Aducerea moaştelor Sfântului Mucenic şi Arhidiacon Ştefan (+34) de la Ierusalim la Constantinopol, în anul 428
Stil vechi
2 August

Marți

Stil nou
15 August
Ziua precedentă
Ziua următoare
Postul Adormirii Maicii Domnului. Post aspru
Aducerea moaştelor Sfântului Mucenic şi Arhidiacon Ştefan (+34) de la Ierusalim la Constantinopol, în anul 428. Sfântul Cuvios Vasile Blajenâi, nebun pentru Hristos și făcător de minuni din Moscova, care s-a săvârșit cu pace în anul 1557. Sfinţii Mucenici: Maxim, Dada şi Cvintilian din Ozovia. Mutarea moaștelor Sfinţilor şi Drepţilor: Nicodim, Gamaliil și fiul său Aviv, din Ierusalim (secolul I), în anul 415. Sfântul Mucenic Foca. Binecredinciosul împărat Iustinian cel Mare (VI). Sfântul Ierarh Maxim, episcop de Padova, mărturisitor şi făcător de minuni în Italia (II). Sfântul Ierarh Auspiciu, primul episcop de Apt în Franţa (IV). Sfinţii Mucenici: Felix şi Niceta din Verona în Italia. Sfântul Mucenic Rutilius din nordul Africii (+250). Sfântul Friard din Vindumitta-Galicia în Franţa (+573). Sfânta Muceniță Sidwwl, fecioară din Anglia. Sfântul Ierarh Betharius, episcop de Chartres în Franţa (+623). Sfânta Cuvioasă Eteldrita, prinţesă din Anglia, iar mai târziu pustnică la Crowland (+351). Sfântul Ierarh Plegmund, arhiepiscop de Canterbury în Anglia (+ 914). Sfântul Cuvios Vasile din Kubensk în Rusia (+ 1472). Sfântul Marco din Belavinsk-Vologda în Rusia (+ 1492). Sfântul Mucenic Teodor de la Mănăstirea Tsanakal din Rusia (+1690). Sfântul Cuvios Mucenic Platon (Colegov) din Rusia, care a pătimit în timpul regimului comunist (+1937).
File pateric

Nasa le spuse finilor:
- De când m-am măritat, niciodată nu am căutat numai sporirea mea duhovnicească, fără să tin cont de sotul meu. Ci întotdeauna am căutat să fie el folosit, si apoi am tinut cont de mine.
- Cum adică? întrebă finul.
- Când cumpăram vreo carte duhovnicească, nu o citeam eu prima, ci îl lăsam pe el să o citească mai întâi. Pentru că dacă doi oameni se iubesc, bucuria lor este să vadă că celuilalt îi este bine. Si sotul meu s-a purtat la fel cu mine. Dacă în vreo sâmbătă seara mai era treabă de făcut în casă, nu pleca singur la vecernie, lăsându-mă pe mine să muncesc. Ci mă ajuta la treabă, si plecam împreună. Sau, dacă din când în când îsi dorea ca într-o sâmbătă seara să mergem la o piesă de teatru, în loc să mergem la vecernie, îi făceam pe plac, desi as fi preferat să merg la slujbă. Dar la fel se întâmpla când îl rugam să mergem la vreun concert, si, desi el ar fi preferat vecernia, venea cu mine. Duhovnicul nostru ne-a spus că, nefiind vorba de liturghie, la care mergem în fiecare duminică, la vecernie putem lipsi din când în când.
- Dar e mai important teatrul decât vecernia?
- Nu, în nici un caz. Când putem vedea piesa duminică seara, sâmbăta venim la vecernie. Dar concertele nu se prea repetă.
- Si de ce vă lasă părintele?
- Pentru că vrea să ne ferească de ispita formalismului în care cad unii care vin la slujbă ca la armată si o ascultă ca niste soldati. Slujba e un moment de comuniune cu Dumnezeu. Or, comuniunea are nevoie si de libertate, altfel se ajunge la rutină. Si după osteneala unei săptămâni, ne prinde bine un moment de respiro. Părintele ne-a spus că în timp s-ar putea să iubim atât de mult vecernia, încât să nu ne mai trebuiască nici teatru, nici concerte. Dar nu ne-a impus nimic. Nu despre asta vroiam să vorbesc, că oricum nu de multe ori lipsim de la vecerniile de sâmbătă. Ci despre faptul că în viata de familie, în care cel mai important lucru este sporirea duhovnicească a sotilor, fiecare trebuie să tină seama si de starea celuilalt. Nu îti poti duce sotul sau sotia în cârcă, cum ai duce un cadavru. Ci trebuie ca amândoi să privească urcusul duhovnicesc ca pe comoara cea mai de pret.

