Sfântul Cuvios Sisoe cel Mare din Egipt, făcătorul de minuni (+429) Aflarea moaștelor Sfintei  Cuvioase Fecioare Iuliana de la Pecerska, prinţesă de Olshansk (+1540) Sfântul Mucenic Valentin
Stil vechi
6 Iulie

Vineri

Stil nou
19 Iulie
Ziua precedentă
Ziua următoare
Dezlegare la ulei
Sfântul Cuvios Sisoe cel Mare din Egipt, făcătorul de minuni (+429). Aflarea moaștelor Sfintei Cuvioase Fecioare Iuliana de la Pecerska, prinţesă de Olshansk (+1540). Sfinţii Mucenici: Marinus, Marta, soţia sa, Audifax şi Avacum, fiii lor, şi cei dimpreună cu dânșii: Cirin, Asterie şi preotul Valentin, care au pătimit la Roma (+269). Sfinţii Mucenici Isaur Diaconul, Inochentie, Filix, Ermeu, Vasile, Ruf şi Rufin (III). Sfinți Mucenici: Lucia fecioara şi cei dimpreună cu dânsa, Rix, vicarul împărătesc şi alți 24 de Mucenici (Antonie, Luchian, Isidor, Dion, Diodor și ceilalți), care au pătimit la Campania în Italia (+301). Sfinții Sfințiți Mucenici: Astie, episcop de Dirahia, și cei dimpreună cu dânsul: Peregrin, Luchian, Pombie, Isihie, Papia, Satornin şi Gherman, care au pătimit în vremea împăratului Traian (II). Sfinţii Mucenici: Arhip, Filimon, Apolonie, Alexandrion, Epimah şi Onisim, care au pătimit chinuri nenumărate. Sfântul Sfințit Mucenic Romulus, episcop în Toscana, ucenicul Sfântului Apostol Petru, şi cei împreună cu dânsul (I). Sfinţii Mucenici: Nicolae şi Ieronim, care au pătimit la Brescia în Italia (+123). Sfântul Sfințit Mucenic: Tranchilin preotul, tatăl Sfinților Mucenici: Marcu şi Marcelin, diaconii (+286). Sfânta Muceniţă Noyala fecioara din Anglia. Sfântul Cuvios Goar, pustnic şi misionar de-a lungul râului Rin în Germania (+649). Mutarea moaștelor Sfântului şi Dreptului Evdochim (IX) din Capadocia la Constantinopol. Sfântul Cuvios Sisoe de la Pecerska (XIII). Sfântul Cuvios Mucenic Chiril din Tesalonic, monah la Mănăstirea Hilandar din Sfântul Munte Athos (+1566). Sfântul Cuvios Varnava, bătrânul de la Schitul Ghetsimani al Lavrei Sfântului Serghie, părintele duhovnicesc al Sfântului Serafim de Vârița (+1906). Sfântul Sfințit Nou Mucenic Eftimie, ieromonah de la Optina (+1931). Sfântul Cuvios Nou Mucenic Teodor (Bogoiavlenskii) din Rusia, care a pătimit în timpul regimului comunist (+1943). Soborul Tuturor Sfinţilor de la Radonej în Rusia.
File pateric

  Un credincios a venit la duhovnicul său:
- Părinte, vreo două luni nu vă mai vedem. Plec cu sotia si copiii la mare, la munte si la părinti. Am luat concediu.
- Ajungeti si pe la vreo mănăstire?
- Nu, nu ne-am gândit. Vrem să ne odihnim, să uităm de toate problemele.
- Rău faceti că vă gânditi să vă odihniti numai la mare si la munte. Viata e scurtă si nu vă veti mai întâlni cu timpul acesta.
- Dar pentru copii e foarte sănătos să înoate în mare.
- Dacă găsiti un loc pe plajă în care nu au de ce să se smintească, e bine. Dar, din câte am auzit, plajele au devenit locuri mai smintitoare decât discotecile. Că doar fetele nu merg la discotecă să danseze cu pieptul gol. Sau chiar dezbrăcate. Oricum, ar fi trebuit să vă gânditi să mergeti si pe la mănăstiri, măcar câteva zile. Să vorbiti cu marii duhovnici, să vă închinati la sfintele moaste sau la icoanele făcătoare de minuni. Viata voastră ar cunoaste o schimbare. Foloasele ar fi mari.

