Calendox

Stil vechi

4 Septembrie

Joi

Stil nou

17 Septembrie

Ziua precedentă

Ziua următoare

Zi fără post

Sfântul Ierarh Dionisie Episcopul Cetăţii Albe – Ismail. Sfântul Prooroc Moise, văzătorul de Dumnezeu, care s-a săvârşit pe Muntele Nebo din Ierihon (+1351 î.Hr.). Sfântul Sfințit Mucenic Vavila, arhiepiscopul Antiohiei celei Mari, dimpreună cu Sfinţii trei prunci: Urban, Prilidian și Epolinia și mama lor, Sfânta Hristodula, care s-au săvârşit prin sabie în vremea împăratului Numerian (+251). Aflarea moaștelor Sfântului Ierarh Ioasaf, Episcop de Belgorod (1911). Sfântul Mucenic Partenie, Egumenul Mănăstirii Kiziltashkog, Rusia (1867). Icoana Maicii Domnului „Rugul aprins". Sfânta Muceniță Ermiona, una din cele 4 fiice ale Sfântului Apostol Filip, ale cărei moaşte se află la Efes (+117). Sfinţii Mucenici: Teotim şi Teodul, care au crezut în Hristos prin Sfânta Ermiona. Sfinţii Mucenici: Chentirion, Ochean, Teodor, Amian şi Iulian din Nicomidia, care s-au săvârșit prin sabie în timpul împăratului Maximian (+303-305). Sfinţii Mucenici: Tatuil şi sora sa Vevea, Petronie, Haritina şi Sarvil, care au pătimit la Edesa (+115). Sfintele Cuvioase: Candida cea Bătrână, prima creştină din Napoli în Italia și Candida cea Tânără, făcătoarea de minuni (sec. I, VI). Sfântul Mucenic Donat și Sfântul Sfințit Mucenic Marcel, preot din Franţa (+178). Sfintele Mucenițe: Haritina şi Eutihia, surorile Sfintei Ermiona, și Sfântul Mucenic Petroniu, părintele lor duhovnicesc și ucenic al Sfântului Apostol Ioan de Dumnezeu Cuvântătorul (II). Sfânta Muceniţă Ierusalima din Berrea, dimpreună cu cei 3 fii ai săi: Secendos, Secendicos şi Segoras (III). Sfinții Cuvioși: Marin diaconul, pustnic la Rinini în Italia, și Petronie din Egipt, ucenicul Sfântului Pahomie cel Mare (+307 și +346). Sfinții Ierarhi: Salvian, episcop de Verdun în Franţa, și ULTAN, episcop în Irlanda (+420 și +657). Sfinții Cuvioși: Simeon, egumen şi făcător de minuni la Garejda în Georgia, și Antim cel orb din Kefalonia (+1773 și +1782). Sfinții Sfințiți Mucenici: Partenie, egumenul Mănăstirii Kiziltis din Crimeea, și Grigorie, episcop de Schlisselburg (+1867 și +1937). Sfinții Sfințiți Noi Mucenici: mitropolitul Petru de Dabro-Bosnia și episcopul Gorazd de Boemia în Cehia, fost preot catolic convertit la Ortodoxie dimpreună cu o sută de mii dintre enoriașii săi (+1941 și +1942). Sfinților Sfințiți Noi Mucenici din Rusia: Grigorie, episcop de Schlisselbugh, ieromonahul Ștefan, preoții: Pavel (Vasilevskii), Ioan (Vasilevskii), Nicolae (Lebedev), Nicolae (Sretenski), Ioan (Romașkin), Nicolae (Hvoșcev), Alexandru (Nikolski), Petru (Lebedinski), Mihail (Bogorodski), Ilie (Ismailov), și binecredincioșii creștini Ștefan (Kuskov), Vasile (Ejov), Petru (Lonskov), Ștefan (Mitiușkin) și Alexandru (Blohin), care au pătimit în timpul regimului comunist (+ 1937). Prăznuirea Soborului Tuturor Sfinţilor de la Voronej în Rusia.

