Isaia
Capitolul 49
1. Ascultaţi, ostroave, luaţi aminte, popoare depărtate! Domnul M-a chemat de la naşterea Mea, din pântecele maicii Mele Mi-a spus pe nume.
2. Făcut-a din gura Mea sabie ascuţită; ascunsu-M-a la umbra mâinii Sale. Făcut-a din Mine săgeată ascuţită şi în tolba Sa de o parte M-a pus,
3. Şi Mi-a zis Mie: "Tu eşti sluga Mea, Israel, întru care Eu Mă voi preaslăvi!"
4. Dar Eu Îmi spuneam: "În deşert M-am trudit, în zadar şi pentru nimic Mi-am prăpădit puterea Mea!" Partea ce Mi se cuvine Mie este la Domnul şi răsplata Mea la Dumnezeul Meu.
5. Şi acum Domnul Cel Care M-a zidit din pântecele maicii Mele ca să-l slujesc Lui şi să întorc pe Iacov către El şi să strâng la un loc pe Israel - căci aşa am fost Eu cinstit în ochii Domnului şi Dumnezeul Meu fost-a puterea Mea, -
6. Mi-a zis: "Puţin lucru este să fii sluga Mea ca să aduci la loc seminţiile lui Iacov şi să întorci pe cei ce-au scăpat dintre ai lui Israel. Te voi face Lumina popoarelor ca să duci mântuirea Mea până la marginile pământului!"
7. Aşa grăieşte Răscumpărătorul şi Sfântul lui, Israel către Cel dispreţuit şi către urâciunea neamurilor, Sluga tiranilor: "Regi Te vor vedea şi se vor ridica, căpetenii se vor închina pentru Domnul cel credincios şi pentru Sfântul lui Israel, Cel Care Te-a ales!"
8. Aşa grăieşte Domnul: "În vremea milostivirii Te voi asculta şi în vremea mântuirii Te voi ajuta. Te-am făcut şi Te-am hotărât Legământ al poporului, ca să aşezi rânduială în ţară şi să dai fiecăruia moştenirile nimicite!"
9. Ca să zici celor robiţi: "Ieşiţi!" şi celor care sunt în întuneric: "Veniţi la lumină!" Ei vor paşte oriunde pe calea lor şi pe toate povârnişurile va fi păşunea lor.
10. Nu le va fi nici foame, nici sete, soarele şi vântul cel arzător nu-i va atinge, că Cel Care se va milostivi de ei va fi Povăţuitorul lor şi îi va îndrepta către izvoare de apă.
11. Voi preface toţi munţii Mei în drumuri şi cărările Mele vor fi bine gătite.
12. Iată că unii vin din ţinuturi depărtate, de la miazănoapte, de la apus, iar alţii din ţara Sinim.
13. Săltaţi, ceruri, de bucurie şi tu, pământule, bucură-te; munţilor, chiotiţi de veselie, că Domnul a mângâiat pe poporul Său şi de cei în necaz ai Lui S-a milostivit.
14. Sionul zicea: "Domnul m-a părăsit şi Stăpânul meu m-a uitat!"
15. Oare femeia uită pe pruncul ei şi de rodul pântecelui ei n-are ea milă? Chiar când ea îl va uita, Eu nu te voi uita pe tine.
16. Iată, te-am însemnat în palmele Mele; zidurile tale sunt totdeauna înaintea ochilor Mei!
17. Cei ce te vor ridica din ruini aleargă către tine şi cei ce te-au pustiit fug departe de tine.
18. Ridică ochii tăi de jur împrejur şi vezi: toţi se adună, toţi vin la tine. Viu sunt Eu, zice Domnul, tu te vei îmbrăca întru ei ca într-un veşmânt de podoabă Şi te vei încinge cu ei ca o mireasă.
19. Căci locurile tale pustii, ruinele tale şi ţara ta pustiită vor fi prea strâmte pentru locuitorii tăi, iar pustiitorii tăi vor fi departe.
20. Şi vor mai grăi la urechile tale feciorii tăi de care tu erai lipsită: "ţinutul este prea strâmt pentru mine, fă-mi loc să stau şi eu!"
21. Atunci tu vei zice în inima ta: "Cine mi i-a născut pe aceştia? Pierdusem copiii mei şi eram stearpă, dusă în robie şi gonită; dar pe aceştia cine i-a născut? Iată că rămăsesem singură! Dar aceştia de unde vin?"
