Pildele lui Solomon

Capitolul 20
1.  Un ocărâtor este vinul, un zurbagiu băutura îmbătătoare şi oricine se lasă ademenit nu este înţelept.
2.  Groaza pe care o insuflă regele este ca răcnetul leului; cel ce îl întărâtă păcătuieşte împotriva sa însuşi.
3.  Este o mare însuşire pentru om să se stăpânească de la ceartă şi tot nebunul se întărâtă.
4.  Toamna leneşul nu lucrează, iar când vine să culeagă rodul la seceriş, nimic nu află.
5.  O apă adâncă este sfatul în inima omului, iar omul deştept ştie s-o scoată.
6.  Mulţi oameni se laudă cu mărinimia, dar un prieten adevărat cine-l află?
7.  Omul drept umblă pe calea lui fără prihană; fericiţi sunt copiii care vin după el!
8.  Un rege care stă pe scaunul de judecată deosebeşte cu ochii lui orice faptă rea.
9.  Cine poate spune: Curăţit-am inima mea; sunt curat de păcat?
10.  Două feluri de greutăţi de cântărit şi de măsurat sunt urâciune înaintea Domnului.
11.  Copilul se dă pe faţă din lucrările lui, dacă purtarea lui este fără prihană şi dreaptă.
12.  Urechea care aude şi ochiul care vede, pe amândouă le-a zidit Domnul.
13.  Nu iubi somnul, ca să nu ajungi sărac; ţine ochii deschişi, numai aşa vei fi îndestulat de pâine.
14.  "Rău, rău!", zice cumpărătorul, iar după ce pleacă se laudă.
15.  Chiar dacă ai aur şi pietre preţioase, dar o podoabă fără seamăn sunt buzele chibzuite.
16.  Ia-i haina şi fiindcă s-a pus chezaş pentru altul în locul celor străini, ia-l zălog.
17.  Bună e la gust pâinea agonisită cu înşelăciune, dar după aceea gura se umple de pietricele.
18.  Planurile se întăresc prin sfaturi; luptă-te cu luare aminte.
19.  Cine trădează taina umblă ca un defăimător şi nu te întovărăşi cu cel ce are mereu buzele deschise.
20.  Cel ce blesteamă pe tatăl său şi pe mama sa stinge sfeşnicul în mijlocul întunericului.
21.  O moştenire repede câştigată de la început, la urmă va fi fără binecuvântare.
22.  Nu spune: "Vreau să răsplătesc cu rău!" Nădăjduieşte în Domnul şi El iţi va veni în ajutor.
23.  Greutăţile nedrepte pentru cântărire sunt urâciune înaintea Domnului şi cântarele înşelătoare nu sunt decât un lucru rău.
24.  De Domnul sunt hotărâţi paşii omului, căci cum ar putea omul să priceapă calea lui?
25.  O cursă este pentru om să afierosească Domnului ceva în grabă şi după ce a făgăduit să-i pară rău.
26.  Un rege înţelept simte pe cei fără de lege şi lasă să treacă roata peste ei.
27.  Sufletul omului este un sfeşnic de la Domnul; el cercetează toate cămările trupului.
28.  Iubirea şi credinţa păzesc pe rege şi prin iubire îşi sprijină tronul său.
29.  Faima celor tineri este puterea lor şi podoaba celor bătrâni părul lor cărunt.
30.  Rănile sângeroase sunt un leac pentru cel răufăcător şi lovituri care pătrund până înlăuntrul trupului. 

Capitolul 21
1.  Asemenea unui curs de apă este inima regelui în mâna Domnului, pe care îl îndreaptă încotro vrea.
2.  Toată calea omului este dreaptă în ochii lui, dar numai Domnul cântăreşte inimile.
3.  Făptuirea dreptăţii şi a judecăţii este mai de preţ pentru Domnul decât jertfa sângeroasă.
4.  Ochii semeţi şi inima îngâmfată sunt sfeşnicul păcătoşilor. Aceasta nu este decât păcat.
5.  Chibzuiala omului silitor duce numai la câştig, iar cel ce se zoreşte ajunge la pagubă.
6.  Comorile dobândite cu limbă mincinoasă sunt deşertăciune trecătoare şi laţuri ale morţii.
7.  Silnicia celor fără de lege se ţine după ei, căci nu voiesc să înfăptuiască dreptatea.
8.  Calea celui răufăcător e sucită; cel nevinovat lucrează drept.
9.  Mai degrabă să locuieşti într-un colţ pe acoperiş, decât cu o femeie certăreaţă şi într-o casă mare.
10.  Sufletul celui fără de lege pofteşte răutatea, iar aproapele lui nu află milă în ochii lui.
11.  Când cel batjocoritor e pedepsit, cel fără minte se înţelepţeşte şi când cel înţelept este dojenit, el câştigă în ştiinţă.