Zis-a un bătrân: "Cu cuvinte dumnezeiesti să ne desfătăm Si cu vietile sfintilor părinti să prăznuim, nu cu pântecele desfătându-ne, ci duhovniceste veselindu-ne!" (3-423)

Pilda zilei

 Înţelepciunea călugărului

Odată, un domnitor renumit pentru mintea sa luminată, a aflat că, departe, într-o mănăstire retrasă, trăieşte un călugăr bătrân, om de o rară înţelepciune, şi, dorind să vadă el însuşi cât de adevărată este această veste, se duse neîntârziat în acel sfânt lăcaş şi ceru să-l vadă pe călugăr.
Când acesta veni supus şi smerit, domnitorul, vrând să-l încerce într-o situaţie mai puţin obişnuită, îi spuse:
- Părinte, pot să te întreb ceva?
- Desigur, Măria-ta, întreabă-mă!
- Vezi, deja te-am întrebat.
- Iar eu deja ţi-am răspuns.
- Ce mi-ai răspuns?
- Dar tu ce m-ai întrebat?
Văzând înţelepciunea acestuia, domnitorul a petrecut, de atunci, mult timp împreună cu bătrânul călugăr, care, pentru poveţele sale, era mereu preţuit şi căutat atât de boieri, cât şi de cei simpli şi umili, ce veneau de departe pentru sfaturile sale folositoare, izvorâte din credinţa şi înţelepciunea sa.

“Înţelepciunea este izvor de viaţă" (Sfânta Scriptură)

Rugaciunea Zilei

Rugăciunea de vineri

Doamne Iisuse Hristoase, Mântuitorul cel dulce al sufletului meu, în această zi a Răstignirii Tale pe Cruce ai pătimit şi ai luat moarte pentru păcatele noastre, mă mărturisesc înaintea Ta, cum că eu sânt cel ce Te-am răstignit cu păcatele mele cele multe.

Mă rog însă Bunătăţii Tale celei nespuse, să mă învredniceşti cu Darul Tău, Doamne, ca şi eu să pot răbda patimi pentru credinţa, speranţa şi iubirea ce le am către Tine, precum Tu Cel îndurat ai răbdat pentru mântuirea mea. Întăreşte-mă, o, Doamne ca de astăzi înainte să port Crucea Ta cu bucurie şi cu mare căinţă, şi să urăsc cugetele mele şi voinţele mele cele rele. Sădeşte în inima mea întristarea de moartea Ta ca să o simt precum au simţit-o iubita ta Maică, ucenicii Tăi şi femeile purtătoare de mir, ce stăteau lângă Crucea Ta.

Luminează-mi simţirile cele sufleteşti, ca să se mişte şi să priceapă moartea Ta, precum ai făcut de Te-au cunoscut făpturile cele neînsufleţite, când s-au mişcat la Răstignirea Ta, şi mai vârtos, cum te-a cunoscut tâlharul cel credincios şi pocăit, şi ţi s-a plecat, de l-ai pus în rai. Dă-mi, Doamne, şi mie, tâlharului celui rău, Darul Tău, precum atunci l-ai dat aceluia şi-mi iartă păcatele, pentru Sfintele Tale Patimi, şi cu bună întoarcere şi căinţă mă aşează împreună cu el în rai, ca un Dumnezeu şi Ziditor ce-mi eşti.

Mă închin Crucii Tale, Hristoase, şi pentru iubirea Ta către noi, zic către dânsa: Bucură-te, cinstită Cruce a lui Hristos, pe care ridicat şi pironit fiind Domnul, a mântuit lumea!

Bucură-te, pom binecuvântat, pentru că tu ai ţinut rodul vieţii, care ne-a mântuit de moartea păcatului. Bucură-te, drugul cel tare, care ai sfărâmat uşile iadului.

