Calendox

Stil vechi

21 Aprilie

Sâmbătă

Stil nou

4 Mai

Ziua precedentă

Ziua următoare

Postul Paștelui. Post negru

Sâmbăta Mare. Sfinții Sfințiți Mucenici din Italia: Episcopul Ianuarie de Benevent și cei împreună cu dânsul, diaconii: Procul, Soson şi Faust, citeţul Dezideriu și binecredincioșii creștini: Eutihie şi Acution, care s-au săvârşit de sabie în timpul împăratului Dioclețian (+305). Sfinții Mucenici: Teodor din Perga Pamfiliei și mama lui, Filipia, şi cei dimpreună cu dânșii: Dioscor, Socrat şi Dionisie, care s-au săvârșit prin sabie (II). Sfânta Muceniță Alexandra împărăteasa, soția împăratului Dioclețian, şi slugile ei Apolo, Isachie şi Codrat, care au crezut în Hristos prin Sfântul Mare Mucenic Gheorghe (+303). Sfântul Ierarh Maximian, Patriarhul Constantinopolului (+434). Sfântul Cuvios Atanasie Sinaitul (+685). Sfântul Mucenic Apolonius dregătorul (II). Sfântul Ierarh Ciprian, episcop de Brescia în Italia (+552). Sfântul Cuvios Beuno, egumen la Clynnog în Anglia (+642). Sfântul Cuvios Ethilwald, ieromonah din Farne în Anglia (+699). Sfântul Cuvios Maelruba, stareţ din Irlanda (+722). Sfântul Cuvios Frodulf, monah la Mănăstirea „Sfântul Martin” din Autun în Franţa (+750). Sfântul Cuvios Alexie, preot din Bortsurmani în Rusia (+1848). Sfinții Sfințiți Noi Mucenici din Rusia: protoiereul Vasile (+1945) și preotul Nicolae (Pisarev), care au pătimit în timpul regimului comunist (+1933). Sfinții Noi Mucenici din Rusia: Sfântul Sfințit Mucenic, Preotul Ioan (Prigorovski) (+1918), Sfântul Sfințit Mucenic, Preotul Alexie (Protopopov) (+1938).

File pateric

PENTRU AVVA EVPREPIE

1 ) Zis-a avva Evprepie: avand intru tine ca este Dumnezeu credincios si puternic, crede intru Dansul si te vei impartasi de cele ale Lui. Iar de defaimezi, nu crezi. Si toti credem ca toate sunt Lui cu putinta, dar si intru lucrurile tale crede Lui, ca si intru tine face minuni.

2) Acestasi pradandu-se, ajuta impreuna pradatorilor. Iar dupa ce au incarcat ei cele din iauntru si-au lasat toiagul lor si indata ce l-a vazut avva Evprepie, s-a mahnit si luandu-l alerga inapoia lor, vrand sa li-l dea. lar aceia nevrand sa-l primeasca, ci temandu-se sa nu li se intample ceva, intalnind el pe unii, care mergeau pe aceeasi cale, ii poftea sa le dea lor acel toiag.

3) A zis avva Evprepie : cele trupesti sunt materie. Cel ce iubeste lumea, iubeste sminteala si impiedicarile. Deci de se va intampla sa se piarda candva ceva, aceasta trebuie sa o primim cu bucurie si cu marturisire, fiindca ne-am izbavit de griji.

4) Un frate a intrebat pe avva Evprepie pentru viata. Si a zis batranul : iarba mananca, cu iarba te imbraca, pe iarba te culca ( adica toate le defaima ), iar inima castig-o de fier.

5) Un frate a intrebat pe acest batran, zicand : cum vine frica lui Dumnezeu in suflet ? Si a zis batranul : de va veni omul smerenie si neagoniseala si neosandire, vine la el frica lui Dumnezeu.

6) Acestasi a zis : sa petreaca cu tine pururea frica lui Dumnezeu si smerenia si lipsa de bucate si plansul.

7) La inceputul sau avva Evprepie a mers la un batran si a zis lui : avvo, spune-mi un cuvant, cum sa ma mantuiesc ! Iar el i-a zis : de voiesti sa te mantuiesti, cand vei merge la cineva, sa nu apuci mai inainte sa graiesti, pana nu te va intreba, iar el pentru cuvantul acesta umilindu-se, a pus metanie, zicand : cu adevarat multe carti am citit si acest fel de invatatura nu am cunoscut. Si mult folosindu-se, s-a dus.

Pilda zilei

Rotaru

Într-o zi, un ofiţer zise în faţa plutonului său:

- Să iasă în faţă toţi rotarii!