12.  Dreptul ia aminte la casa celui nelegiuit. Dumnezeu prăbuşeşte pe cei fără de lege în nenorocire.
13.  Cine îşi astupă urechea la strigătul celui sărman şi el, când va striga, nu i se va răspunde.
14.  Un dar făcut într-ascuns potoleşte mânia şi un plocon scos din sân, o mânie puternică.
15.  Dreptul tresaltă de bucurie când poate să pună în faptă dreptatea, iar spaima e pentru cei ce săvârşesc fărădelegea.
16.  Un om care rătăceşte de pe drumul înţelepciunii, se va odihni curând în adunarea celor morţi.
17.  Cel ce iubeşte veselia va duce lipsă; cel căruia îi place vinul şi miresmele nu se îmbogăţeşte.
18.  Nelegiuitul slujeşte ca preţ de răscumpărare pentru cel drept şi vicleanul pentru cel fără prihană.
19.  Mai bine să locuieşti în pustiu decât cu o femeie certăreaţă şi supărăcioasă.
20.  Comori de preţ şi untdelemn (se găsesc) în casa celui înţelept, dar omul cel nebun le risipeşte.
21.  Cel ce umblă în calea dreptăţii şi a milei află viaţă, dreptate şi mărire.
22.  Înţeleptul ia cu luptă cruntă cetatea vitejilor şi răstoarnă întăriturile în care ei îşi puneau nădejdea.
23.  Cel ce-şi păzeşte gura şi limba lui îşi păzeşte sufletul lui de primejdie.
24.  Cine este semeţ şi îngâmfat se cheamă batjocoritor; acela se poartă cu prisos de trufie.
25.  Pofta celui leneş îl omoară, căci mâinile nu voiesc să lucreze.
26.  Mereu cel fără de lege pofteşte, iar cel drept dă şi nu se zgârceşte.
27.  Jertfa celor nelegiuiţi este urâciune pentru Domnul, mai cu seamă când o aduc pentru o faptă ruşinoasă.
28.  Martorul mincinos va pieri, iar omul care ascultă va putea vorbi totdeauna.
29.  Răufăcătorul are o privire neruşinată, iar omul cel drept îşi ia aminte la purtarea lui.
30.  Nu este nici înţelepciune, nici pricepere şi nici sfat care să aibă putere înaintea Domnului.
31.  Calul este gata pentru ziua de război, însă biruinţa vine de la Domnul. 

Capitolul 22
1.  Un nume (bun) este mai de preţ decât bogăţia; cinstea este mai preţioasă decât argintul şi decât aurul.
2.  Bogatul şi săracul se întâlnesc unul cu altul; dar Cine i-a făcut este Domnul.
3.  Cel iscusit vede nenorocirea şi se ascunde, cei simpli trec mai departe şi suferă.
4.  Rodul umilinţei şi a temerii de Dumnezeu sunt: bogăţia, mărirea şi viaţa.
5.  Mărăcini şi curse sunt în calea celui viclean; cel ce îşi fereşte sufletul lui sa dă la o parte de ele.
6.  Deprinde pe tânăr cu purtarea pe care trebuie s-o aibă; chiar când va îmbătrâni nu se va abate de la ea.
7.  Bogatul stăpâneşte pe cei săraci, şi cel ce împrumută este slujitor celui de la care se împrumută.
8.  Cel ce seamănă nedreptatea seceră nenorocire, iar toiagul mâniei lui îl va bate pe el.
9.  Omul blând va fi binecuvântat, căci din pâinea ui dă celui sărac.
10.  Alungă pe cel batjocoritor şi cearta va lua sfârşit şi pricina şi defăimarea vor înceta.
11.  Cel ce iubeşte curăţia inimii şi ale cărui buze sunt ( pline) de vorbe alese are de prieten pe conducător.
12.  Ochii Domnului păzesc ştiinţa şi dărâmă cuvintele celui fără de lege.
13.  Cel leneş pune pricini şi zice: "Afară este un leu, aş putea să fiu sugrumat în mijlocul uliţelor".
14.  O groapă fără fund este gura femeilor străine; cel ce este lovit de mânia Domnului cade în ea.
15.  Dacă nebunia se pripăşeşte în inima celui tânăr, numai varga certării o va îndepărta de el.
16.  Dacă împilezi pe un sărac, îţi înmulţeşti averea, dacă dai unui bogat sărăceşti.
17.  Pleacă urechea ta şi ascultă cuvintele celor iscusiţi şi inima ta îndreapt-o spre ştiinţa mea.
18.  Este plăcut dacă tu le păstrezi înlăuntrul tău. O, de-ar sta toate pe buzele tale!
19.  Pentru a-ţi pune nădejdea în Domnul, vreau să-ţi dau învăţătură astăzi.
20.  Oare nu ţi-am aşezat în scris în nenumărate rânduri sfaturi şi învăţături,
21.  Ca să-ţi fac cunoscut credincioşia cuvintelor adevărate şi să răspunzi prin cuvinte de bună credinţă, celor ce te întreabă?
