Sfinţii Petru şi Fevronia (+1228) Sfinții Cuvioși Dionisie, Ctitorul Mănăstirii Prodromu din Muntele Athos (+1389) și Dometie, prietenul său, sihastru purtător de Dumnezeu (+1410) Sfânta Cuvioasă Muceniţă Fevronia, cea mult pătimitoare, care a pătimit la Nisibe (+304) Sfântul Cuvios Nicon (Beleaev), ultimul stareț de la Optina (+1931)
Stil vechi
25 Iunie

Vineri

Stil nou
8 Iulie
Ziua precedentă
Ziua următoare
Postul Sfinților Apostoli. Post aspru
Sfinţii Petru şi Fevronia (+1228). Sfântul Cuvios Nicon (Beleaev), ultimul stareț de la Optina (+1931). Sfânta Cuvioasă Muceniţă Fevronia, cea mult pătimitoare, care a pătimit la Nisibe (+304). Sfinții Mucenici: preoții Nicolae, Vasilie (Milițîn) (+1918) și Vasilie (Protopopov) (+1940) care au pătimit în timpul regimului comunist. Sfinții Cuvioși Dionisie, Ctitorul Mănăstirii Prodromu din Muntele Athos (+1389) și Dometie, prietenul său, sihastru purtător de Dumnezeu (+1410). Sfinții Mucenici și fraţi buni: Orentie, Farnacie, Eros, Firm, Firmin, Chiriac şi Longhin ostașii (III). Sfintele Cuvioase Muceniţe: Leonida, Livia şi Evtropia, monahii din Nisibe, care au pătimit la Palmyra în Siria (+305). Sfântul Cuvios Simon, monah din Muntele Sinai. Sfântul Cuvios Nou Mucenic Procopie din Sfântul Munte Athos, care a pătimit la Smirna (+1810). Sfinții Mucenici: Lucia fecioara, Anceia; Antonie; Irineu, Teodor, Dionisie, Apolonie și Victor, care au pătimit la Roma. Sfinții Mucenici: Medean din Otricoli în Italia și Galican Patricianul din Egipt (+362). Sfântul Mucenic Solomon din Franţa (V). Sfinții Ierarhi: Maxim, episcop de Torino, și Prosper, episcop de Reggio-Emilia în Italia (+466). Sfântul Cuvios Selif, pustnic la Cornwall în Anglia (VI). Sfinții Ierarhi: Galican, episcop de Embrun în Franţa, și Moluag, episcop şi propovăduitor în Scoţia (+541 și +572). Sfântul Ierarh Molonach, episcop de Lismore în Scoţia (VII). Sfânta Muceniţă Eurosia din Franţa, care s-a săvârşit în Jaca în Spania, și a Sfântului Cuvios Adelbert din Anglia, arhidiacon la Frisia în Olanda (+714 și +740). Sfântul Mucenic Solomon, regele Bretaniei, și Sfântul Sfințit Mucenic Gohard, episcop de Nantes în Franţa (+874 și +843). Sfântul Ierarh Teolipt, mitropolit de Filadelfia și scriitor filocalic (+1322). Sfântul Mucenic Gheorghe din Atalia în Asia Mică (+1823).
File pateric

Un crestin se ruga tot timpul ca pe lumea cealaltă să ajungă în rai, la un loc cu sotia si copii săi. Părintele Ilarion i-a spus odată:
- Mi-a spus cersetorul din fata bisericii că ieri ati venit pe rând la slujbă. Mai întâi băiatul cel mare, studentul, apoi cel mijlociu, si abia apoi tu cu sotia. În fata bisericii era o masină rămasă în pană, cea pe care ai împins-o împreună cu ceilalti. Dar masina era si când a trecut studentul, care însă nu s-a gândit că poate da o mână de ajutor. Mijlociul poate s-a gândit că nu are destulă putere, desi dacă ar fi împins si el masina s-ar fi urnit înainte să sosesti tu. Vrei să fiti la un loc în rai? Atunci ai grijă să trăiască si ei asa cum trăiesti tu, să se gândească mai mult la aproapele lor. Dumnezeu nu vă poate pune la un loc dacă nu duceti cu toti lupta cea bună. În rai nu se ajunge pe pile sau prin aranjamente, ci fiecare e pus la locul potrivit măsurii sale. Si ai grijă de propria mântuire, nu te gândi că te vei mântui cu sigurantă, că s-ar putea să pierzi raiul. Toată nădejdea să o pui în mila lui Dumnezeu.