File pateric

După ce a terminat de spovedit un credincios, părintele Ioan l-a întrebat:
- Tu, când te rogi lui Dumnezeu, Îl minti?
- Cum să Îl mint, părinte?
- În timpul Sfintei Liturghii, de exemplu, când se cântă Heruvicul: "Noi care pe heruvimi cu taină închipuim", mintea ta e la rugăciune sau participi la slujbă doar cu gura? Îti silesti mintea să fie atentă la rugăciune? Sau când se cântă: "Pe Tine Te lăudăm", Îl lauzi în inima ta pe Dumnezeu?
- Părinte, slujba este prea lungă, nu pot fi atent la toată. Cât pot, stau atent, cât nu, îmi las mintea să alerge. Când se cântă "Apărătoare Doamnă", cânt si eu cu ceilalti. Dar nu îi aduc Maicii Domnului multumiri pentru biruintă. Care biruintă? Care multumiri? Repet si eu, asta e tot ce pot să fac.
- Rău faci. Trebuie să încerci să întelegi ceea ce cânti. Unde nu îti e clar, întrebă-i pe altii. Dacă nu te pot lămuri nici aceia, atunci vino la mine.
- Dar parcă am citit că important este să rostesc rugăciunea, chiar dacă nu înteleg ce spun.
- Nu, este mai important să rostesti rugăciunea decât să nu o rostesti. Dar este mai important să încerci să întelegi ce rostesti. Papagalii nu se mântuiesc, nimeni nu se mântuieste repetând în mod mecanic rugăciuni. Rugăciunea trebuie făcută cu convingere, cu credintă. Si ce credintă poti avea când nu întelegi ce spui? Omul nu e un magnetofon care repetă rugăciuni, omul este o fiintă pe care rugăciunea îl uneste cu Dumnezeu. Numai aceasta este rugăciune.

Un frate s-a dus la unul din bătrâni în lavra lui Suca, deasupra Ierihonului, si i-a zis: "Cum trăiesti, părinte?". Răspuns-a lui bătrânul: "Rău". Zis-a lui fratele: "Pentru ce trăiesti rău, părinte?". Iar bătrânul i-a zis: "Iată, am treizeci de ani de când stau înaintea lui Dumnezeu în toate zilele rugându-mă, si în rugăciunea mea uneori mă blestem pe mine zicând către Dumnezeu: să nu Te milostivesti spre toti cei ce fac fărădelegea. Si: blestemati sunt cei ce se abat de la poruncile Tale, de la care eu pururea mă abat, si fărădelegea o lucrez. Alteori către Dumnezeu iarăsi zic: vei pierde pe toti cei ce grăiesc minciuna, si eu în fiecare zi grăiesc minciuna si în inima mea, cugetând rele, zic către Dumnezeu că cugetarea inimii mele înaintea Ta este pururea. Si neavând post câtusi de putin, zic: genunchii mei au slăbit de post. Si iarăsi, dacă am pomenire de rău asupra fratelui meu, zic către Dumnezeu: iartă-ne nouă precum si noi iertăm [gresitilor nostri]...! Si toată grija având la a mânca pâinea mea, zic: am uitat a mânca pâinea mea. Si dormind până dimineata, cânt ziua: la miezul noptii m-am sculat ca să mă mărturisesc Tie. Neavând umilintă câtusi de putin, zic: ostenit-am întru suspinul meu, sau: făcutu-s-au lacrimile mele mie pâine ziua si noaptea. Si cu totul fiind plin de mândrie si de odihnă trupească, mă batjocoresc pe mine si cânt: vezi smerenia mea si osteneala mea si lasă toate păcatele mele! Negătit fiind, zic: gata este inima mea, Dumnezeule! Pe scurt deci toată pravila si rugăciunea mea mi se face mie spre mustrare si rusine".
Zis-a fratele: "Eu socotesc, părinte, că acestea le-a făcut David pentru sine". Iar bătrânul, suspinând, a zis: "Ce zici, frate? De nu vom păzi cele ce cântăm înaintea lui Dumnezeu, la pierzare vom merge". (2-322)

