Calendox

Stil vechi

20 Octombrie

Sâmbătă

Stil nou

2 Noiembrie

Ziua precedentă

Ziua următoare

Zi fără post

Sfântul Mare Mucenic Artemie, ducele Alexandriei, care a pătimit în Antiohia în vremea împăratului Iulian Apostatul, fiind strivit între două pietre mari (+362). Sfinţii Sfințiți Noi Mucenici din Rusia: episcopul Gherman de Alatyr, protoiereul Ioan (Gancev), preoții: Ioan (Recikin), Nicolae (Figurov), Ioan (Recikin), Ioan (Rodionov), Alexandru (Orlov), Leonid (Nicolskii) și Zosima (Pepenin), diaconii: Pavel (Bocearov), Mihail (Isaev) și Petru (Kravț)(+1937) și binecredinciosul creștin: Nicolae (Liobomudrov)(+1918), care au pătimit în timpul regimului comunist. Sfântul și Dreptul Artemie din Verkola (+1545). Sfântul Cuvios Gherasim cel Nou, sihastru din Kefalonia în Peloponez, izgonitorul demonilor (+1579). Sfântul Preacuviosul Nou Mucenic Ignatie (+1814). Sfânta Cuvioasă Matroana din insula Hios (+1462). Sfinții Mucenici: Evor şi Evnoi, care s-au săvârșit în Persia, fiind ucişi cu pietre. Sfinții Mucenici: Zevina, Gherman, Nichifor şi Antonin din Cezareea Palestinei (+308). Sfânta Muceniță Manato fecioara. Sfântul Sfințit Mucenic Maxim din Abruzzo în Italia (+250). Sfântul Sfințit Mucenic Caprasie de la Agen în Galia (+303). Sfinții Mucenici: Daisie, Zosima, Ianuarie, Doroteia, Susima şi Ianuaria din Pozzoli în Italia (IV). Sfântul Ierarh Ioan al III-lea, episcop de Como în Italia (+655). Sfântul Ierarh Acca, episcop în Anglia (+740). Sfântul Mucenic Andronic din insula Creta, apărător al Sfintelor Icoane (+767). Sfântul Ierarh Vasile, mitropolit de Trapezunt (secolul al X-lea). Sfântul Cuvios Gabriel Urgebadze din Samtarivsk, Georgia (+1995). Icoana Maicii Domnului din Philermos.

File pateric

Un tânăr, Ovidiu, a fost chemat la petrecerea care avea loc după 10 ani de la terminarea liceului. Stiind cât de rău îl influentaseră în liceu pe tânăr colegii, duhovnicul i-a spus că nu ar fi bine să se ducă. Sau că, dacă se duce, să nu stea prea mult.
- De ce, părinte, oare nu sunt în stare să îmi dau seama dacă e sau nu cazul să stau? Mă voi duce si, dacă nu e nimic în neregulă, voi sta până la sfârsit. Iar dacă e ceva aiurea plec imediat.
Părintele nu a reusit să îl convingă că poate fi ispitit să cadă iarăsi în păcat.
Petrecerea a fost destul de linistită. La miezul noptii, cei mai multi invitati, care veniseră cu sotii sau sotiile lor, s-au dus acasă. Unii dintre ei aveau deja copii.
Dar cinci burlaci s-au retras în apartamentul unuia dintre ei si au continuat petrecerea împreună cu două colege. Distractia devenea din ce în ce mai încinsă. Au început momentele erotice, si fetele făceau strip-tease. Ametit de băutură, Ovidiu uitase de sfaturile părintelui. Pofta trupească l-a biruit si în cele din urmă a intrat în baie cu una dintre fete - cea care fusese cea mai putin arătoasă din clasă - si au păcătuit.
Dimineata, când si-a revenit, l-a bufnit plânsul. Îsi dorise din toată inima să se poată înfrâna până când se va căsători. S-a dus si s-a spovedit, iar părintele i-a dat un canon aspru.
După vreo lună, colega cu care păcătuise i-a dat un telefon:
- Auzi, Ovidiu, în noaptea cu petrecerea, am făcut-o fără protectie si am rămas însărcinată. Mă gândesc să avortez, dar am sunat să te întreb si pe tine dacă esti de acord. Mi-a zis Dragos că tu esti cu biserica si că zici că avortul e o crimă. Poate că vrei să păstrez copilul. Dacă îl recunosti, si dacă îmi dai bani să îl cresc, poate că as renunta la avort.
- Te sun mai târziu, spuse Ovidiu, socat de cele auzite. Am pe cineva în vizită. Scuză-mă.
Închise telefonul ca prin vis. Nu îi venea să creadă că i se întâmplase una ca asta. Îl sună pe părintele său si îi spuse ce a aflat.
- Părinte, nu vreau să omoare copilul. Sunt gata să mă căsătoresc cu ea. Dar oare voi reusi să nu esuez în căsnicie? Dacă divortăm peste un an, doi? Ce va fi cu mine?
- Trebuia să mă asculti. Dar acum e prea târziu pentru observatii. Tu esti un om de treabă si nu cred că îi vei da motive să te părăsească. Tu explică-i că îi vei da banii pentru a creste copilul. Să îi dai mai mult, să fie multumită. Si spune-i că te gândesti să o iei de nevastă. Dar nu te grăbi. Dă-i răgaz să se schimbe, dă-i răgaz să înteleagă cât a gresit în fata lui Dumnezeu si că trebuie să îsi îndrepte viata.
Duminică, după slujbă, Ovidiu a stat putin de vorbă cu prietenii săi:
- Să stiti că nu e de glumă cu desfrâul. O dată dacă ai căzut, viata ta nu mai e la fel. Eu am lăsat o fată însărcinată, si, chiar dacă nu e cea mai bună alegere, o voi lua de nevastă. As fi putut avea o sotie credincioasă, frumoasă, desteaptă si asezată. Dar acum culeg roadele căderii mele. Voi să nu faceti ca mine. Tineti seama de sfaturile părintelui. Si când vă veti gândi la mine să vă aduceti aminte cât de triste sunt urmările neascultării.

