Sfântul Apostol Iuda, ruda Domnului, unul din cei 12 Apostoli (I)
Stil vechi
19 Iunie

Luni

Stil nou
2 Iulie
Ziua precedentă
Ziua următoare
Postul Sfinților Apostoli. Post aspru
Sfântul Apostol Iuda, ruda Domnului, unul din cei 12 Apostoli (I). Sfântul Ierarh Iov, primul patriarh al Moscovei și a toată Rusia (+1607). Sfântul Cuvios Paisie cel Mare din Egipt (+400). Sfântul Mucenic Zosima Ostaşul din Apolonia (+116). Sfântul Ierarh Ioan Maximovici, făcătorul de minuni, arhiepiscop de Shangai și San Francisco în America (+1966). Sfântul Cuvios Zinon din Egipt, ucenicul Avvei Siluan (IV). Sfântul Mucenic Asingrit, care a pătimit la Constantinopol. Sfânta Maria mironosiţa, mama Sfântului Apostol Iacob (I). Sfântul Sfințit Mucenic Anatolon, episcop de Milano în Italia (+64) . Sfântul Mucenic Ursicin Medicul, care a pătimit la Ravenna în Italia (+67). Sfântul Macarie din Petra (IV). Sfinții Sfințiți Mucenici: episcopul Gaudentie, diaconul Culmant, dimpreună cu binecredinciosul creștin Andrei şi cei 53 de Mucenici din familia sa, care au pătimit la Arezzo în Italia (+365). Sfântul Cuvios Ioan Sihastrul din Palestina (V). Sfântul Ierarh Inochentie, episcop de Le Mans în Franţa (+559). Sfântul Ierarh Deodat, episcop de Nevers în Franţa (+679). Sfântul Ierarh Hildegrin, episcop din Franţa (+827). Sfântul Sfințit Mucenic Bruno-Bonifatie, arhiepiscop de Mersburg în Germania (+1009). Sfântul Cuvios Romuald, egumen la Camaldoli-Ravenna în Italia (+1027) . Sfântul Cuvios Varlaam din Şenkursk în Rusia (+1462). Sfântul Cuvios Paisie din Bansko-Bulgaria, monah la Mănăstirea Hilandar din Sfântul Munte Athos, ucenicul Sfântului Cuvios Paisie Velicikovski (+1798). Sfântul Sfințit Nou Mucenic din Rusia: episcopul Partenie, care a pătimit în timpul regimului comunist (+1937).
File pateric

La o întâlnire cu tinerii din parohia sa, un duhovnic deschise vorba despre ispitele pe care le aduce televizorul. La un moment dat, unul dintre tineri, Toni, făcu referire la o emisiune religioasă pe care o vedea în fiecare săptămână:
- Nu stiu cât o să mai dureze emisiunea asta, pentru că, spre deosebire de alte emisiuni religioase, aici se prezintă fără modificări învătătura ortodoxă. Nu sunt invitati nici sectanti, nici vorbitori de alte religii. Este o emisiune cu adevărat folositoare.
- Da, spuse Bogdan, un alt tânăr, dar ai văzut si tu ce urmează după ea.
- Ce urmează? întrebă părintele.
- Urmează un talk-show moderat de o prezentatoare foarte vulgară, răspunse Bogdan.
- Tie cum ti se pare talk-show-ul?, îl întrebă părintele pe Toni.
- Nu stiu, părinte. Cum se termină emisiunea religioasă, sting televizorul si fac altceva. Sunt foarte presat de timp…
- O, de ar întelege toti crestinii cât de important este timpul. Nu ne mai întâlnim cu clipa care trece.
- Dar de unde stii, Toni, ce merită să vezi si ce nu?
- Îmi iau programul si îmi însemnez toate emisiunile care cred că merită să fie văzute.
- Si ai timp să le vezi pe toate? Nu ziceai că esti presat de timp? întrebă Bogdan.
- Nu sunt prea multe, cam trei-patru pe săptămână. Si uneori mai văd câte un film. În rest, nu mă uit la televizor.
O fată interveni în discutie:
- Asta e cea mai bună solutie. Să îti iei programul si să îti alegi ceea ce vrei să vezi. Nu are rost să stai tot timpul în fata ecranului asteptând ceva interesant.
Părintele spuse:
- Dacă omul ar sti cu adevărat ce să aleagă, ar fi bine. Numai că multi se mint singuri si stau ore întregi în fata televizorului închipuindu-si că se aleg cu vreun oarecare folos. Si de multe ori cunostintele aflate de la televizor nu ajută la nimic altceva decât la risipirea unui timp care ar putea fi folosit mai bine. Oricum, Toni face foarte bine; cum se termină emisiunea care îl interesează, stinge televizorul.
Auzindu-l pe părinte, Bogdan îsi dădu seama cât gresea. Se uita foarte mult timp la televizor si, chiar dacă uneori vedea ceva de folos, rămânea în fata ecranului si după aceea …