Pilda zilei

Cei patru ucenici

O dată, patru ucenici au vrut să se întreacă. Zis şi făcut. S-au aşezat toţi într-o încăpere şi au decis ca, timp de trei zile, nici unul să nu spună o vorbă, ca astfel să-şi încerce răbdarea şi puterea de concentrare. Dar, spre seară, când a început să se întunece, unul nu s-a mai putut abţine şi a zis:
- Să aprindă cineva lumina!
- Ce faci, nu trebuia să tăcem? – l-a întrebat nedumerit al doilea.
- Proştilor, de ce aţi vorbit? – se repezi al treilea să-i dojenească.
- Ehe, doar eu am tăcut! – se lăudă cu îngâmfare cel de-al patrulea.
Fiecare ucenic a căzut pradă câte unei ispite: graba, neîncrederea, mânia şi mândria – cele patru ispite care încearcă pe oameni în tot ceasul. De aceea, răbdarea este cel mai bun tovarăş de drum în viaţă; îţi trebuie răbdare să munceşti, să înveţi, să te rogi … îţi trebuie răbdare şi să iubeşti.

“Unde nu este răbdare, nu este nici iubire" ( Sfântul Grigorie Dialogul)

Rugaciunea Zilei

Rugăciunea de joi

Doamne Iisuse Hristoase, Fiule şi Cuvântul lui Dumnezeu Tatăl, care în ziua de astăzi ai luat Cina cea de pe urmă, cu ucenicii Tăi, şi cu mare umilinţă ai spălat picioarele lor, şi ale ucenicului care Te-a vândut! Apoi, luând pâine şi vin în mâinile Tale Cele Sfinte şi binecuvântându-le cu puterea Ta cea Dumnezeiască, le-ai făcut însuşi Trupul şi Sângele Tău, cu care i-ai împărtăşit zicând: 'Luaţi, mâncaţi şi beţi, că acestea sânt Trupul şi Sângele Meu, pentru ca să se ierte păcatele voastre.' Cela ce tot în ziua aceasta Te-ai înălţat la cer şi ai şezut de-a dreapta lui Dumnezeu, Tatălui Tău, să împărăţesti împreună cu El în veci, ca Unul-Născut Fiul Său preaiubit.

Rogu-Te deci, pentru rugăciunile ucenicilor Tăi, iartă păcatele noastre, ale tuturor, ale celor vii şi ale celor răposaţi. Dă-mi, Doamne, lacrimi fierbinţi, ca să-mi plâng păcatele. Darul Tau cel curăţitor, care a spălat picioarele ucenicilor Tăi, să spele şi să curăţească inima şi sufletul meu, ca aşa, cu vrednicie, cu curăţie şi cu umilinţă să mă împărtăşesc cu Sfintele Tale Taine, acum şi în timpul morţii mele, iar în ora despărţirii mele, cu bucurie să se suie sufletul meu la Tine, fără de nici o frică, întrebare sau împiedicare să trec vămile văzduhului, intrând în mărirea Ta cea cerească. Ajută-mi, Doamne, ca să Te măresc în veci, să mă închin Numelui Tău Celui Sfânt.

Amin.