Întrebat-a avva Timotei preotul pe avva Pimen, zicând: "Este o femeie în Egipt care curveste si plata ei o dă milostenie". Si a zis avva Pimen: "Nu rămâne în curvie, căci se vede într-însa roada credintei". Si s-a întâmplat de a venit mama preotului Timotei la dânsul. Si a întrebat-o pe ea, zicând: "Acea femeie a rămas curvind?". Iar ea a zis: "Da, si si-a mai adaos ibovnici, dar încă si la milostenie". Si a vestit avva Timotei lui avva Pimen. Iar el a zis: "Nu rămâne în curvie". Venind iarăsi mama lui avva Timotei, i-a spus: "Stii că stricata aceea caută să vină cu mine, ca să te rogi pentru dânsa si eu n-am primit-o". Iar el auzind, i-a spus lui avva Pimen. I-a răspuns avva Pimen: "Mai vârtos tu te du si te întâlneste cu dânsa". Si s-a dus avva Timotei si s-a întâlnit cu dânsa. Iar ea, văzându-l si auzind de la el cuvântul lui Dumnezeu, s-a umilit si a plâns, zicând: "Eu de astăzi înainte mă lipesc de Dumnezeu si nu voi mai curvi". Si îndată intrând într-o mănăstire, a plăcut lui Dumnezeu. (1-230)

Pilda zilei

Este cu neputinta sa pacatuiti

Trei bătrâni au venit la avva Sisoe, auzind de el. Şi-i zice lui cel dintâi: „Părinte, cum pot să mă mântuiesc de râul cel de foc?“. Dar el nu i-a răspuns. Îi zice lui cel de-al doilea: „Părinte, cum pot să mă mântuiesc de scrâşnirea dinţilor şi de viermele cel neadormit?“. Îi zice lui cel de-al treilea: „Părinte, ce să fac, că mă omoară amintirea întunericului din afară?“ Şi bătrânul răspunzând, le-a zis lor: „Eu de nici una din acestea nu-mi aduc aminte, căci milostiv fiind Dumnezeu, nădăjduiesc că va face milă cu mine“.

Şi auzind cuvântul acesta, bătrânii au plecat întristaţi. Dar bătrânul, nevoind să-i lase să plece mâhniţi, întorcându-i, le-a zis: „Fericiţi sunteţi, fraţilor, căci v-am pizmuit pe voi. Fiindcă cel dintâi dintre voi a vorbit de „râul de foc“, al doilea de „tartar“ iar cel de-al treilea de „întuneric“. Deci, dacă această aducere aminte stăpâneşte mintea voastră, este cu neputinţă să păcătuiţi. Dar ce voi face eu, cu inima împietrită, care nu sunt iertat şi, cu toate că ştiu că există pedeapsă pentru oameni, totuşi păcătuiesc în tot ceasul?“. Şi făcându-i metanie au zis lui: „Precum am auzit, aşa şi vedem“.

