Pomenirea Sfinților Sfințiți Mucenici din Italia: Episcopul Ianuarie de Benevent și cei împreună cu dânsul, diaconii: Procul, Soson şi Faust, citeţul Dezideriu și binecredincioșii creștini: Eutihie şi Acution, care s-au săvârşit de sabie în timpul împăratului Dioclețian (+305)

In timpul persecutiilor impotriva crestinilor conduse de imparatii pagani Diocletian si Maximian, Ianuarie este prins si adus inaintea ighemonului Campaniei, un pagan pe nume Timotei. Acesta din urma, dupa ce a incercat in numeroase randuri sa il convinga pe Ianuarie sa se inchine la idoli si sa le aduca ofranda, promitandu-i marea cu sarea sau torturandu-l, il gaseste pe Ianuarie neclintit in credinta cea dreapta, ramanand un aparator indarjit al credintei crestine. Astfel, ighemonul decide sa il arunce in foc intr-un cuptor incins. De acolo Ianuarie iese nevatamat, asa cum s-a intamplat si cu cei trei tineri in cuptorul Babilonului. Acest lucru a fost posibil datorita ingerului trimis de Dumnezeu, care s-a pogarat asupra sfantului si cu puterea sa a transformat focul in racoreala.

Astfel, Ianuarie, nevatamat incepu sa dantuiasca si sa cante in mijlocul focului in timp ce il slavea pe bunul Dumnezeu. Iar cand iesi Ianuarie din cuptor, cei prezenti vazura ca hainele sale nu au atins focul. La vazul acestui miracol, ighemonul, crezand ca episcopul a reusit sa faca acest lucru cu puterea vrajilor, se manie mai tare si ordona ca sfantul sa fie intins astfel incat incheieturile sa i se dezlege din alcatuirile lor. Astfel, este intins pe pat unde este batut fara mila. Atat de tare a fost batut sfantul incat trupul sau se sfarama, iar oasele goale se puteau vedea in timp ce pamantul se umplu de sange. La acest ritual barbar au fost prezenti si doi clerici, Faust diaconul si Desiderie citetul, care stateau neputinciosi in multime si priveau cum sfantul episcop este torturat.

Păgânii, observandu-i pe clerici ii recunoscura, stiind ca sunt crestini deoarece nu faceau parte din multimea care se bucura ca Ianuarie este chinui. Acestia plangeau de fiecare data cand se uitau la chinurile la care sfantul mucenic este supus. Sunt prinsi de pagani, care ii leaga alaturi de Ianuarie si ii duc in la ighemonul din cetatea Puteoli, care ii arunca in temnita. Tot acolo erau inchisi si Proclu si Sosie, diaconii acelei cetati dar si doi oameni simpli, Eutihie si Acution, care urmau sa fie aruncati la fiare. Mai apoi, toti acestia, in ziua urmatoare sunt scosi in public si sunt dati la fiare sa fie mancati. Insa bunul Dumnezeu, care ii ocroteste mereu pe sfintii Sai, astupa gurile fiarelor, oprind astfel sacrificarea credinciosilor.

Minunea aceasta a fost intampinata cu mirare si spaima de toti cei prezenti la acea priveliste. Totusi, ighemonul, considerand minunea savarsita de Dumnezeu ca vraja, se gandi care ar fi modalitatea prin care prin care ar putea scapa de Ianuariu si de cei care il insoteau. Astfel, de la cat se gandi cum sa faca rau credinciosilor, deodata orbi. Totusi, Ianuarie, fiind o fire care nu a cunoscut rautatea, se ruga pentru vrajmasul sau, Timotei, caruia Dumnezeu ii reda vederea. Oamnii care vedeau toate acele minuni savarsite au inceput sa creada in Mantuitorul nostru Iisus Hristos, find cam vreo 5000 de oameni. Totusi, inima neagra a ighemonului nu ii permite sa vada lucrarea Dumnezeiasca. Astfel, nu doar ca nu a cunoscut adevarul ci a ajuns sa innebuneasca. In loc sa il cinsteasca pe Adevaratul Dumnezeu, acesta il hulea. Iar deoarece toti oamenii care erau prezenti s-au convertit la crestinism o ura si mai mare il cuprinse. Astfel, ordona oamenilor sai sa taie cu sabia capetele sfintilor mucenici.

Astfel Ianuarie, sfantul mucenic alaturi de Faust, Proclu, Sosie, Desiderie, Eutihie si Acution primesc cununa muceniceasca, fiind ucisi in afara cetatii. Trupurile sfintilor sunt adunate de credinciosi si puse la loc de cinste. Trupul Sfantului Mucenic Ianuarie este luat de napolitani si dus cu mare cinste in cetate, unde il vor pune in biserica acestora.