Biblia intr-un an

Capitolul 43
1. Apoi m-a dus la poartă, la poarta dinspre răsărit.
2. Şi iată slava Dumnezeului lui Israel venea dinspre răsărit; glasul Lui era ca glasul de ape multe şi pământul strălucea de slava Lui.
3. Vedenia aceasta era ca aceea pe care o văzusem mai înainte, tocmai ca aceea pe care o văzusem când am venit să vestesc pieirea cetăţii; vedenia aceasta era asemenea vedeniei pe care o văzusem la râul Chebar. Atunci am căzut cu faţa la pământ.
4. Şi slava Domnului a intrat în templu pe poarta care este cu faţa spre răsărit.
5. Şi m-a ridicat Duhul şi m-a dus în curtea cea dinăuntru şi iată slava Domnului umplea tot templul.
6. Şi am auzit pe Cineva Care-mi grăia din templu, iar bărbatul acela de mai înainte stătea lângă mine.
7. şi mi-a zis glasul: "Fiul omului, acesta este locul tronului Meu şi locul pe care-Mi pun tălpile picioarelor Mele, unde voi locui veşnic în mijlocul fiilor lui Israel; casa lui Israel nu va mai întina numele Meu cel sfânt, nici ea, nici regii ei, prin desfrânările lor, prin cadavrele regilor lor, cu locurile lor înalte.
8. El îşi puneau pragurile lor lângă pragurile Mele şi ţâţânile uşilor lor lângă ţâţânile uşilor Mele, încât un singur perete era între Mine şi ei, şi întinau numele Meu cel sfânt cu urâciunile lor pe care le făceau, şi de aceea i-am pierdut întru mânia Mea.
9. Iar acum ei vor depărta de la Mine desfrânările lor şi trupurile moarte ale regilor lor şi Eu voi locui în mijlocul lor în veci.
10. Iar tu, fiul omului, descrie casei lui Israel acest templu, ca să se ruşineze ei de fărădelegile lor şi să-i măsoare planul.
11. Dacă ei se vor ruşina de toate acelea câte au făcut, atunci să le arăţi chipul templului şi planul lui, ieşirile lui şi intrările lui şi forma lui şi toate întocmirile lui, toate formele lui şi toate legile lui; pune toate acestea în scris înaintea ochilor lor, ca ei să vadă forma lui şi toate întocmirile lui şi să le urmeze întocmai.
12. Iată acum legea templului: pe vârful muntelui tot locul care îl înconjoară este locul cel mai sfânt. Aceasta este legea templului.
13. Iată măsurile jertfelnicului în coţi, socotind drept cot braţul de la cot în jos, împreună cu palma: soclul de jos al lui era înalt de un cot şi lat tot de un cot; iar brâul, care-l încingea pe margine, avea o palmă în lăţime. Acesta era soclul jertfelnicului.
14. Pe soclu, care era la pământ, se înălţa un fundament mic, care mergea ca un fel de prispă de jur împrejurul jertfelnicului, înaltă de doi coţi şi lată de un cot. Pe fundamentul mic se înălţa fundamentul mare, care iarăşi încingea jertfelnicul ca o prispă înaltă de patru coţi şi lată de un cot.
15. Pe fundamentul mare se înălţa însuşi jertfelnicul, înalt de patru coţi; şi din jertfelnic se ridicau patru coarne.
16. Jertfelnicul avea doisprezece coţi înălţime şi doisprezece coţi în lungime. El era în patru colţuri, având toate cele patru laturi ale sale deopotrivă de lungi.
17. Iar faţa soclului jertfelnicului era de paisprezece coţi în lungime şi de paisprezece coţi înălţime şi împrejurul ei avea un brâu de o jumătate de cot. Soclul de pus împrejur era lat de un cot, iar scara de suit la jertfelnic era în partea de răsărit.
18. Apoi mi-a zis bărbatul acela: "Fiul omului, aşa grăieşte Domnul Dumnezeu: Iată rânduielile jertfelnicului pentru ziua când va fi el făcut, ca să se aducă pe el arderi de tot şi ca să fie stropit cu sânge.
19. Preoţilor din tribul lui Levi, care sunt din neamul lui Sadoc şi care se apropie de Mine ca să-Mi slujească, dă-le, zice Domnul Dumnezeu, un viţel din cireada de boi ca jertfă pentru păcat;
20. Şi să iei sângele lui şi să stropeşti cele patru coarne ale jertfelnicului şi pe cele patru colţuri ale soclului lui şi brâul cel dimprejur şi astfel să-l cureţi şi să-l sfinţeşti.
21. Apoi ia viţelul cel de jertfă pentru păcat şi arde-l la locul rânduit al templului, dar afară din locul cel sfânt.
22. Iar a doua zi, ca jertfă pentru păcat, să aduci din turma de capre un ţap fără meteahnă şi să cureţi jertfelnicul tot aşa, cum l-aţi curăţit cu viţelul.
23. Iar după ce vei isprăvi curăţirea, ia din cireada de boi un viţel fără meteahnă şi din turma de oi un berbec fără meteahnă,
24. Şi-i adu înaintea Domnului; preoţii să arunce asupra lor sare şi să-i înalţe ardere de tot Domnului.
25. Şapte zile se aduce jertfă pentru păcat câte un ţap pe zi; de asemenea să se aducă jertfă câte un viţel din cireada de boi şi câte un berbec din turma de oi, fără meteahnă.
26. Şapte zile să facă ispăşire pentru jertfelnic, să-l cureţe şi să-l sfinţească.
27. Iar după sfârşitul acestor zile, în ziua a opta şi mai departe, preoţii vor înălţa, pe jertfelnic, arderile de tot ale voastre şi jertfele de împăcare şi Eu Mă voi milostivi spre voi", zice Domnul Dumnezeu.