22. Aşa zice Domnul Dumnezeu: "Iată voi ridica mâna Mea către neamuri şi către popoare voi înălţa steagul meu. Ele vor aduce pe feciorii tăi pe braţe şi pe fiicele tale pe umeri le vor purta.
23. Regi te vor creşte şi prinţese te vor alăpta. Cu faţa la pământ se vor închina înaintea ta şi vor linge pulberea de pe picioarele tale. Atunci tu vei şti că Eu sunt Domnul, Care nu ruşinează pe cei ce îşi pun nădejdea în El!
24. Oare poate să i se ia celui viteaz prada şi celui puternic să i se smulgă din mână cei robiri?
25. Da! zice Domnul: "Chiar robii unui viteaz i se vor lua, prada unui războinic îi va scăpa; Eu Mă voi război cu potrivnicii tăi şi pe fiii tăi Eu îi voi scăpa!
26. Şi pe asupritorii tăi îi voi face să-şi mănânce carnea lor şi să se îmbete de sângele lor ca de vin. Atunci toată făptura va şti că Eu sunt Domnul, Mântuitorul tău şi Răscumpărătorul tău, viteazul lui Iacov!"
Capitolul 50
1. Aşa zice Domnul: Unde este cartea de despărţire cu care am alungat pe mama voastră? Sau care este datornicul Meu, căruia Eu v-am vândut? Pentru că numai pentru fărădelegile voastre aţi fost vânduţi şi pentru păcatele voastre am alungat pe mama voastră.
2. Pentru ce când veneam nu găseam pe nimeni şi când strigam nimeni nu răspundea? Oare mâna Mea este prea scurtă, ca să răscumpere, sau nu am destulă putere, ca să izbăvesc? Prin certarea Mea sec marea şi râurile le prefac în pustiu; peştii din ele mor, că nu mai este apă şi se sfârşesc de sete.
3. Eu îmbrac cerul cu zăbranic şi îl acopăr cu un veşmânt de jale.
4. Domnul Dumnezeu Mi-a dat Mie limbă de ucenic, ca să ştiu să grăiesc celor deznădăjduiţi. În fiecare dimineaţă El deşteaptă, trezeşte urechea Mea, ca să ascult ca un ucenic.
5. Domnul Dumnezeu Mi-a deschis urechea, dar Eu nu M-am împotrivit şi nici nu M-am dat înapoi.
6. Spatele l-am dat spre bătăi şi obrajii mei spre pălmuiri, şi fata Mea nu am ferit-o de ruşinea scuipărilor.
7. Şi Domnul Dumnezeu Mi-a venit în ajutor şi n-am fost făcut de ocară. De aceea am şi întărit faţa Mea ca o cremene, căci ştiam că nu voi fi făcut de ocară.
8. Apărătorul Meu este aproape. Cine se judecă cu Mine? Să ne măsurăm împreună! Cine este potrivnicul Meu? Să se apropie!
9. Iată, Domnul Dumnezeu Îmi este întru ajutor; cine Mă va osândi? Iată, ca un veşmânt vechi toţi se vor prăpădi şi molia îi va mânca!
10. Cine din voi se teme de Domnul să asculte glasul Slugii Sale! Cel care umblă în întuneric şi fără lumină să nădăjduiască întru numele Domnului şi să se bizuie pe Dumnezeul lui!
11. Voi toţi, care aprindeţi focul şi pregătiţi săgeţi arzătoare, aruncaţi-vă în focul săgeţilor voastre pe care l-aţi aprins! Din mâna Mea vi se întâmplă una ca aceasta; pe patul durerii veţi fi culcaţi!
Capitolul 51
1. Ascultaţi-Mă pe Mine, voi care umblaţi după dreptate, voi care căutaţi pe Domnul! Priviţi la stânca din care aţi fost tăiaţi şi către cariera de piatră din care aţi fost scoşi.
2. Priviţi pe Avraam, tatăl vostru, şi la Sarra cea care în dureri v-a născut. Că pe el singur l-am chemat, l-am binecuvântat şi l-am înmulţit.
3. Iar Domnul va mângâia Sionul, şi dărâmăturilor lui le va da nădejde. El va preface pustiul lui în rai şi pământul lui neroditor în grădina Domnului; bucurie şi veselie va fi acolo, mulţumiri şi cântări de laudă!