Rugaciunea Zilei

Rugăciunea de sâmbătă

Doamne lisuse Hristoase, Judecătorul meu Prea drept! Cunosc că păcatele mele sânt fără de număr. De aceea Te rog în această zi, în care de Iosif şi de Nicodim pus fiind în Mormânt, Te-ai pogorât în iad cu Sfântul şi Îndumnezeitul Tău suflet şi de acolo ai depărtat întunericul cu lumina Dumnezeirii Tale şi ai adus bucurie nespus de mare strămoşilor noştri, căci i-ai mântuit de sclavia cea cumplită şi i-ai suit în rai.

Îngroapă păcatele mele şi cugetele mele cele rele şi viclene, ca să piară din mintea mea şi să nu se mai lupte cu sufletul meu. Luminează întunecatul iad al inimii mele, alungă întunericul păcatelor mele, şi suie mintea mea la cer, ca sa mă bucur de Faţa Ta. Aşa Doamne, primeşte umilita mea rugăciune ca o tămâie mirositoare, pentru rugăciunile iubitei Tale Maici, care Te-a văzut pe Cruce pironit între doi tâlhari, şi de durerile Tale cumplite i s-a rănit inima; care împreună cu ucenicii şi cu mironosiţele Te-au pus în mormânt, care a treia zi Te-au văzut înviat din morţi şi la înălţarea Ta Te-a văzut suindu-Te de la pământ la cer, însoţit de Sfinţii Tăi Îngeri.

Îndură-Te, Doamne, şi de cei vii şi de cei răposaţi, pentru rugăciunile Sfinţilor Tăi, către care zic şi eu, nevrednicul: O, fericiţi servitori ai lui Dumnezeu! Nu încetaţi a vă ruga Lui, ziua şi noaptea pentru noi, nevrednicii, care pururea greşim cu atâtea nenumărate păcate! Mijlociţi pentru noi Darul şi ajutorul lui Dumnezeu, pe care nu ştim a-l cere după cuviinţă. Nu încetaţi a vă ruga, pentru că prin rugăciunile voastre, păcătoşii să câştige iertare, săracii ajutorul, întristaţii mângâiere, bolnavii sănătate, cei slabi la minte înţelepciune, cei tulburaţi linişte, cei asupriţi ocrotire, şi toţi împreună Darul lui Dumnezeu, spre folosul cel sufletesc, în mărirea lui Dumnezeu Celui în Treime lăudat, Căruia i se cuvine cinste şi închinăciune în veci.

Amin.