A întrebat un bătrân dacă se folosesc cei ce cer rugăciunile părintilor, iar ei se lenevesc. Si i-a răspuns: "Mult poate rugăciunea dreptului, precum este scris; însă care se face, adică aceea care se ajutorează de cel ce cere rugăciunea, păzindu-se cu toată osârdia si cu durere în inimă de gânduri si fapte rele. Că de va petrece cu nebăgare de seamă, de nici un folos nu-i va fi, chiar dacă sfintii se vor ruga pentru el. Că unul zidind si altul surpând, ce au folosit, fără numai osteneli?"
A adaos încă si acest fel de povestire, zicând: "Era un sfânt părinte al unei chinovii împodobit cu toată fapta bună, dar mai vârtos cu smerita cugetare, cu blândetea, cu milostivirea către săraci si cu dragostea. Acesta se ruga mult lui Dumnezeu, zicând: "Doamne, mă stii pe mine cât sunt de păcătos, dar nădăjduiesc în îndurările Tale să mă mântuiesc prin mila Ta. Deci, mă rog bunătătii Tale, Stăpâne, să nu mă desparti de obstea mea, ci împreună cu mine si pe aceia îi învredniceste Împărătiei Tale, pentru nespusa Ta bunătate"".
Deci, această rugăciune neîncetat făcând-o, l-a încredintat iubitorul de oameni Dumnezeu în acest chip: trebuia să se săvârsească pomenire de sfinti la o altă mănăstire, care nu era departe de dânsii, si îl chemau părintii acelei mănăstiri pe el împreună cu ucenicii lui. Iar el se lepăda. Dar a auzit în vis, zicându-i-se să meargă si să trimită întâi pe ucenicii săi, apoi să meargă singur. Deci, ducându-se ucenicii lui, zăcea un înger în chip de sărac bolnav în mijlocul drumului. Venind ucenicii la locul acela si văzându-l văitându-se, l-au întrebat care e pricina. Iar el a zis: "Sunt bolnav si eram călare pe dobitoc, care, trântindu-mă, a fugit si iată, nu are cine să-mi ajute". Iar ei au zis: "Ce putem să-ti facem, avvo? Noi suntem pe jos". Si lăsându-l, s-au dus. Apoi, după putin timp a venit si părintele lor si l-a aflat zăcând si suspinând, si înstiintându-se de pricină i-a zis: "Nu au venit niste monahi si nu te-au aflat asa?". Iar el a zis: "Ba da, au venit, dar neînstiintându-se de pricină au trecut zicând: "Noi suntem pe jos, ce putem să-ti facem?"". Zis-a lui avva: "Poti să umbli putin si să mergem?". Iar el a zis: "Nu pot!". Atunci avva i-a zis: "Vino să te iau în spate si Dumnezeu ne va ajuta si vom merge". Iar el a zis: "Cum poti atâta depărtare să mă duci în spate? Mergi si te roagă pentru mine!". Iar avva a zis: "Nu te voi lăsa, ci iată piatra aceea, te voi pune pe dânsa si mă voi apleca si te voi lua în spate". Si asa a făcut.
La început îl simtea că este greu, ca un om mare, apoi se făcea mai usor, tot mai usor, încât se minuna cel ce îl purta pe spate. Si deodată s-a făcut nevăzut si a venit glas către el: "Pururea te rugai pentru ucenicii tăi să se învrednicească împreună cu tine de Împărătia cerurilor, si iată că altele sunt măsurile tale si altele ale lor. Deci fă-i pe ei să vină la lucrarea ta si vei dobândi cererea, căci eu sunt Dreptul Judecător, răsplătind fiecăruia după faptele lui". (1-321)

Pilda zilei

Rugăciunea neîncetată a unei ţărănci 

La părintele Paisie Olaru venise o femeie să se spovedească. Ea l-a întrebat: "Părinte, cum o fi cu mântuirea mea? Eu nu ştiu multe rugăciuni pe de rost, pentru că nu am fost dată la şcoală şi nu ştiu să citesc". Părintele a întrebat-o: "Şi nu te rogi?", la care ea a grăit: "Mă rog, cum să nu mă rog". "Şi cum te rogi?". "Uite cum mă rog. Atunci când mătur prin casă zic în mintea mea: "Doamne, curăţeşte sufletul meu, cum curăţ eu gunoiul din casă". Atunci când spăl rufe spun din nou: "Spală, Doamne, negreala păcatelor din inima mea, ca să fie frumoasă, aşa cum e o rufă curată şi spălată". Când fac orice alt lucru spun aceleaşi cuvinte". Femeia l-a întrebat în final: "Părinte, o fi bună rugăciunea asta?", iar părintele Paisie i-a spus asa: "Numai aşa să te rogi toată viaţa de acum înainte!".