Capitolul 44
1. Apoi m-a dus bărbatul acela înapoi la poarta cea din afară a templului, spre răsărit, şi aceasta era închisă.
2. Şi mi-a zis Domnul: "Poarta aceasta va fi închisă, nu se va deschide şi nici un om nu va intra pe ea, căci Domnul Dumnezeul lui Israel a intrat pe ea. De aceea va fi închisă.
3. Cit priveşte pe rege, el se va aşeza acolo, ca să mănânce pâine înaintea Domnului; pe calea porţii va intra şi pe aceeaşi cale va ieşi".
4. După aceea m-a dus pe calea porţii de la miazănoapte, în faţa templului, şi am privit, şi iată slava Domnului umplea templul Domnului, şi am căzut cu faţa la pământ.
6. Şi spune casei celei răzvrătite a lui Israel: Aşa grăieşte Domnul Dumnezeu: Destul vouă, casa lui Israel, cu toate urâciunile voastre;
7. Că aţi băgat înăuntru fii străini, netăiaţi împrejur la inimă şi netăiaţi împrejur la trup, ca să stea în locaşul Meu cel sfânt şi să spurce templul Meu; aţi adus pâinea Mea, grăsimea şi sângele şi aţi stricat legământul Meu cu tot felul de urâciuni de ale voastre.
8. Voi n-aţi făcut slujba Mea în templu, ci i-aţi pus pe ei să îndeplinească slujba voastră în templul Meu în locul vostru".
9. Aşa zice Domnul Dumnezeu: "Nici un fiu străin, netăiat împrejur ia inimă şi netăiat împrejur la trup, nu trebuie să intre în locaşul Meu cel sfânt, nici chiar acel fiu care locuieşte în mijlocul fiilor lui Israel.
10. Chiar şi leviţii, care s-au depărtat de Mine în timpul rătăcirii lui Israel pentru a-şi urma idolii lor, îşi vor purta greutatea păcatului lor.
11. Ei vor sluji în templul Meu ca străjeri la porţile templului şi făcând slujba templului; ei vor junghia pentru popor arderi de tot şi alte jertfe şi vor sta înaintea lui ca să-i slujească.
12. Pentru că ei au slujit înaintea idolilor lui şi au fost pentru casa lui Israel sminteală şi au dus-o la necredinţă, Mi-am ridicat mâna împotriva lor, zice Domnul Dumnezeu, şi îşi vor lua pedeapsa pentru vinovăţia lor.
13. Ei nu se vor apropia de Mine ca să slujească înaintea Mea; nu se vor apropia de lucrurile Mele cele sfinte, nici de Sfânta Sfintelor, ci vor purta asupra lor necinstea şi urâciunile lor, pe care le-au făcut.
14. Îi voi face străjeri la templu, să facă slujba lui, şi tot ce trebuie făcut la el.
15. Iar preoţii din seminţia lui Levi, fiii lui Sadoc, care în vremea abaterii de la Mine a fiilor lui Israel au îndeplinit slujirea Mea în locaşul Meu cel sfânt, aceia se vor apropia de Mine, ca să-Mi slujească şi vor sta înaintea feţei Mele, ca să-Mi aducă grăsime şi sânge, zice Domnul Dumnezeu.