Biblia intr-un an

Ioan 1-3

Capitolul 1
1.    La început era Cuvântul şi Cuvântul era la Dumnezeu şi Dumnezeu era Cuvântul.
2.    Acesta era întru început la Dumnezeu.
3.    Toate prin El s-au făcut; şi fără El nimic nu s-a făcut din ce s-a făcut.
4.    Întru El era viaţă şi viaţa era lumina oamenilor.
5.    Şi lumina luminează în întuneric şi întunericul nu a cuprins-o.
6.    Fost-a om trimis de la Dumnezeu, numele lui era Ioan.
7.    Acesta a venit spre mărturie, ca să mărturisească despre Lumină, ca toţi să creadă prin el.
8.    Nu era el Lumina ci ca să mărturisească despre Lumină.
9.    Cuvântul era Lumina cea adevărată care luminează pe tot omul, care vine în lume.
10.    În lume era şi lumea prin El s-a făcut, dar lumea nu L-a cunoscut.
11.    Întru ale Sale a venit, dar ai Săi nu L-au primit.
12.    Şi celor câţi L-au primit, care cred în numele Lui, le-a dat putere ca să se facă fii ai lui Dumnezeu,
13.    Care nu din sânge, nici din poftă trupească, nici din poftă bărbătească, ci de la Dumnezeu s-au născut.
14.    Şi Cuvântul S-a făcut trup şi S-a sălăşluit între noi şi am văzut slava Lui, slavă ca a Unuia-Născut din Tatăl, plin de har şi de adevăr.
15.    Ioan mărturisea despre El şi striga, zicând: Acesta era despre Care am zis: Cel care vine după mine a fost înaintea mea, pentru că mai înainte de mine era.
16.    Şi din plinătatea Lui noi toţi am luat, şi har peste har.
17.    Pentru că Legea prin Moise s-a dat, iar harul şi adevărul au venit prin Iisus Hristos.
18.    Pe Dumnezeu nimeni nu L-a văzut vreodată; Fiul cel Unul-Născut, Care este în sânul Tatălui, Acela L-a făcut cunoscut.
19.    Şi aceasta este mărturia lui Ioan, când au trimis la El iudeii din Ierusalim, preoţi şi leviţi, ca să-l întrebe: Cine eşti tu?
20.    Şi el a mărturisit şi n-a tăgăduit; şi a mărturisit: Nu sunt eu Hristosul.
21.    Şi ei l-au întrebat: Dar cine eşti? Eşti Ilie? Zis-a el: Nu sunt. Eşti tu Proorocul? Şi a răspuns: Nu.
22.    Deci i-au zis: Cine eşti? Ca să dăm un răspuns celor ce ne-au trimis. Ce spui tu despre tine însuţi?
23.    El a zis: Eu sunt glasul celui ce strigă în pustie: "Îndreptaţi calea Domnului", precum a zis Isaia proorocul.
24.    Şi trimişii erau dintre farisei.
25.    Şi l-au întrebat şi i-au zis: De ce botezi deci, dacă tu nu eşti Hristosul, nici Ilie, nici Proorocul?
26.    Ioan le-a răspuns, zicând: Eu botez cu apă; dar în mijlocul vostru Se află Acela pe Care voi nu-L ştiţi,
27.    Cel care vine după mine, Care înainte de mine a fost şi Căruia eu nu sunt vrednic să-I dezleg cureaua încălţămintei.
28.    Acestea se petreceau în Betabara, dincolo de Iordan, unde boteza Ioan.
29.    A doua zi a văzut Ioan pe Iisus venind către el şi a zis: Iată Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatul lumii.
30.    Acesta este despre Care eu am zis: După mine vine un bărbat, Care a fost înainte de mine, fiindcă mai înainte de mine era,
31.    Şi eu nu-L ştiam; dar ca să fie arătat lui Israel, de aceea am venit eu, botezând cu apă.
32.    Şi a mărturisit Ioan zicând: Am văzut Duhul coborându-Se, din cer, ca un porumbel şi a rămas peste El.
33.    Şi eu nu-L cunoşteam pe El, dar Cel ce m-a trimis să botez cu apă, Acela mi-a zis: Peste Care vei vedea Duhul coborându-Se şi rămânând peste El, Acela este Cel ce botează cu Duh Sfânt.
34.    Şi eu am văzut şi am mărturisit că Acesta este Fiul lui Dumnezeu.
35.    A doua zi iarăşi stătea Ioan şi doi dintre ucenicii lui.
36.    Şi privind pe Iisus, Care trecea, a zis: Iată Mielul lui Dumnezeu!
37.    Şi cei doi ucenici l-au auzit când a spus aceasta şi au mers după Iisus.
38.    Iar Iisus, întorcându-Se şi văzându-i că merg după El, le-a zis: Ce căutaţi? Iar ei I-au zis: Rabi (care se tâlcuieşte: Învăţătorule), unde locuieşti?
39.    El le-a zis: Veniţi şi veţi vedea. Au mers deci şi au văzut unde locuia; şi au rămas la El în ziua aceea. Era ca la ceasul al zecelea.
40.    Unul dintre cei doi care auziseră de la Ioan şi veniseră după Iisus era Andrei, fratele lui Simon Petru.
41.    Acesta a găsit întâi pe Simon, fratele său, şi i-a zis: am găsit pe Mesia (care se tâlcuieşte: Hristos).
42.    Şi l-a adus la Iisus. Iisus, privind la el, i-a zis: Tu eşti Simon, fiul lui Iona; tu te vei numi Chifa (ce se tâlcuieşte: Petru).
43.    A doua zi voia să plece în Galileea şi a găsit pe Filip. Şi i-a zis Iisus: Urmează-Mi.
44.    Iar Filip era din Betsaida, din cetatea lui Andrei şi a lui Petru.
45.    Filip a găsit pe Natanael şi i-a zis: Am aflat pe Acela despre Care au scris Moise în Lege şi proorocii, pe Iisus, fiul lui Iosif din Nazaret.
46.    Şi i-a zis Natanael: Din Nazaret poate fi ceva bun? Filip i-a zis: Vino şi vezi.
47.    Iisus a văzut pe Natanael venind către El şi a zis despre el: Iată, cu adevărat, israelit în care nu este vicleşug.
48.    Natanael I-a zis: De unde mă cunoşti? A răspuns Iisus şi i-a zis: Mai înainte de a te chema Filip, te-am văzut când erai sub smochin.
49.    Răspunsu-I-a Natanael: Rabi, Tu eşti Fiul lui Dumnezeu, Tu eşti regele lui Israel.
50.    Răspuns-a Iisus şi i-a zis: Pentru că ţi-am spus că te-am văzut sub smochin, crezi? Mai mari decât acestea vei vedea.
51.    Şi i-a zis: Adevărat, adevărat zic vouă, de acum veţi vedea cerul deschizându-se şi pe îngerii lui Dumnezeu suindu-se şi coborându-se peste Fiul Omului.