Zis-a un bătrân oarecare: "Fiilor, din tineretile mele, eu niciodată n-am vrut să mă folosesc numai pe mine, iar pe fratele meu să-l las nefolosit. Totdeauna m-am silit, după putinta mea, ca să-l folosesc pe fratele meu întâi si apoi pe mine, stiind că folosul fratelui meu este roada mea". (9-349)

Pilda zilei

Dreptatea dumnezeiasca

"Cateva zile in urma a venit la mine la spovedanie o fetita de vreo 8 anisori. O iau de cap si o intreb:

- "Cum te cheama?"

- “Lenuta”.

- "Ia zi Lenuta, ce s-a mai intamplat, ce te framanta?"

Zice: - "Am ganduri rele despre Dumnezeu".

- "Mai, mai, Lenuta, si ce fel de ganduri rele ai tu despre Dumnezeu?"

- "Ca Dumnezeu e rau".

- "Dar cum ti-ai dat tu seama ca Dumnezeu e rau?"

- "E rau, pentru ca El ii pedepseste pe oameni".

- "Chiar asa? Pe care oameni ii pedepseste El? Stii tu vreun om pe care l-a pedepsit Dumnezeu?"

- "Pe oamenii necredinciosi".

- "Cine ti-a zis tie asta?"

- "Scrie intr-o carte".

- "Nu-i buna cartea aceea, Lenuta, cine ti-a dat tie asa o carte?"

- "Am citit eu".

- "Lenuta, ia spune tu, daca un om face o fapta rea, asa-i ca el nimereste la inchisoare?"

- "Da".

- "Si cine-l pedepseste pe el, oare nu se pedepseste el singur, pentru ca a facut o fapta rea si oamenii il pun la inchisoare?"

- "Da".

- "Dar Dumnezeu nu-l pedepseste, numai oamenii il pedepsesc si el singur se pedepseste cand face o fapta rea. Dumnezeu ne-a spus noua sa ne ducem la cei din inchisoare si sa le ducem de mancare si sa-i ajutam pe ei, asa-i?"

- "Da".

- "Si-atunci, Dumnezeu ii pedepseste pe cei necredinciosi sau ii iubeste, daca El ne-a dat porunca sa-i ajutam pe ei?"

- "Ii iubeste".

- "Si cum iti pare tie, Dumnezeu e bun sau rau?"

- "E bun".

- "M-ai esti suparata pe Dumnezeu, Lenuta?"

- "Nu".

- "L-ai iertat pe Dumnezeu?"

- "Da".

(parintele Savatie Bastovoi)

Rugaciunea Zilei

Rugaciunea de Marţi

Doamne Dumnezeul meu! Osândit stau înaintea Feţei Tale celei Sfinte, şi-mi mărturisesc nevrednicia, neputinţa şi sărăcia mea cea mare. Pentru aceasta mă rog Ţie, o, Izvor dulce şi noianul îndurării, deschide stavilele cerului şi plouă asupra mea bunătăţile îndurării Tale, pentru ca să pot scoate lacrimi, să plâng, să spăl şi să curăţesc sufletul meu de întinăciunea păcatelor, cu căinţă tare şi adevărată. Şi ca să-mi dai acest Dar, Stăpâne, pun mijlocitor pe înainte Mergătorul Ioan, către care zic: O, învăţătorule al credinţei şi mărite Proorocule, care eşti mai mare decât toţi proorocii, precum Însuşi Fiul lui Dumnezeu te-a numit în Sfânta Evanghelie, tu, care ai arătat poporului pe Stăpânul Hristos, tu, care L-ai botezat în Iordan şi ai văzut cerurile deschizându-se, tu, care ai auzit glasul Părintelui Ceresc şi ai văzut pe Duhul Sfânt ca un porumbel pogorându-se peste El. Rogu-te, ajută-mi cu mijlocirea ta, tu, care stai în cer înaintea judecătorului Veşnic, şi fă să se îndure de mine, că ai multă îndrăzneală iubirea Lui.

Întinde mâna aceea, cu care L-ai botezat şi strică cugetele mele cele rele, şi mă întăreşte să-mi petrec viaţa pe calea cea bună a lui Dumnezeu. O, Proorocule! Luminează-mi mintea cu poruncile Domnului, ca să le ţin minte şi să le păzesc, până la capătul vieţii mele. Şi să stai lângă mine în ora morţii mele, să mă duci pocăit înaintea Stăpânului meu, Dumnezeu. Roagă-te încă şi pentru toată lumea, ca Dumnezeu să dea ajutor creştinilor, şi celor vii şi celor răposaţi, şi să-i odihnească de nevoile cele multe, să le dea toate cele de trebuinţă şi să-i învrednicească Împărăţiei Sale.