Ieşiră înainte câţiva soldaţi şi ofiţerul a început a-i întreba pe fiecare de unde a învăţat rotăria şi cât se pricep.

Ajunse Ia un soldat, pe care îl întrebă:

- Şi tu eşti rotar, băiete?

- Eu nu sunt rotar…

- Atunci de ce-ai ieşit în faţă?

Soldatul i-a răspuns:

- Am ieşit pentru că pe mine mă cheamă... Rotaru, dar n-am fost rotar în viaţa mea.

Aşa se întâmplă şi cu mulţi creştini din ziua de azi: îşi zic creştini, dar nu sunt creştini, după cum nu era rotar acel soldat, pe care, totuşi, îl chema Rotaru. Se numesc creştini, fiindcă sunt botezaţi în legea creştină, dar faptele îi contrazic. Oare ce întreabă preotul la botez: "Te lepezi de satana? şi de toate lucrurile lui? şi de toţi slujitorii lui? şi de toată slujirea lui? şi de toată trufia lui?" Oare ne-am lepădat cu adevărat de toate acestea, ca să merităm numele de creştin?

Rugaciunea Zilei

Rugăciunea de sâmbătă

Doamne lisuse Hristoase, Judecătorul meu Prea drept! Cunosc că păcatele mele sânt fără de număr. De aceea Te rog în această zi, în care de Iosif şi de Nicodim pus fiind în Mormânt, Te-ai pogorât în iad cu Sfântul şi Îndumnezeitul Tău suflet şi de acolo ai depărtat întunericul cu lumina Dumnezeirii Tale şi ai adus bucurie nespus de mare strămoşilor noştri, căci i-ai mântuit de sclavia cea cumplită şi i-ai suit în rai.

Îngroapă păcatele mele şi cugetele mele cele rele şi viclene, ca să piară din mintea mea şi să nu se mai lupte cu sufletul meu. Luminează întunecatul iad al inimii mele, alungă întunericul păcatelor mele, şi suie mintea mea la cer, ca sa mă bucur de Faţa Ta. Aşa Doamne, primeşte umilita mea rugăciune ca o tămâie mirositoare, pentru rugăciunile iubitei Tale Maici, care Te-a văzut pe Cruce pironit între doi tâlhari, şi de durerile Tale cumplite i s-a rănit inima; care împreună cu ucenicii şi cu mironosiţele Te-au pus în mormânt, care a treia zi Te-au văzut înviat din morţi şi la înălţarea Ta Te-a văzut suindu-Te de la pământ la cer, însoţit de Sfinţii Tăi Îngeri.

Îndură-Te, Doamne, şi de cei vii şi de cei răposaţi, pentru rugăciunile Sfinţilor Tăi, către care zic şi eu, nevrednicul: O, fericiţi servitori ai lui Dumnezeu! Nu încetaţi a vă ruga Lui, ziua şi noaptea pentru noi, nevrednicii, care pururea greşim cu atâtea nenumărate păcate! Mijlociţi pentru noi Darul şi ajutorul lui Dumnezeu, pe care nu ştim a-l cere după cuviinţă. Nu încetaţi a vă ruga, pentru că prin rugăciunile voastre, păcătoşii să câştige iertare, săracii ajutorul, întristaţii mângâiere, bolnavii sănătate, cei slabi la minte înţelepciune, cei tulburaţi linişte, cei asupriţi ocrotire, şi toţi împreună Darul lui Dumnezeu, spre folosul cel sufletesc, în mărirea lui Dumnezeu Celui în Treime lăudat, Căruia i se cuvine cinste şi închinăciune în veci.

Amin.