Bucură-te, cheie împărătească, ce ai deschis uşa raiului.

O, Hristoase al meu răstignit, câte ai pătimit pentru noi! Câte răni, câte scuipări şi câtă ocară ai răbdat pentru păcatele noastre şi pentru a ne da încă pildă de adevărată răbdare în suferinţele şi necazurile vieţii acesteia!

Si fiindcă acestea ni le trimite Dumnezeu pentru păcatele noastre, ca să ne îndreptăm şi să ne apropiem de El, şi aşa, numai spre folosul nostru ne pedepseşte în această viaţă. De aceea, rogu-mă Ţie, Stăpâne, ca la necazurile, ispitele şi durerile câte ar veni asupra mea, să-mi înmulţeşti împreună şi răbdarea, puterea şi mulţumirea, căci cunosc, că neputincios sânt de nu mă vei întări; orb de nu mă vei lumina; legat de nu mă vei dezlega; fricos de nu mă vei face îndrăzneţ; pierdut de nu mă vei cerca; sclav de nu mă vei răscumpăra cu bogata şi Dumnezeiasca Ta putere şi cu Darul Sfintei Tale Cruci, căreia mă închin şi o măresc, acum, şi pururea şi în vecii vecilor.

Amin.

Biblia intr-un an

Pildele lui Solomon

Capitolul 20
1.  Un ocărâtor este vinul, un zurbagiu băutura îmbătătoare şi oricine se lasă ademenit nu este înţelept.
2.  Groaza pe care o insuflă regele este ca răcnetul leului; cel ce îl întărâtă păcătuieşte împotriva sa însuşi.
3.  Este o mare însuşire pentru om să se stăpânească de la ceartă şi tot nebunul se întărâtă.
4.  Toamna leneşul nu lucrează, iar când vine să culeagă rodul la seceriş, nimic nu află.
5.  O apă adâncă este sfatul în inima omului, iar omul deştept ştie s-o scoată.
6.  Mulţi oameni se laudă cu mărinimia, dar un prieten adevărat cine-l află?
7.  Omul drept umblă pe calea lui fără prihană; fericiţi sunt copiii care vin după el!
8.  Un rege care stă pe scaunul de judecată deosebeşte cu ochii lui orice faptă rea.
9.  Cine poate spune: Curăţit-am inima mea; sunt curat de păcat?
10.  Două feluri de greutăţi de cântărit şi de măsurat sunt urâciune înaintea Domnului.
11.  Copilul se dă pe faţă din lucrările lui, dacă purtarea lui este fără prihană şi dreaptă.
12.  Urechea care aude şi ochiul care vede, pe amândouă le-a zidit Domnul.
13.  Nu iubi somnul, ca să nu ajungi sărac; ţine ochii deschişi, numai aşa vei fi îndestulat de pâine.
14.  "Rău, rău!", zice cumpărătorul, iar după ce pleacă se laudă.
15.  Chiar dacă ai aur şi pietre preţioase, dar o podoabă fără seamăn sunt buzele chibzuite.
16.  Ia-i haina şi fiindcă s-a pus chezaş pentru altul în locul celor străini, ia-l zălog.
17.  Bună e la gust pâinea agonisită cu înşelăciune, dar după aceea gura se umple de pietricele.
18.  Planurile se întăresc prin sfaturi; luptă-te cu luare aminte.
19.  Cine trădează taina umblă ca un defăimător şi nu te întovărăşi cu cel ce are mereu buzele deschise.
20.  Cel ce blesteamă pe tatăl său şi pe mama sa stinge sfeşnicul în mijlocul întunericului.
21.  O moştenire repede câştigată de la început, la urmă va fi fără binecuvântare.
22.  Nu spune: "Vreau să răsplătesc cu rău!" Nădăjduieşte în Domnul şi El iţi va veni în ajutor.
23.  Greutăţile nedrepte pentru cântărire sunt urâciune înaintea Domnului şi cântarele înşelătoare nu sunt decât un lucru rău.
24.  De Domnul sunt hotărâţi paşii omului, căci cum ar putea omul să priceapă calea lui?
25.  O cursă este pentru om să afierosească Domnului ceva în grabă şi după ce a făgăduit să-i pară rău.
26.  Un rege înţelept simte pe cei fără de lege şi lasă să treacă roata peste ei.
27.  Sufletul omului este un sfeşnic de la Domnul; el cercetează toate cămările trupului.
28.  Iubirea şi credinţa păzesc pe rege şi prin iubire îşi sprijină tronul său.
29.  Faima celor tineri este puterea lor şi podoaba celor bătrâni părul lor cărunt.
30.  Rănile sângeroase sunt un leac pentru cel răufăcător şi lovituri care pătrund până înlăuntrul trupului. 

