Abed-Nego. Îndată au adus pe aceşti bărbaţi înaintea regelui.
14.  Nabucodonosor le-a zis: "Este, oare, adevărat, Şadrac, Meşac şi Abed-Nego, că voi nu slujiţi dumnezeului meu şi chipului de aur pe care eu l-am aşezat şi nu-i cădeţi la pământ cu rugăciuni?
16.  Răspuns-au Şadrac, Meşac şi Abed-Nego şi au zis regelui: O, Nabucodonosor, noi n-avem nevoie ca la aceasta să-ţi dăm un răspuns!
17.  Dacă, într-adevăr, Dumnezeul nostru Căruia Îi slujim poate să ne scape, El ne va scăpa din cuptorul cel cu foc arzător şi din mâna ta, o, rege!
18.  Şi chiar dacă nu ne va scăpa, ştiut să fie de tine, o, rege, că noi nu vom sluji dumnezeilor tăi şi înaintea chipului de aur pe care tu l-ai aşezat nu vom cădea la pământ!"
19.  Atunci Nabucodonosor s-a umplut de mânie şi şi-a schimbat înfăţişarea feţei sale faţă de Şadrac, Meşac şi Abed-Nego. Şi începând iarăşi a grăi, a poruncit să încălzească cuptorul de şapte ori mai mult decât era de obicei.
20.  Şi a poruncit celor mai puternici oameni din oştirea lui să lege pe Şadrac, Meşac şi Abed-Nego şi să-i arunce în cuptorul cel cu foc arzător.
21.  Atunci aceşti oameni, îmbrăcaţi cum erau, cu mantie, încălţăminte, pălărie şi cu toată îmbrăcămintea lor, au fost legaţi şi aruncaţi în mijlocul cuptorului cu foc arzător.
22.  Fiindcă porunca regelui era grabnică şi cuptorul foarte înfierbântat, acei oameni care au aruncat pe Şadrac, Meşac şi Abed-Nego au fost mistuiţi de văpaia focului.
23.  Şi aceşti trei bărbaţi, Şadrac, Meşac şi Abed-Nego au căzut legaţi în mijlocul cuptorului cu foc arzător.
24.  Atunci regele Nabucodonosor a fost cuprins de spaimă şi s-a sculat în grabă. El a început a grăi şi a zis către sfetnicii săi: "Oare, n-am aruncat noi trei bărbaţi legaţi în mijlocul cuptorului cu foc arzător?" Răspuns-au şi i-au zis: "Cu adevărat, aşa este, o, rege!"
25.  Şi începând din nou a grăi, a zis: "Iată, eu văd patru bărbaţi dezlegaţi, umblând prin mijlocul cuptorului, nevătămaţi, iar chipul celui de al patrulea, ca faţa unuia dintre fiii zeilor".
26.  Atunci s-a apropiat Nabucodonosor de gura cuptorului cu foc arzător şi, începând a grăi, a zis: "Şadrac, Meşac şi Abed-Nego, slujitorii mei, ieşiţi afară şi veniţi la mine!" Atunci Şadrac, Meşac şi Abed-Nego au ieşit dinăuntrul cuptorului.
27.  Şi adunându-se satrapii, dregătorii cei mai mari, cârmuitorii şi sfetnicii regelui, au văzut că focul nu pricinuise nici o vătămare trupului acestor oameni, că nici perii capului nu se pârliseră şi că hainele lor erau neschimbate şi că nici măcar nu miroseau a foc.
28.  Răspuns-a Nabucodonosor şi a zis: "Binecuvântat să fie Dumnezeul lui Şadrac, Meşac şi Abed-Nego, Care a trimis pe îngerul Său şi a izbăvit pe servii Săi, care îşi puseseră nădejdea în El şi care au călcat porunca regelui şi şi-au dat trupurile lor ca să nu slujească şi să nu se închine altor dumnezei decât Dumnezeului lor.
29.  Şi poruncesc: Popoare, neamuri şi limbi, toţi aceia care ar vorbi de rău pe Dumnezeul lui Şadrac, Meşac şi Abed-Nego, să fie tăiaţi în bucăţi şi casele lor să fie nimicite, fiindcă nu este un alt dumnezeu care să-i poată izbăvi într-acest chip".
30.  După aceasta a întărit regele în slujbele lor pe Şadrac, Meşac şi Abed-Nego, peste ţinutul Babilonului.
31.  Regele Nabucodonosor a dat hrisov către toate popoarele, neamurile şi limbile care locuiesc pe tot pământul: "Pacea voastră să sporească!
32.  Plăcutu-mi-a să vestesc minunile şi faptele cele peste fire, pe care le-a făcut mie Dumnezeul cel Preaînalt.
33.  Cât de mari sunt minunile Lui şi cât de puternice sunt faptele cele peste fire! Împărăţia Lui este împărăţie veşnică şi stăpânirea Lui ţine din neam în neam!