Amin.

Biblia intr-un an

Isaia

Capitolul 55
1.  Cei ce sunteţi însetaţi, mergeţi la apă, şi cei care nu aveţi argint, mergeţi de cumpăraţi şi mâncaţi, mergeţi şi cumpăraţi fără de argint şi fără preţ vin şi grăsime.
2.  Pentru ce cheltuiţi argintul vostru pentru un lucru care nu hrăneşte şi câştigul muncii voastre pentru ceva care nu vă satură? Ascultaţi-Mă pe Mine şi veţi mânca cele bune şi întru bunătăţi se va desfăta sufletul vostru.
3.  Luaţi aminte cu urechile voastre şi mergeţi pe căile Mele. Ascultaţi-Mă pe Mine şi viu va fi sufletul vostru. Voi face cu voi legământ veşnic, dându-vă îndurările Mele cele făgăduite lui David.
4.  Iată l-am făcut mărturie popoarelor, căpetenie şi stăpânitor peste neamuri.
5.  Iată, tu vei chema popoare pe care nu le ştii şi popoare care pe tine nu te-au cunoscut vor alerga la tine, pentru Domnul Dumnezeul tău şi pentru Sfântul lui Israel, căci El te preamăreşte.
6.  Căutaţi pe Domnul cât Îl puteţi găsi, strigaţi către Dânsul cât El este aproape de voi.
7.  Cel rău să lase calea lui şi omul cel nelegiuit vicleniile lui şi să se întoarcă spre Domnul, căci El Se va milostivi de dânsul, şi către Dumnezeul nostru cel mult iertător.
8.  Căci gândurile Mele nu sunt ca gândurile voastre şi căile Mele ca ale voastre, zice Domnul.
9.  Şi cât de departe sunt cerurile de la pământ, aşa de departe sunt căile Mele de căile voastre şi cugetele Mele de cugetele voastre.
10.  Precum se coboară ploaia şi zăpada din cer şi nu se mai întoarce până nu adapă pământul şi-l face de răsare şi rodeşte şi dă sămânţă semănătorului şi pâine spre mâncare,
11.  Asa va fi cuvântul Meu care iese din gura Mea; el nu se întoarce către Mine fără să dea rod, ci el face voia Mea şi îşi îndeplineşte rostul lui.
12.  Şi voi cu veselie veţi ieşi şi în pace veţi fi călăuziţi; munţii şi colinele vor izbucni în strigăte de veselie înaintea voastră şi toţi copacii câmpului vor bate din palme!
13.  În locul spinilor va creşte Chiparosul şi în locul urzicii va creşte mirtul. A Domnului fi-va slava, spre veşnică şi nepieritoare pomenire.

Capitolul 56
1.  Aşa zice Domnul: "Păziţi dreptatea şi faceţi lucruri drepte, că în curând va veni mântuirea Mea şi dreptatea Mea se va descoperi.
2.  Fericit este omul care săvârşeşte acestea şi care ţine la ele: Păzeşte ziua de odihnă ca să nu fie pângărită şi îşi fereşte mâna lui ca să nu făptuiască nici un rău.
3.  şi să nu zică cel de alt neam, care s-a alipit de Domnul: "Domnul mă va despărţi de poporul Său!" Şi famenul să nu zică: "Iată eu sunt un copac uscat!"
4.  Pentru că aşa zice Domnul către fameni: Celor care păzesc zilele Mele de odihnă şi aleg ceea ce Îmi este plăcut Mie şi stăruie în legământul Meu,
5.  Le voi da în casa Mea şi înăuntrul zidurilor Mele un nume şi un loc mai de preţ decât fii şi fiice; le voi da un nume veşnic şi nepieritor.
6.  Şi pentru străinii alipiţi de Domnul ca să slujească şi să iubească numele Domnului şi să fie slujitorii Săi, toţi câţi păzesc ziua de odihnă ca să nu fie pângărită şi stăruie în legământul Meu,
7.  Pe aceştia îi voi aduce în muntele cel sfânt al Meu şi îi voi bucura în locaşul Meu de rugăciune. Arderile lor de tot şi jertfele lor vor fi primite pe altarul Meu; căci templul Meu, locaş de rugăciune se va chema pentru toate popoarele!"
8.  Acestea sunt zisele Domnului, Care adună pe cei risipiţi ai lui Israel: "La cei adunaţi voi mai aduna şi alţii!"
9.  Fiare ale câmpului, veniţi, mâncaţi şi voi, toate animalele pădurii!
10.  Străjerii Mei sunt orbi cu toţii, ei nu înţeleg nimic. Toţi sunt câini muţi care nu pot să latre. Ei visează, stau tolăniţi şi le place să doarmă.
11.  Aceştia sunt câini hrăpăreţi care nu se mai satură; sunt păstorii care nu pricep nimic. Toţi umblă în căile lor şi se silesc pentru câştigul lor.
12.  "Veniţi, zic ei, voi aduce vin, bea-vom băuturi îmbătătoare! Şi mâine va fi, ca astăzi, mare zi de veselie".