4. Ia aminte la Mine, poporul Meu, şi voi, neamuri, fiţi cu urechea la Mine, că de la Mine va veni învăţătura şi legea Mea va fi lumină popoarelor.
5. Dreptatea Mea este aproape, vine mântuirea Mea şi braţul Meu va face dreptate popoarelor, întru Mine vor nădăjdui ţinuturile cele depărtate, că de la braţul Meu aşteaptă scăparea.
6. Ridicaţi la ceruri ochii voştri şi priviţi jos pământul; cerurile vor trece ca un fum şi pământul ca o haină se va învechi; locuitorii vor muri ca muştele, mântuirea Mea va dăinui în veac şi în veac şi dreptatea Mea nu va avea sfârşit.
7. Ascultaţi-Mă pe Mine, voi, cunoscători ai dreptăţii, popor care eşti cu legea Mea în inimă! Nu te teme de ocara oamenilor şi de batjocura lor să nu te înfricoşezi. La fel ca pe un veşmânt îi va mânca molia şi ca pe lână viermii îi vor mistui.
8. Dar dreptatea Mea va rămâne în veac şi mântuirea Mea din neam în neam.
9. Ridică-te, scoală-te, îmbracă-te cu tărie, braţ al Domnului! Înalţă-te ca odinioară, ca în veacurile trecute! N-ai zdrobit Tu pe Rahab şi n-ai spintecat Tu balaurul?
10. Nu eşti Tu, oare, Cel ce ai secat marea şi apele adâncului celui fără fund, Cel ce adâncimile mării le-ai prefăcut în cărare largă pentru cei răscumpăraţi ai Tăi?
11. Şi astfel cei mântuiţi ai Domnului se vor întoarce şi vor veni în Sion, în cântări de biruinţă şi o bucurie veşnică va încununa capul lor. Bucuria şi veselia vor veni peste ei, iar durerea, întristarea şi suspinarea se vor depărta de la ei.
12. Eu, Eu sunt Cel ce dă nădejde! Cine eşti tu, ca să te temi de un muritor şi de un om de rând care trece ca iarba?
13. Şi să dai uitării pe Domnul, Ziditorul tău, Care a întins cerurile şi a întemeiat pământul? Să te înfricoşezi mereu, în fiecare zi, de urgia asupritorului care umblă să te piardă? Unde este oare urgia asupritorului?
14. Curând cel ferecat în cătuşe va fi dezlegat şi nu va muri în temniţă şi de pâine nu va duce lipsă.
15. Eu sunt Domnul Dumnezeul Care stârnesc marea şi face să mugească valurile ei; Domnul Savaot este numele Lui.
16. Pune-voi cuvintele Mele în, gura ta şi la umbra mâinii Mele te voi acoperi, ca să întind cerurile, să întemeiez pământul şi să zic Sionului: "Tu eşti poporul Meu!"
17. Trezeşte-te, trezeşte-te, scoală-te, Ierusalime, tu care ai băut din mâna Domnului paharul urgiei Lui; potirul ameţelii l-ai băut şi l-ai sorbit.
18. Nici unul din toţi copiii pe care i-a născut nu este care să-l fi călăuzit. Nimeni nu l-a ţinut de mână din toţi feciorii pe care i-a crescut!
19. Aceste două nenorociri te-au lovit: Cine te va plânge? Pustiirea şi dărâmarea, foametea şi sabia. Cine te va mângâia?
20. Feciorii tăi zac fără vlagă în colţurile uliţelor, ca o antilopă prinsă în cursă, beţi de urgia Domnului, de certarea Dumnezeului tău.
21. Drept aceea, ia aminte, sărmană cetate, ameţită, dar nu de vin!
22. Aşa grăieşte Stăpânul, Domnul Dumnezeul tău, Care Se luptă pentru poporul Său: "Iată Eu iau din mâna ta paharul ameţelii, cupa mâniei Mele, şi tu nu o vei mai bea!
23. Şi o voi pune în mâna asupritorilor tăi, în mâna celor ce te-au supus, care îţi ziceau: Pleacă-te la pământ ca să trecem peste tine! Şi tu făceai spatele tău ca un pământ şi ca o cale pentru trecători!"