16. Ei vor intra în locaşul Meu cel sfânt şi se vor apropia de masa Mea, ca să-Mi slujească; ei vor îndeplini slujirea Mea.
17. Când vor veni la poarta curţii dinăuntru, atunci se vor îmbrăca în haine de în, iar haine de lână nu trebuie să aibă pe ei în timpul slujbei lor în porţile curţii dinăuntru şi în templu.
18. Turbanele de pe capetele lor trebuie să fie tot de în; hainele cele de pe dedesubt de pe coapsele lor să fie de asemenea de în. Ei nu trebuie să se încingă, ca să nu transpire.
19. Iar când va trebui să iasă în curtea cea de la margine, la popor, atunci trebuie să dezbrace hainele lor cu care au slujit şi să le lase în camerele cele sfinţite şi să se îmbrace "u alte haine, ca să nu se atingă de popor cu hainele lor cele sfinţite.
20. Capetele lor nu trebuie să şi le radă, dar nici părul să nu-şi lase să crească, ci să-şi tundă neapărat capul.
21. Vin nu trebuie să bea nici un preot când are să intre în curtea cea dinăuntru;
22. Nici văduvă, nici despărţită de bărbat nu trebuie să ia ei de femeie, ci pot să ia numai fată din neamul casei lui Israel şi văduvă care a rămas în văduvie după moartea unui preot.
23. Ei trebuie să înveţe pe poporul Meu a deosebi ce este sfânt de ce nu este sfânt şi să le lămurească ce este curat şi ce este necurat.
24. În pricinile nehotărâte, ei trebuie să ia parte la judecată şi vor judeca după aşezămintele Mele şi legile Mele vor păzi şi toate rânduielile Mele cele pentru sărbătorile Mele şi pentru zilele Mele de odihnă le vor păzi cu sfinţenie.
25. De omul mort nimeni din ei nu trebuie să se apropie, ca să nu se facă necurat; numai pentru tată şi pentru mamă, pentru fiu şi pentru fiică, pentru frate şi soră nemăritată pot să se facă necuraţi.
26. După curăţirea acestuia, trebuie să i se mai socotească încă şapte zile.
27. Şi în ziua aceea, când trebuie să se apropie de cele sfinte în curtea cea dinăuntru, ca să slujească în templu, trebuie să aducă jertfă pentru păcat, zice Domnul Dumnezeu.
28. Iar cât priveşte partea lor de moşie, apoi Eu sunt partea lor; şi moşie nu li se va da întru Israel, căci Eu sunt moşia lor.
29. Ei vor mânca din prinosul de pâine, din jertfa pentru păcat şi din jertfa pentru vină. Şi tot ce este afierosit în Israel al lor este.
30. Pârga din toate roadele voastre şi din tot felul de prinoase, ori din ce s-ar alcătui prinoasele voastre, este a preoţilor. Pârga din cele treierate ale voastre să o daţi preotului, ca să odihnească binecuvântarea asupra casei tale.
31. Nici un fel de mortăciuni şi nimic sfâşiat de fiară, nici de păsări, nici de dobitoace nu trebuie să mănânce preoţii.