Capitolul 57
1.  Dreptul piere şi nimeni nu ia aminte; se duc oamenii cinstiţi şt nimănui nu-i pasă că din pricina răutăţii a pierit cel drept.
2.  El intră în pace în groapă. Cel care umblă pe calea cea dreaptă se odihneşte în sălaşurile sale.
3.  Dar voi, feciori de vrăjitoare, neam de stricaţi şi desfrânaţi, apropiaţi-vă.
4.  De cine vă bateţi joc? La cine vă strâmbaţi şi scoateţi limba? Nu sunteţi voi copii păcătoşi, neam de mincinoşi?
5.  Ardeţi de poftă pe lângă idolii de sub orice copac verde şi jertfiţi pe fii în albia râurilor şi în peşteri.
6.  Pietrele cele lucioase ale râurilor sunt partea ta! Iată, iată sorţul tău! Lor le aduci jertfă cu turnare şi prinoase! Pot Eu să fiu mulţumit de aceasta?
7.  Pe un munte înalt şi ridicat îţi aşezi patul tău şi acolo te urci ca să aduci jertfa ta!
8.  După uşă, în dosul uşorilor, ai pus amintirea ta; şi departe de Mine tu desfaci patul tău, te urci şi îl mai lărgeşti, faci legământ cu ei, îţi place să te culci cu ei...
9.  Tu alergi după Melec cu untdelemn şi cu miresme multe; tu trimiţi solii tăi departe, şi te cobori până la locuinţa morţilor.
10.  Călătoria ta cea lungă te oboseşte, dar nu zici: "Nu-mi mai trebuie!" Tu găseşti insă puteri noi, pentru aceasta tu nu te dai bătut!
11.  De cine îţi era frică? De cine te temeai ca să Mă mânii pe Mine, să nu-ţi mai aduci aminte şi nici să nu-ţi mai pese? Fiindcă n-am deschis gura şi am închis ochii, tu nu te-ai temut de Mine!
12.  Eu îţi voi face ştiută dreptatea ta, căci lucrurile tale nu slujesc la nimic.
13.  Când tu vei striga, să te izbăvească idolii tăi! Pe toţi ii va duce vântul Şi o suflare îi va face nevăzuţi! Dar cel care îşi pune nădejdea în Mine va moşteni pământul şi va stăpâni în muntele cel sfânt.
14.  Şi li se va zice: Gătiţi, gătiţi, faceţi drum, daţi la o parte orice piedică din calea poporului Meu.
15.  Că aşa zice Domnul, a Cărui locuinţă este veşnică şi al Cărui nume este sfânt: Sălăşluiesc într-un loc înalt şi sfânt şi sunt cu cei smeriţi şi înfrânţi, ca să înviorez pe cei cu duhul umilit şi să îmbărbătez pe cei cu inima frântă.
16.  Căci nu vreau să cert totdeauna şi să stărui în mânie, căci înaintea Mea ar cădea în nesimţire duhul şi sufletele pe care le-am creat.
17.  Pentru fărădelegea sa, M-am întărâtat o clipă şi, stând ascuns, l-am lovit întru mânia Mea. Şi el, răzvrătit, mergea pe calea inimii sale!
18.  Am văzut căile sale şi îl voi vindeca, îl voi povăţui, îl voi odihni şi îl voi mângâia.
19.  Şi cei care îl jeleau vor izbucni în cântări de mulţumire. Pace, pace celor de aproape şi celor de departe, zice Domnul, şi Eu îl voi tămădui.
20.  Cei fără de lege sunt ca marea cea înviforată, care nu se poate astâmpăra şi valurile ei scormonesc tină şi nămol.
21.  Cei fără de lege n-au pace, zice Domnul.