Capitolul 21
1.  Asemenea unui curs de apă este inima regelui în mâna Domnului, pe care îl îndreaptă încotro vrea.
2.  Toată calea omului este dreaptă în ochii lui, dar numai Domnul cântăreşte inimile.
3.  Făptuirea dreptăţii şi a judecăţii este mai de preţ pentru Domnul decât jertfa sângeroasă.
4.  Ochii semeţi şi inima îngâmfată sunt sfeşnicul păcătoşilor. Aceasta nu este decât păcat.
5.  Chibzuiala omului silitor duce numai la câştig, iar cel ce se zoreşte ajunge la pagubă.
6.  Comorile dobândite cu limbă mincinoasă sunt deşertăciune trecătoare şi laţuri ale morţii.
7.  Silnicia celor fără de lege se ţine după ei, căci nu voiesc să înfăptuiască dreptatea.
8.  Calea celui răufăcător e sucită; cel nevinovat lucrează drept.
9.  Mai degrabă să locuieşti într-un colţ pe acoperiş, decât cu o femeie certăreaţă şi într-o casă mare.
10.  Sufletul celui fără de lege pofteşte răutatea, iar aproapele lui nu află milă în ochii lui.
11.  Când cel batjocoritor e pedepsit, cel fără minte se înţelepţeşte şi când cel înţelept este dojenit, el câştigă în ştiinţă.
12.  Dreptul ia aminte la casa celui nelegiuit. Dumnezeu prăbuşeşte pe cei fără de lege în nenorocire.
13.  Cine îşi astupă urechea la strigătul celui sărman şi el, când va striga, nu i se va răspunde.
14.  Un dar făcut într-ascuns potoleşte mânia şi un plocon scos din sân, o mânie puternică.
15.  Dreptul tresaltă de bucurie când poate să pună în faptă dreptatea, iar spaima e pentru cei ce săvârşesc fărădelegea.
16.  Un om care rătăceşte de pe drumul înţelepciunii, se va odihni curând în adunarea celor morţi.
17.  Cel ce iubeşte veselia va duce lipsă; cel căruia îi place vinul şi miresmele nu se îmbogăţeşte.
18.  Nelegiuitul slujeşte ca preţ de răscumpărare pentru cel drept şi vicleanul pentru cel fără prihană.
19.  Mai bine să locuieşti în pustiu decât cu o femeie certăreaţă şi supărăcioasă.
20.  Comori de preţ şi untdelemn (se găsesc) în casa celui înţelept, dar omul cel nebun le risipeşte.
21.  Cel ce umblă în calea dreptăţii şi a milei află viaţă, dreptate şi mărire.
22.  Înţeleptul ia cu luptă cruntă cetatea vitejilor şi răstoarnă întăriturile în care ei îşi puneau nădejdea.
23.  Cel ce-şi păzeşte gura şi limba lui îşi păzeşte sufletul lui de primejdie.
24.  Cine este semeţ şi îngâmfat se cheamă batjocoritor; acela se poartă cu prisos de trufie.
25.  Pofta celui leneş îl omoară, căci mâinile nu voiesc să lucreze.
26.  Mereu cel fără de lege pofteşte, iar cel drept dă şi nu se zgârceşte.
27.  Jertfa celor nelegiuiţi este urâciune pentru Domnul, mai cu seamă când o aduc pentru o faptă ruşinoasă.
28.  Martorul mincinos va pieri, iar omul care ascultă va putea vorbi totdeauna.
29.  Răufăcătorul are o privire neruşinată, iar omul cel drept îşi ia aminte la purtarea lui.
30.  Nu este nici înţelepciune, nici pricepere şi nici sfat care să aibă putere înaintea Domnului.
31.  Calul este gata pentru ziua de război, însă biruinţa vine de la Domnul. 