Capitolul 2
1.    Şi a treia zi s-a făcut nuntă în Cana Galileii şi era şi mama lui Iisus acolo.
2.    Şi a fost chemat şi Iisus şi ucenicii Săi la nuntă.
3.    Şi sfârşindu-se vinul, a zis mama lui Iisus către El: Nu mai au vin.
4.    A zis ei Iisus: Ce ne priveşte pe mine şi pe tine, femeie? Încă n-a venit ceasul Meu.
5.    Mama Lui a zis celor ce slujeau: Faceţi orice vă va spune.
6.    Şi erau acolo şase vase de piatră, puse pentru curăţirea iudeilor, care luau câte două sau trei vedre.
7.    Zis-a lor Iisus: Umpleţi vasele cu apă. Şi le-au umplut până sus.
8.    Şi le-a zis: Scoateţi acum şi aduceţi nunului. Iar ei i-au dus.
9.    Şi când nunul a gustat apa care se făcuse vin şi nu ştia de unde este, ci numai slujitorii care scoseseră apa ştiau, a chemat nunul pe mire,
10.    Şi i-a zis: Orice om pune întâi vinul cel bun şi, când se ameţesc, pune pe cel mai slab. Dar tu ai ţinut vinul cel bun până acum.
11.    Acest început al minunilor l-a făcut Iisus în Cana Galileii şi Şi-a arătat slava Sa; şi ucenicii Săi au crezut în El.
12.    După aceasta S-a coborât în Capernaum, El şi mama Sa şi fraţii şi ucenicii Săi, şi acolo n-a rămas decât puţine zile.
13.    Şi erau aproape Paştile iudeilor, şi Iisus S-a urcat la Ierusalim.
14.    Şi a găsit şezând în templu pe cei ce vindeau boi şi oi şi porumbei şi pe schimbătorii de bani.
15.    Şi, făcându-Şi un bici din ştreanguri, i-a scos pe toţi afară din templu, şi oile şi boii, şi schimbătorilor le-a vărsat banii şi le-a răsturnat mesele.
16.    Şi celor ce vindeau porumbei le-a zis: Luaţi acestea de aici. Nu faceţi casa Tatălui Meu casă de negustorie.
17.    Şi şi-au adus aminte ucenicii Lui că este scris: "Râvna casei Tale mă mistuie".
18.    Au răspuns deci iudeii şi I-au zis: Ce semn ne arăţi că faci acestea?
19.    Iisus a răspuns şi le-a zis: Dărâmaţi templul acesta şi în trei zile îl voi ridica.
20.    Şi au zis deci iudeii: În patruzeci şi şase de ani s-a zidit templul acesta! Şi Tu îl vei ridica în trei zile?
21.    Iar El vorbea despre templul trupului Său.
22.    Deci, când S-a sculat din morţi, ucenicii Lui şi-au adus aminte că aceasta o spusese şi au crezut Scripturii şi cuvântului pe care Îl spusese Iisus.
23.    Şi când era în Ierusalim, la sărbătoarea Paştilor, mulţi au crezut în numele Lui, văzând minunile pe care le făcea.
24.    Iar Iisus însuşi nu Se încredea în ei, pentru că îi cunoştea pe toţi.
25.    Şi pentru că nu avea nevoie să-I mărturisească cineva despre om, căci El însuşi cunoştea ce era în om.