Rugaciunea Zilei

Rugăciunea de vineri

Doamne Iisuse Hristoase, Mântuitorul cel dulce al sufletului meu, în această zi a Răstignirii Tale pe Cruce ai pătimit şi ai luat moarte pentru păcatele noastre, mă mărturisesc înaintea Ta, cum că eu sânt cel ce Te-am răstignit cu păcatele mele cele multe.

Mă rog însă Bunătăţii Tale celei nespuse, să mă învredniceşti cu Darul Tău, Doamne, ca şi eu să pot răbda patimi pentru credinţa, speranţa şi iubirea ce le am către Tine, precum Tu Cel îndurat ai răbdat pentru mântuirea mea. Întăreşte-mă, o, Doamne ca de astăzi înainte să port Crucea Ta cu bucurie şi cu mare căinţă, şi să urăsc cugetele mele şi voinţele mele cele rele. Sădeşte în inima mea întristarea de moartea Ta ca să o simt precum au simţit-o iubita ta Maică, ucenicii Tăi şi femeile purtătoare de mir, ce stăteau lângă Crucea Ta.

Luminează-mi simţirile cele sufleteşti, ca să se mişte şi să priceapă moartea Ta, precum ai făcut de Te-au cunoscut făpturile cele neînsufleţite, când s-au mişcat la Răstignirea Ta, şi mai vârtos, cum te-a cunoscut tâlharul cel credincios şi pocăit, şi ţi s-a plecat, de l-ai pus în rai. Dă-mi, Doamne, şi mie, tâlharului celui rău, Darul Tău, precum atunci l-ai dat aceluia şi-mi iartă păcatele, pentru Sfintele Tale Patimi, şi cu bună întoarcere şi căinţă mă aşează împreună cu el în rai, ca un Dumnezeu şi Ziditor ce-mi eşti.

Mă închin Crucii Tale, Hristoase, şi pentru iubirea Ta către noi, zic către dânsa: Bucură-te, cinstită Cruce a lui Hristos, pe care ridicat şi pironit fiind Domnul, a mântuit lumea!

Bucură-te, pom binecuvântat, pentru că tu ai ţinut rodul vieţii, care ne-a mântuit de moartea păcatului. Bucură-te, drugul cel tare, care ai sfărâmat uşile iadului.

Bucură-te, cheie împărătească, ce ai deschis uşa raiului.

O, Hristoase al meu răstignit, câte ai pătimit pentru noi! Câte răni, câte scuipări şi câtă ocară ai răbdat pentru păcatele noastre şi pentru a ne da încă pildă de adevărată răbdare în suferinţele şi necazurile vieţii acesteia!

Si fiindcă acestea ni le trimite Dumnezeu pentru păcatele noastre, ca să ne îndreptăm şi să ne apropiem de El, şi aşa, numai spre folosul nostru ne pedepseşte în această viaţă. De aceea, rogu-mă Ţie, Stăpâne, ca la necazurile, ispitele şi durerile câte ar veni asupra mea, să-mi înmulţeşti împreună şi răbdarea, puterea şi mulţumirea, căci cunosc, că neputincios sânt de nu mă vei întări; orb de nu mă vei lumina; legat de nu mă vei dezlega; fricos de nu mă vei face îndrăzneţ; pierdut de nu mă vei cerca; sclav de nu mă vei răscumpăra cu bogata şi Dumnezeiasca Ta putere şi cu Darul Sfintei Tale Cruci, căreia mă închin şi o măresc, acum, şi pururea şi în vecii vecilor.

Amin.