Biblia intr-un an

Cartea întâia a lui Ezdra

Capitolul 5
1.     Dar proorocul Agheu şi proorocul Zaharia, fiul lui Ido, au grăit Iudeilor celor din Ierusalim şi din Iuda cuvinte prooroceşti în numele Dumnezeului lui Israel.
2.     Atunci s-au sculat Zorobabel, fiul lui Salatiel, şi Iosua, fiul lui Ioţadac, şi au început a zidi templul lui Dumnezeu cel din Ierusalim, fiind cu ei proorocii lui Dumnezeu, care îi întăreau.
3.     În vremea aceea au venit la el Tatnai, cârmuitorul ţinuturilor de peste fluviu, şi Şetar-Boznai şi tovarăşii lor, şi le-au grăit aşa: "Cine v-a dat vouă învoire să zidiţi casa aceasta şi să isprăviţi zidurile acestea?"
4.     Atunci noi le-am spus numele acelor oameni care zideau casa aceasta.
5.     Dar ochiul Dumnezeului lor era spre căpeteniile iudaice, şi aceia nu i-au mustrat până nu au adus lucrurile la cunoştinţa lui Darie şi până n-a venit dezlegare în chestiunea aceasta.
6.     Iată cuprinsul scrisorii pe care Tatnai, cârmuitorul ţinuturilor de peste Eufrat, şi Şetar-Boznai cu tovarăşii lor, cu Arfarsateii cei de peste fluviu, au trimis-o regelui Darie,
7.     Şi iată ce era scris în înştiinţarea trimisă lui:
8.     "Pace întru toate regelui Darie! Cunoscut fie regelui că noi am fost în ţinutul lui Iuda, la templul Dumnezeului celui mare, şi am văzut că el se zideşte din pietre mari şi se pune şi lemn în zid şi lucrarea aceasta merge repede şi au spor la mână.
9.     Atunci am întrebat noi pe căpetenii şi le-am zis aşa: Cine v-a dat vouă învoire să zidiţi casa aceasta şi zidurile acestea să le isprăviţi?
10.     Pe lângă aceasta i-am mai întrebat şi de numele acelora, ca să-ţi dăm de veste şi să-ţi seriem numele acelor oameni, care sunt mai însemnaţi la ei.
11.     Şi ei mi-au răspuns eu vorbele acestea: Noi suntem robii Dumnezeului cerului şi al pământului şi zidim templul care a fost făcut cu mult înainte de aceasta şi pe care un mare rege al lui Israel l-a zidit şi l-a isprăvit.
12.     Când însă părinţii noştri au mâniat pe Dumnezeul cerului, Acesta i-a dat în mâna lui Nabucodonosor, regele Babilonului, care a dărâmat templul acesta şi pe popor l-a strămutat la Babilon.
13.     Iar în anul întâi al lui Cirus, regele Babilonului, regele Cirus a dat învoire să se zidească acest templu al lui Dumnezeu;
14.     Chiar şi vasele de aur şi de argint ale templului lui Dumnezeu, pe care Nabucodonosor le luase din templul Ierusalimului şi le dusese în capiştea din Babilon, le-a scos regele Cirus din capiştea Babilonului şi le-a dat în seama lui Şeşbaţar, pe care l-a numit el cârmuitor şi i-a zis:
15.     Ia vasele acestea, mergi şi pune-le în templul din Ierusalim, şi templul lui Dumnezeu să se zidească pe locul lui vechi.
16.     Atunci Şeşbaţar acela a venit şi a pus temelia templului lui Dumnezeu din Ierusalim, şţ de atunci şi până astăzi se zideşte el şi nu s-a isprăvit.
17.     Deci, dacă binevoieşte regele, să se caute în casa vistieriei regale de acolo din Babilon şi să se vadă dacă în adevăr regele Cirus a dat învoire să se zidească acest templu al lui Dumnezeu în Ierusalim şi să ni se trimită ştire care este voinţa regelui în această privinţă".