Capitolul 45
1. Când veţi împărţi pământul în părţi prin sorţi, atunci să osebiţi o parte sfântă a Domnului de douăzeci şi cinci de mii de coţi în lungime şi douăzeci de mii în lăţime, ca să fie sfânt acest loc în toate hotarele lui de jur împrejur.
2. Din el va merge la locaşul sfânt o bucată în patru colţuri de cinci sute de coţi pe cinci sute de coţi şi împrejurul lui o fâşie de loc lată de cincizeci de coti.
3. De la locul pe care va fi locaşul cel sfânt, Sfânta Sfintelor, vei măsura cele douăzeci şi cinci de mii de coţi în lungime şi zece mii de coţi în lăţime;
4. Această parte sfântă de pământ va fi a preoţilor care slujesc locaşului sfânt şi care se apropie să slujească Domnului; acesta va fi pentru ei loc de case şi pentru locaşul sfânt.
5. Douăzeci şi cinci de mii de coţi în lungime şi zece mii de coţi în lăţime va fi bucata de pământ a Leviţilor, slujitorii templului, ca moşie a lor cu cetăţi de locuit.
6. În stăpânirea cetăţii să daţi cinci mii de coţi în lăţime şi douăzeci şi cinci de mii în lungime, în faţa locului sfânt, care este osebit pentru Domnul. Acesta trebuie să fie al întregii oase a lui Israel.
7. Şi regelui să-i daţi parte de pământ, de o parte şi de alta a locului sfânt care este osebit Domnului şi a locului cetăţii, adică o parte la răsărit, în partea de răsărit a celor două porţiuni şi o parte la asfinţit, în partea de asfinţit a celor două porţiuni. În lungime se vor întinde ca una din acele părţi de la hotarul de apus până la hotarul de răsărit al ţării.
8. Acesta este pământul lui, moşia lui în Israel, ca regii Mei de acum să nu mai strâmtoreze poporul Meu, şi ca să lase pământul casei lui Israel după triburile ei.
9. Aşa zice Domnul Dumnezeu: "Destul, regi ai lui Israel! Lăsaţi nedreptăţile şi împilările şi faceţi judecată şi dreptate! Încetaţi de a mai asupri pe poporul Meu, zice Domnul Dumnezeu.
10. Să aveţi cântar drept şi efă dreaptă şi bat drept.
11. Efa şi batul trebuie să fie măsuri deopotrivă de mari, încât într-un bat să încapă a zecea parte dintr-un homer şi într-o efă să încapă a zecea parte dintr-un homer. Mărimea lor trebuie măsurată cu homerul.
12. Siclul să aibă douăzeci de ghere. Mina va fi de douăzeci de sicli, de douăzeci şi cinci de sicli şi de cincisprezece sicli.
13. lată ofranda ce trebuie să daţi regelui: a şasea parte de efă din homerul de grâu şi a şasea parte de efă din homerul de orz.
14. Hotărârea pentru untdelemn: dintr-o coră de untdelemn veţi da a zecea parte dintr-un bat; zece baturi fac un homer, căci homerul are zece baturi;
15. Veţi da o oaie dintr-o turmă de două sute de oi, din păşunile cele mănoase ale lui Israel. Toate acestea le veţi da pentru prinosul de pâine şi ardere de tot şi jertfă de împăcare spre curăţirea voastră, zice Domnul Dumnezeu.
16. Tot poporul ţării este îndatorat să dea aceste prinoase regelui lui Israel,
17. Iar în sarcina regelui vor fi arderile de tot, prinosul de pâine şi turnările la sărbători, la lună nouă, la ziua de odihnă şi la toate prăznuirile casei lui Israel. El va trebui să aducă jertfă pentru păcat, prinos de pâine, ardere de tot şi jertfă de împăcare pentru ispăşirea casei lui Israel".
18. Asa zice Domnul Dumnezeu: "În ziua întâi a lunii întâi ia din cireada de boi un junc fără meteahnă şi curăţă locaşul sfânt.
19. Preotul să ia din sângele acestei jertfe pentru păcat şi să stropească cu el uşorii uşii templului, cele patru laturi ala jertfelnicului şi uşorii porţilor curţii celei dinăuntru.
20. Acelaşi lucru să-l faci şi în ziua a şaptea a lunii, pentru cei ce au greşit cu ştiinţă şi din neştiinţă şi aşa să cureţi templul.
21. În ziua a paisprezecea a lunii întâi, trebuie să prăznuiţi Paştile, sărbătoare de şapte zile, când trebuie să se mănânce azime.
22. În această zi regele va aduce pentru sâne şi pentru tot poporul ţării un viţel ca jertfă pentru păcat.
23. Şi în cele şapte zile ale sărbătorii el trebuie să aducă ardere de tot Domnului în fiecare zi câte şapte viţei şi câte şapte berbeci fără meteahnă, iar ca jertfă pentru păcat să aducă în fiecare zi câte un ţap din turma de capre.
24. Prinos de pâine trebuie să aducă el câte o efă de fiecare viţel şi câte o efă de fiecare berbec şi câte un hin de untdelemn la efă.
25. În ziua a cincisprezecea a lunii a şaptea, la sărbătoarea corturilor, timp de şapte zile, el trebuie să aducă la fel: aceeaşi jertfă pentru păcat, aceeaşi ardere de tot şi tot atâta prinos de pâine şi tot atâta untdelemn".