Capitolul 22
1.  Un nume (bun) este mai de preţ decât bogăţia; cinstea este mai preţioasă decât argintul şi decât aurul.
2.  Bogatul şi săracul se întâlnesc unul cu altul; dar Cine i-a făcut este Domnul.
3.  Cel iscusit vede nenorocirea şi se ascunde, cei simpli trec mai departe şi suferă.
4.  Rodul umilinţei şi a temerii de Dumnezeu sunt: bogăţia, mărirea şi viaţa.
5.  Mărăcini şi curse sunt în calea celui viclean; cel ce îşi fereşte sufletul lui sa dă la o parte de ele.
6.  Deprinde pe tânăr cu purtarea pe care trebuie s-o aibă; chiar când va îmbătrâni nu se va abate de la ea.
7.  Bogatul stăpâneşte pe cei săraci, şi cel ce împrumută este slujitor celui de la care se împrumută.
8.  Cel ce seamănă nedreptatea seceră nenorocire, iar toiagul mâniei lui îl va bate pe el.
9.  Omul blând va fi binecuvântat, căci din pâinea ui dă celui sărac.
10.  Alungă pe cel batjocoritor şi cearta va lua sfârşit şi pricina şi defăimarea vor înceta.
11.  Cel ce iubeşte curăţia inimii şi ale cărui buze sunt ( pline) de vorbe alese are de prieten pe conducător.
12.  Ochii Domnului păzesc ştiinţa şi dărâmă cuvintele celui fără de lege.
13.  Cel leneş pune pricini şi zice: "Afară este un leu, aş putea să fiu sugrumat în mijlocul uliţelor".
14.  O groapă fără fund este gura femeilor străine; cel ce este lovit de mânia Domnului cade în ea.
15.  Dacă nebunia se pripăşeşte în inima celui tânăr, numai varga certării o va îndepărta de el.
16.  Dacă împilezi pe un sărac, îţi înmulţeşti averea, dacă dai unui bogat sărăceşti.
17.  Pleacă urechea ta şi ascultă cuvintele celor iscusiţi şi inima ta îndreapt-o spre ştiinţa mea.
18.  Este plăcut dacă tu le păstrezi înlăuntrul tău. O, de-ar sta toate pe buzele tale!
19.  Pentru a-ţi pune nădejdea în Domnul, vreau să-ţi dau învăţătură astăzi.
20.  Oare nu ţi-am aşezat în scris în nenumărate rânduri sfaturi şi învăţături,
21.  Ca să-ţi fac cunoscut credincioşia cuvintelor adevărate şi să răspunzi prin cuvinte de bună credinţă, celor ce te întreabă?
22.  Nu jefui pe sărac, pentru că el e sărac şi nu asupri pe cel nenorocit la poarta (cetăţii),
23.  Căci Domnul va apăra pricina lor şi va ridica viaţa celor care îi vor fi jefuit.
24.  Nu te întovărăşi cu omul mânios şi cu cel înfierbântat de furie să n-ai nici un amestec,
25.  Ca să nu te deprinzi pe calea lui şi să-ti întinzi o cursă pentru viata ta.
26.  Nu fi dintre aceia care dau mâna, care se pun chezaşi pentru datorii.
27.  Dacă nu ai cu ce plăti, pentru ce te învoieşti ca să ţi se ia şi patul de sub tine?
28.  Nu muta hotarul străvechi pe care l-au însemnat părinţii tăi.
29.  Vezi tu un om dibaci la lucrul lui? El va sta înaintea conducătorilor şi nu înaintea oamenilor de rând. 