Capitolul 6
1.     Atunci regele Darie a dat poruncă să se cerceteze la locul unde se păstrau actele şi unde se ţinea vistieria la Babilon.
2.     Şi s-a găsit în palatul din Ecbatana, care este în ţinutul Mediei, un sul de pergament, în care era scrisă această amintire:
3.     "În anul întâi al regelui Cirus, regele Cirus a dat această poruncă pentru templul lui Dumnezeu cel din Ierusalim: Să se zidească templul pe locul acela unde se aduc jertfele şi să i se pună temelii sănătoase! Înălţimea lui să fie de şaizeci de coţi şi lărgimea lui tot de şaizeci de coţi.
4.     Să se pună trei rânduri de pietre şi un rând de lemn, iar cheltuielile să se dea din casa regelui.
5.     Chiar şi vasele de aur şi de argint ale templului lui Dumnezeu, pe care Nabucodonosor le-a luat din templul din Ierusalim şi le-a dus la Babilon să se înapoieze şi să se ducă în templul din Ierusalim şi să se pună fiecare la locul lui în templul lui Dumnezeu".
6.     "Deci, Tatnai, cârmuitor al ţinuturilor de peste fluviu, şi Şetar-Boznai cu tovarăşii voştri, cu Arfarsateii cei de peste fluviu, depărtaţi-vă de acolo şi nu opriţi lucrările la acel templu al lui Dumnezeu;
7.     Lasă pe cârmuitorul iudeu şi pe căpeteniile iudaice să zidească acel templu al lui Dumnezeu pe locul lui.
8.     Iar din partea mea se dă poruncă cu privire la cele cu care voi trebuie să ajutaţi acelor căpetenii iudaice la zidirea acelui templu al lui Dumnezeu: Luaţi numaidecât din birul ţinuturilor de peste fluviu şi daţi oamenilor acelora, ca lucrul să nu se oprească; şi ce trebuie pentru arderile de tot ale Dumnezeului ceresc:
9.     Viţei, sau berbeci, sau miei, precum şi grâu, sare, vin şi untdelemn, să li se dea, cum vor zice preoţii cei din Ierusalim,
10.     Ca ei să aducă jertfă plăcută Dumnezeului ceresc şi să se roage pentru sănătatea regelui şi a fiilor lui.
11.     Tot de mine poruncă se mai dă că dacă vreun om va schimba această hotărâre, atunci se va scoate o bârnă din casa lui şi va fi acela ridicat şi pironit pe ea, iar casa lui se va preface pentru aceasta în dărâmătură.
12.     Şi Dumnezeu al Cărui nume locuieşte acolo să doboare pe tot regele şi poporul care şi-ar întinde mâna sa ca să schimbe aceasta în paguba acestui templu al lui Dumnezeu din Ierusalim. Eu, Darie, am dat porunca aceasta; să fie întocmai adusă la îndeplinire!"
13.     Atunci Tatnai, cârmuitorul ţinuturilor de peste fluviu, şi Şetar-Boznai cu tovarăşii lor au făcut întocmai aşa, cum poruncise regele Darie.
14.     Şi căpeteniile Iudeilor au zidit şi au sporit, după proorocia lui Agheu proorocul şi a lui Zaharia, fiul lui Ido. Şi cu voia Dumnezeului lui Israel şi a lui Cirus şi Darie şi Artaxerxe, regii Perşilor, l-au zidit şi l-au isprăvit.
15.     Şi s-a isprăvit templul acesta în ziua a treia a lunii Adar, în al şaselea an al domniei regelui Darie.
16.     Şi fiii lui Israel, preoţii şi ceilalţi, care se întorseseră din robie, au săvârşit cu bucurie sfinţirea acestui templu al lui Dumnezeu.
17.     La sfinţirea acestui templu al lui Dumnezeu s-au adus: o sută de boi, două sute de berbeci, patru sute de miei şi doisprezece ţapi, jertfă de iertarea păcatelor pentru tot Israelul, după numărul seminţiilor lui Israel.
18.     Şi au fost puşi preoţii cu rândul şi leviţii tot cu rândul să slujească lui Dumnezeu în Ierusalim, cum era scris în cartea lui Moise.
19.     Şi cei ce se întorseseră din robie au săvârşit Paştile în ziua a paisprezecea a lunii întâi,
20.     Pentru că se curăţiseră preoţii şi leviţii şi cu toţii până la unul erau curaţi; şi au junghiat mielul Paştilor pentru toţi cei ce se întorseseră din robie, pentru fraţii lor preoţi şi pentru ei înşişi.
21.     Şi au mâncat fiii lui Israel, cei ce se întorseseră din robie şi cei ce se despărţiseră cu ei de necurăţenia popoarelor ţării, ca să caute pe Domnul Dumnezeul lui Israel;
22.     Şi au prăznuit sărbătoarea azimelor şapte zile cu bucurie, pentru că îi înveselise Domnul şi întorsese spre ei inima regelui Asiriei, ca să le întărească mâinile la zidirea templului Domnului Dumnezeului lui Israel.