Biblia intr-un an

Psalmul 123
1.  De n-ar fi fost Domnul cu noi, să spună Israel!
2.  De n-ar fi fost Domnul cu noi, când s-au ridicat oamenii împotriva noastră,
3.  De vii ne-ar fi înghiţit pe noi, când s-a aprins mânia lor împotriva noastră.
4.  Apa ne-ar fi înecat pe noi, şuvoi ar fi trecut peste sufletul nostru.
5.  Atunci ar fi trecut peste sufletul nostru valuri înspăimântătoare.
6.  Binecuvântat este Domnul, Care nu ne-a dat pe noi spre vânare dinţilor lor.
7.  Sufletul nostru a scăpat ca o pasăre din cursa vânătorilor; cursa s-a sfărâmat şi noi ne-am izbăvit.
8.  Ajutorul nostru este în numele Domnului, Cel ce a făcut cerul şi pământul. 

Psalmul 124
1.  Cei ce se încred în Domnul sunt ca muntele Sionului; nu se va clătina în veac cel ce locuieşte în Ierusalim.
2.  Munţi sunt împrejurul lui şi Domnul împrejurul poporului Său, de acum şi până în veac.
3.  Că nu va lăsa Domnul toiagul păcătoşilor peste soarta drepţilor, ca să nu-şi întindă drepţii întru fărădelegi mâinile lor.
4.  Fă bine, Doamne, celor buni şi celor drepţi cu inima;
5.  Iar pe cei ce se abat pe căi nedrepte, Domnul îi va duce cu cei ce lucrează fărădelegea. Pace peste Israel! 

Psalmul 125
1.  Când a întors Domnul robia Sionului ne-am umplut de mângâiere.
2.  Atunci s-a umplut de bucurie gura noastră şi limba noastră de veselie; atunci se zicea între neamuri: "Mari lucruri a făcut Domnul cu ei!"
3.  Mari lucruri a făcut Domnul cu noi: ne-a umplut de bucurie.
4.  Întoarce, Doamne, robia noastră, cum întorci pâraiele spre miazăzi.
5.  Cei ce seamănă cu lacrimi, cu bucurie vor secera.
6.  Mergând mergeau şi plângeau, aruncând seminţele lor, dar venind vor veni cu bucurie, ridicând snopii lor. 

Psalmul 126
1.  De n-ar zidi Domnul casa, în zadar s-ar osteni cei ce o zidesc; de n-ar păzi Domnul cetatea, în zadar ar priveghea cel ce o păzeşte.
2.  în zadar vă sculaţi dis-de-dimineaţă, în zadar vă culcaţi târziu, voi care mâncaţi pâinea durerii, dacă nu v-ar da Domnul somn, iubiţi ai Săi.
3.  Iată, fiii sunt moştenirea Domnului, răsplata rodului pântecelui.
4.  Precum sunt săgeţile în mâna celui viteaz, aşa sunt copiii părinţilor tineri.
5.  Fericit este omul care-şi va umple casa de copii; nu se va ruşina când va grăi cu vrăjmaşii săi în poartă. 

Psalmul 127
1.  Fericiţi toţi cei ce se tem de Domnul, care umblă în căile Lui.
2.  Rodul muncii mâinilor tale vei mânca. Fericit eşti; bine-ţi va fi!
3.  Femeia ta ca o vie roditoare, în laturile casei tale; fiii tăi ca nişte vlăstare tinere de măslin, împrejurul mesei tale.
4.  Iată, aşa se va binecuvânta omul, cel ce se teme de Domnul.
5.  "Te va binecuvânta Domnul din Sion şi vei vedea bunătăţile Ierusalimului în toate zilele vieţii tale.
6.  Şi vei vedea pe fiii fiilor tăi. Pace peste Israel! 

Psalmul 128
1.  De multe ori s-au luptat cu mine din tinereţile mele, să spună Israel!
2.  De multe ori s-au luptat cu mine, din tinereţile mele şi nu m-au biruit.
3.  Spatele mi-au lovit păcătoşii, întins-au nelegiuirea lor;
4.  Dar Domnul Cel drept a tăiat grumajii păcătoşilor.
5.  Să se ruşineze şi să se întoarcă înapoi toţi cei ce urăsc Sionul.
6.  Facă-se ca iarba de pe acoperişuri, care, mai înainte de a fi smulsă, s-a uscat,
7.  Din care nu şi-a umplut mâna lui secerătorul şi sânul său, cel ce adună snopii,
8.  Şi trecătorii nu vor zice: "Binecuvântarea Domnului fie peste voi!" sau: "Vă binecuvântăm în numele Domnului!"