Capitolul 3
1.    Şi era un om dintre farisei, care se numea Nicodim şi care era fruntaş al iudeilor.
2.    Acesta a venit noaptea la Iisus şi I-a zis: Rabi, ştim că de la Dumnezeu ai venit învăţător; că nimeni nu poate face aceste minuni, pe care le faci Tu, dacă nu este Dumnezeu cu el.
3.    Răspuns-a Iisus şi i-a zis: Adevărat, adevărat zic ţie: De nu se va naşte cineva de sus, nu va putea să vadă împărăţia lui Dumnezeu.
4.    Iar Nicodim a zis către El: Cum poate omul să se nască, fiind bătrân? Oare, poate să intre a doua oară în pântecele mamei sale şi să se nască?
5.    Iisus a răspuns: Adevărat, adevărat zic ţie: De nu se va naşte cineva din apă şi din Duh, nu va putea să intre în împărăţia lui Dumnezeu.
6.    Ce este născut din trup, trup este; şi ce este născut din Duh, duh este.
7.    Nu te mira că ţi-am zis: Trebuie să vă naşteţi de sus.
8.    Vântul suflă unde voieşte şi tu auzi glasul lui, dar nu ştii de unde vine, nici încotro se duce. Astfel este cu oricine e născut din Duhul.
9.    A răspuns Nicodim şi i-a zis: Cum pot să fie acestea?
10.    Iisus a răspuns şi i-a zis: Tu eşti învăţătorul lui Israel şi nu cunoşti acestea?
11.    Adevărat, adevărat zic ţie, că noi ceea ce ştim vorbim şi ce am văzut mărturisim, dar mărturia noastră nu o primiţi.
12.    Dacă v-am spus cele pământeşti şi nu credeţi, cum veţi crede cele cereşti?
13.    Şi nimeni nu s-a suit în cer, decât Cel ce S-a coborât din cer, Fiul Omului, Care este în cer.
14.    Şi după cum Moise a înălţat şarpele în pustie, aşa trebuie să se înalţe Fiul Omului,
15.    Ca tot cel ce crede în El să nu piară, ci să aibă viaţă veşnică.
16.    Căci Dumnezeu aşa a iubit lumea, încât pe Fiul Său Cel Unul-Născut L-a dat ca oricine crede în El să nu piară, ci să aibă viaţă veşnică.
17.    Căci n-a trimis Dumnezeu pe Fiul Său în lume ca să judece lumea, ci ca să se mântuiască, prin El, lumea.
18.    Cel ce crede în El nu este judecat, iar cel ce nu crede a şi fost judecat, fiindcă nu a crezut în numele Celui Unuia-Născut, Fiul lui Dumnezeu.
19.    Iar aceasta este judecata, că Lumina a venit în lume şi oamenii au iubit întunericul mai mult decât Lumina. Căci faptele lor erau rele.
20.    Că oricine face rele urăşte Lumina şi nu vine la Lumină, pentru ca faptele lui să nu se vădească.
21.    Dar cel care lucrează adevărul vine la Lumină, ca să se arate faptele lui, că în Dumnezeu sunt săvârşite.
22.    După acestea a venit Iisus şi ucenicii Lui în pământul Iudeii şi stătea acolo şi boteza.
23.    Şi boteza şi Ioan în Enom, aproape de Salim, că erau acolo ape multe şi veneau şi se botezau.
24.    Căci Ioan nu fusese încă aruncat în închisoare.
25.    Şi s-a iscat o neînţelegere între ucenicii lui Ioan şi un iudeu, asupra curăţirii.
26.    Şi au venit la Ioan şi i-au zis: Rabi, Acela care era cu tine, dincolo de Iordan, şi despre Care tu ai mărturisit, iată El botează şi toţi se duc la El.
27.    Ioan a răspuns şi a zis: Nu poate un om să ia nimic, dacă nu i s-a dat lui din cer.
28.    Voi înşivă îmi sunteţi martori că am zis: Nu sunt eu Hristosul, ci sunt trimis înaintea Lui.
29.    Cel ce are mireasă este mire, iar prietenul mirelui, care stă şi ascultă pe mire, se bucură cu bucurie de glasul lui. Deci această bucurie a mea s-a împlinit.
30.    Acela trebuie să crească, iar eu să mă micşorez.
31.    Cel ce vine de sus este deasupra tuturor; cel ce este de pe pământ pământesc este şi de pe pământ grăieşte. Cel ce vine din cer este deasupra tuturor.
32.    Şi ce a văzut şi a auzit, aceea mărturiseşte, dar mărturia Lui nu o primeşte nimeni.
33.    Cel ce a primit mărturia Lui a pecetluit că Dumnezeu este adevărat.
34.    Căci cel pe care l-a trimis Dumnezeu vorbeşte cuvintele lui Dumnezeu, pentru că Dumnezeu nu dă Duhul cu măsură.
35.    Tatăl iubeşte pe Fiul şi toate le-a dat în mâna Lui.
36.    Cel ce crede în Fiul are viaţă veşnică, iar cel ce nu ascultă de Fiul nu va vedea viaţa, ci mânia lui Dumnezeu rămâne peste el.