Capitolul 7
1.     După întâmplările acestea, sub domnia lui Artaxerxe, regele Perşilor, Ezdra, fiul lui Seraia, fiul lui Azaria, fiul lui Hilchia,
2.     Fiul lui Şalum, fiul lui Ţadoc, fiul lui Ahitub,
3.     Fiul lui Amaria, fiul lui Azaria, fiul lui Meraiot,
4.     Fiul lui Zerahia, fiul lui Uzi,
5.     Fiul lui Buchi, fiul lui Abişua, fiul lui Finees, fiul lui Eleazar, fiul lui Aaron arhiereul,
6.     Acest Ezdra a ieşit din Babilon; şi era el cărturar iscusit şi cunoscător al legii lui Moise, pe care o dăduse Domnul Dumnezeul lui Israel. Iar regele i-a dat lui tot ce a dorit, pentru că mâna Dumnezeului său era peste el.
7.     Şi împreună cu el au plecat la Ierusalim şi unii din fiii lui Israel şi preoţi şi leviţi şi cântăreţi şi portari şi cei încredinţaţi templului, în anul al şaptelea al domniei lui Artaxerxe.
8.     Şi a venit el la Ierusalim tot în al şaptelea an al regelui, în luna a cincea;
9.     Căci în ziua întâi a lunii întâi a fost plecarea lui din Babilon, iar în ziua întâi a lunii a cincea a ajuns la Ierusalim, pentru că mâna binefăcătoare a lui Dumnezeu era peste el;
10.     Căci Ezdra se hotărâse cu toată inima să înveţe legea Domnului şi s-o împlinească şi să înveţe pe Israel legea şi dreptatea.
11.     Iată acum şi cuprinsul scrisorii pe care Artaxerxe a dat-o lui Ezdra, preotul şi cărturarul, care propovăduise în Israel cuvintele poruncilor Domnului şi ale legilor Lui:
12.     "Artaxerxe, regele regilor, către Ezdra, preotul, învăţătorul legii Dumnezeului ceresc Celui desăvârşit...
13.     S-a dat de mine poruncă, ca în regatul meu toţi aceia din poporul lui Israel şi din preoţii lui şi din leviţii lui, care doresc să se ducă la Ierusalim, să meargă cu tine.
14.     Fiindcă tu eşti trimis de rege şi de cei şapte sfetnici ai lui, ca să cercetezi Iuda şi Ierusalimul după legea Dumnezeului tău, pe care o ai în mâna ta,
15.     Şi să duci argintul şi aurul pe care regele şi sfetnicii lui l-au jertfit Dumnezeului lui Israel a Căruia locuinţă este în Ierusalim
16.     Şi tot aurul şi argintul pe care-l vei aduna tu din toată ţara Babilonului, împreună cu toate darurile de bună voie de la popor şi preoţi, pe care le vor jertfi ei pentru templul Dumnezeului lor, cel din Ierusalim.
17.     De aceea cumpără numaidecât cu banii aceştia, boi, berbeci, miei şi daruri de pâine cât trebuie, şi turnări pentru ei şi du-le la jertfelnicul templului Dumnezeului vostru cel din Ierusalim.
18.     Şi ce veţi crede voi şi fraţii voştri că este bine să faceţi cu celălalt argint şi aur, aceea să faceţi după voia Dumnezeului vostru.
19.     Şi vasele ce ţi s-au dat ţie pentru slujbele templului Dumnezeului tău, pune-le înaintea Dumnezeului Ierusalimului.
20.     Şi alte lucruri de trebuinţă pentru templul Dumnezeului tău, ce vei crede tu că trebuie, dă-le din casa vistieriilor regeşti.
21.     Din partea mea, a regelui Artaxerxe, se dă tuturor păstrătorilor vistieriilor de peste râu porunca aceasta: Tot ce va cere de la voi preotul Ezdra, învăţătorul legii Dumnezeului ceresc, să-i daţi numaidecât;
22.     Argint până la o sută de talanţi, grâu până la o sută de core, vin până la o sută de baturi şi tot până la o sută de baturi de untdelemn; iar sare, fără măsură.
23.     Tot ce s-a poruncit de Dumnezeul ceresc trebuie să se facă cu îngrijire pentru templul Dumnezeului celui ceresc. Băgaţi de seamă să nu-şi întindă cineva mâna asupra templului Dumnezeului celui ceresc, ca să nu fie mânia Lui asupra regatului, a regelui şi a fiilor lui.
24.     Şi vă dăm ştire că nici asupra unuia din preoţi, sau leviţi, sau cântăreţi, sau portari, sau cei încredinţaţi templului, sau slujitori ai acestui templu al lui Dumnezeu să nu se pună nici bir, nici dare, nici vamă.
25.     Iar tu, Ezdra, după înţelepciunea Dumnezeului tău, care este în mina ta, să pui cârmuitori şi judecători şi să judece aceia tot poporul cel de peste fluviu, pe toţi cei ce ştiu legea Dumnezeului tău, iar pe cei ce nu o ştiu, să-i învăţaţi.
26.     Şi cine nu va împlini legea Dumnezeului tău şi legea regelui, asupra aceluia să se facă îndată judecată şi să se osândească sau la moarte, sau la izgonire, sau la amendă, sau la închidere în temniţă".
27.     "Binecuvântat este Domnul Dumnezeul părinţilor noştri Care a pus în inima regelui gândul să împodobească templul Domnului cel din Ierusalim şi a atras asupra mea mila regelui şi a sfetnicilor lui şi a tuturor dregătorilor celor puternici ai regelui!
28.     Atunci eu m-am întărit, căci mâna Domnului Dumnezeului meu era peste mine, şi am adunat pe căpeteniile lui Israel, ca să meargă cu mine".