Capitolul 23
1.  Când stai la masă cu un dregător, ia seama pe cine ai înaintea ta;
2.  Pune-ţi un cuţit la gât, dacă tu eşti lacom.
3.  Nu pofti bucatele lui, căci sunt mâncări înşelătoare.
4.  Nu te osteni să ajungi bogat; nu-ţi pune iscusinţa ta în aceasta.
5.  Oare vrei să te uiţi cu ochii cum ea se risipeşte? Căci bogăţia face aripi ca un vultur care se înalţă către cer.
6.  Nu mânca pâinea celui ce se uită cu ochi răi şi nu pofti bucatele lui,
7.  Căci el îţi numără bucăţile din gură. "Mănâncă şi bea!", îţi va spune, dar inima lui nu e pentru tine.
8.  Bucata pe care ai mâncat-o o vei da afară din tine, iar tu ţi-ai risipit (zadarnic) vorbele tale alese.
9.  Nu grăi la urechea celui nebun, căci el nu va băga de seamă iscusinţa graiurilor tale.
10.  Nu muta hotarul văduvei şi nu încălca ogorul celor orfani,
11.  Căci Ocrotitorul lor e tare şi El va apăra pricina lor împotriva ta.
12.  Sileşte la învăţătură inima ta şi urechea ta la cuvinte iscusite.
13.  Nu cruţa pe feciorul tău de pedeapsă; chiar dacă îl loveşti cu varga, nu moare.
14.  Tu îl baţi cu toiagul, dar scapi sufletul lui din împărăţia morţii.
15.  Fiul meu, dacă inima ta e plină de înţelepciune şi inima mea se va bucura.
16.  Rărunchii mei vor tresări de bucurie, când buzele tale vor grăi ceea ce este drept.
17.  Să nu râvnească inima ta la cei păcătoşi, ci totdeauna să rămână la frica de Domnul,
18.  Căci dacă o vei păzi pe ea, mai ai şi tu un viitor şi nădejdea ta nu se va pierde.
19.  Ascultă fiul meu, şi te înţelepţeşte şi îndreaptă inima ta pe calea cea dreaptă.
20.  Nu fi printre cei ce se îmbată de vin şi printre cei ce îşi desfrânează trupul lor,
21.  Căci beţivul şi desfrânatul sărăcesc, iar dormitul mereu te face să porţi zdrenţe.
22.  Ascultă pe tatăl tău care te-a născut şi nu dispreţui pe mama ta când ea a ajuns bătrână.
23.  Adună adevăr şi nu-l vinde, înţelepciune şi învăţătură şi bună chibzuială.
24.  Tatăl celui drept tresaltă de bucurie şi cel ce a dat naştere unui înţelept se bucură de el.
25.  Să se bucure tatăl şi mama ta şi să salte de veselie cea care te-a născut!
26.  Dă-mi, fiule, mie inima ta, şi ochii tăi să simtă plăcere pentru căile mele,
27.  Căci femeia desfrânată este o groapă adâncă şi cea străină un puţ strâmt.
28.  Pentru aceasta ea stă ca un hoţ la pândă şi sporeşte printre oameni numărul celor înşelaţi de ea.
29.  Pentru cine sunt suspinele, pentru cine văicărelile, pentru cine gâlcevile, pentru cine plânsetele, pentru cine rănile fără pricină, pentru cine ochii întristaţi?
30.  Pentru cei ce zăbovesc pe lângă vin, pentru cei ce vin să guste băuturi cu mirodenii.
31.  Nu te uita la vin cum este el de roşu, cum scânteiază în cupă şi cum alunecă pe gât,
32.  Căci la urmă el ca un şarpe muşcă şi ca o viperă împroaşcă venin.
33.  Dacă ochii tăi vor privi la femei străine şi gura ta va grăi lucruri meşteşugite,
34.  Vei fi ca unul care stă culcat în mijlocul mării, ca unul care a adormit pe vârful unui catarg.
35.  "M-au lovit... Nu m-a durut! M-au bătut... Nu ştiu nimic! Când mă voi deştepta din somn, vai cere iarăşi vin".