22.  Nu jefui pe sărac, pentru că el e sărac şi nu asupri pe cel nenorocit la poarta (cetăţii),
23.  Căci Domnul va apăra pricina lor şi va ridica viaţa celor care îi vor fi jefuit.
24.  Nu te întovărăşi cu omul mânios şi cu cel înfierbântat de furie să n-ai nici un amestec,
25.  Ca să nu te deprinzi pe calea lui şi să-ti întinzi o cursă pentru viata ta.
26.  Nu fi dintre aceia care dau mâna, care se pun chezaşi pentru datorii.
27.  Dacă nu ai cu ce plăti, pentru ce te învoieşti ca să ţi se ia şi patul de sub tine?
28.  Nu muta hotarul străvechi pe care l-au însemnat părinţii tăi.
29.  Vezi tu un om dibaci la lucrul lui? El va sta înaintea conducătorilor şi nu înaintea oamenilor de rând. 

Capitolul 23
1.  Când stai la masă cu un dregător, ia seama pe cine ai înaintea ta;
2.  Pune-ţi un cuţit la gât, dacă tu eşti lacom.
3.  Nu pofti bucatele lui, căci sunt mâncări înşelătoare.
4.  Nu te osteni să ajungi bogat; nu-ţi pune iscusinţa ta în aceasta.
5.  Oare vrei să te uiţi cu ochii cum ea se risipeşte? Căci bogăţia face aripi ca un vultur care se înalţă către cer.
6.  Nu mânca pâinea celui ce se uită cu ochi răi şi nu pofti bucatele lui,
7.  Căci el îţi numără bucăţile din gură. "Mănâncă şi bea!", îţi va spune, dar inima lui nu e pentru tine.
8.  Bucata pe care ai mâncat-o o vei da afară din tine, iar tu ţi-ai risipit (zadarnic) vorbele tale alese.
9.  Nu grăi la urechea celui nebun, căci el nu va băga de seamă iscusinţa graiurilor tale.
10.  Nu muta hotarul văduvei şi nu încălca ogorul celor orfani,
11.  Căci Ocrotitorul lor e tare şi El va apăra pricina lor împotriva ta.
12.  Sileşte la învăţătură inima ta şi urechea ta la cuvinte iscusite.
13.  Nu cruţa pe feciorul tău de pedeapsă; chiar dacă îl loveşti cu varga, nu moare.
14.  Tu îl baţi cu toiagul, dar scapi sufletul lui din împărăţia morţii.
15.  Fiul meu, dacă inima ta e plină de înţelepciune şi inima mea se va bucura.
16.  Rărunchii mei vor tresări de bucurie, când buzele tale vor grăi ceea ce este drept.
17.  Să nu râvnească inima ta la cei păcătoşi, ci totdeauna să rămână la frica de Domnul,
18.  Căci dacă o vei păzi pe ea, mai ai şi tu un viitor şi nădejdea ta nu se va pierde.
19.  Ascultă fiul meu, şi te înţelepţeşte şi îndreaptă inima ta pe calea cea dreaptă.
20.  Nu fi printre cei ce se îmbată de vin şi printre cei ce îşi desfrânează trupul lor,
21.  Căci beţivul şi desfrânatul sărăcesc, iar dormitul mereu te face să porţi zdrenţe.
22.  Ascultă pe tatăl tău care te-a născut şi nu dispreţui pe mama ta când ea a ajuns bătrână.
23.  Adună adevăr şi nu-l vinde, înţelepciune şi învăţătură şi bună chibzuială.
24.  Tatăl celui drept tresaltă de bucurie şi cel ce a dat naştere unui înţelept se bucură de el.
25.  Să se bucure tatăl şi mama ta şi să salte de veselie cea care te-a născut!
26.  Dă-mi, fiule, mie inima ta, şi ochii tăi să simtă plăcere pentru căile mele,
27.  Căci femeia desfrânată este o groapă adâncă şi cea străină un puţ strâmt.
28.  Pentru aceasta ea stă ca un hoţ la pândă şi sporeşte printre oameni numărul celor înşelaţi de ea.
29.  Pentru cine sunt suspinele, pentru cine văicărelile, pentru cine gâlcevile, pentru cine plânsetele, pentru cine rănile fără pricină, pentru cine ochii întristaţi?
30.  Pentru cei ce zăbovesc pe lângă vin, pentru cei ce vin să guste băuturi cu mirodenii.
31.  Nu te uita la vin cum este el de roşu, cum scânteiază în cupă şi cum alunecă pe gât,
32.  Căci la urmă el ca un şarpe muşcă şi ca o viperă împroaşcă venin.
33.  Dacă ochii tăi vor privi la femei străine şi gura ta va grăi lucruri meşteşugite,
34.  Vei fi ca unul care stă culcat în mijlocul mării, ca unul care a adormit pe vârful unui catarg.
35.  "M-au lovit... Nu m-a durut! M-au bătut... Nu ştiu nimic! Când mă voi deştepta din somn, vai cere iarăşi vin".