Odată preotul Schitului a mers la arhiepiscopul Alexandriei pentru o trebuintă bisericească. După ce s-a întors si a venit la Schit, îl întrebau fratii, zicând: "Cum ai umblat, avvo? Ce ai văzut în oras?". Răspuns-a lor: "Eu, fratilor, altă fată de om n-am văzut în cetate, decât pe arhiepiscopul". Iar ei, auzind aceasta, se minunau si, după acest cuvânt al lui, au început toti fratii foarte tare a păzi acel obicei, adică a-si păzi ochii lor de vederile nefolositoare. (16-280)

Pilda zilei

Intarzierea in casatorie

Un preot l-a intrebat pe un tanar necasatorit:

- Tinere cati ani ai?

- 34 de ani, a grait tanarul.

- Si cand te casatoresti?

- Cat mai repede, a raspuns el.

- Si atunci, ce mai astepti? intreaba preotul.

- Pai, deocamdata, caut fata ideala.

- Si, ai gasit-o?

- Da!

- Si atunci, ce mai stai?

Cu putina rusine, tanarul raspunse:

- Pai si ea cauta baiatul ideal.

Rugaciunea Zilei

Rugăciunea de Luni

O, Veșnice Dumnezeule, Doamne Iisuse Hristoase, cu adancă și mare smerenie a inimii mele, cunosc și mărturisesc că gresesc in toate zilele, dumnezeieștii tale dragoste. Pentru acesta astazi, ca este luni și începutul săptămânii, cer să-mi lași toate păcatele și să mi le ierti, rugându-mă cu smerenie milostivirii Tale, celei mari, să-mi dai har, ca sa pun început bun, să port grijă și să ostenesc pentru sufletul meu, pentru care ai petrecut atatea osteneli și ispite la Sfânta Ta răstignire, ca să mântuiești zidirea Ta.

Și te rog, Dumnezeul meu și Ziditorul meu, să mă îndreptezi de astăzi înainte spre bine, pâna la sfârșitul vieții mele, întru cinstea și mărirea împărației Tale și pentru mântuirea mea.

O, Doamne! Astazi îți dau sufletul și trupul meu și vointa mea, rugându-Te să fie voia Ta în mine precum îți place. Dă-mi îngaduiala să pot răbda și mă pedepseste aici întru acesta lume, dupa mila Ta, iar nu în cealalta viața.

Și iartă pe cei vii și pe cei morți după rugăciunile Sfintei Tale Biserici și mă învrednicește pe mine și pe ceilalți să ne bucurăm de mărirea ta în Rai. La acesta pun mijlocitor pe Sfinții Tăi îngeri, către care zic:
O, cerești slujitori și slugi ale lui Dumnezeu! păzitori ai oamenilor și vrajmași ai duhurilor rele, ma închin vouă, fericite duhuri, și mă bucur de marirea voastră, căci pururea stați neadormiți întru voințele Dumnezeului nostru cu multă grijă și credința; voi pururea căutați și nu dormiți, pururea slujiți și nu osteniți, pururea luptați și pururea biruiți și nu este alta grija voastră, făra numai să departați pe cel rău de la zidirea lui Dumnezeu.
O, binecuvântați păzitori ai oamenilor! mă închin vouă și vă mulțumesc pentru ajutorul cel de toate zilele ce ne dați, pentru povățuirea ce ne faceți, pentru darul ce-l cereți adesea de la Dumnezeu pentru noi și deosebi vă binecuvântez pentru grija ce aveți de mine, nevrednicul și păcătosul. O, Sfinte îngere, păzitorul sufletului meu, și voi Sfinților Arhangheli Mihaile și Gavrile, nu vă scârbiți de mine, nici mă lăsati pustiu, ci mă paziți ziua si noaptea până îmi voi da cu pocăința sufletul în mâinile lui Dumnezeu, Ziditorul meu, măcar ca eu nu va ascult, nici primesc luminările și povățuirile ce îmi faceți pentru folosul meu.

Înca vă rog să aveți grija sufletului meu și să opriți puterea vrăjmașului, pentru ca să nu mai gresesc de acum înaintea Dumnezeului meu; și mă învredniciți să vă vad la moartea mea și să stati împrejurul meu și să duceți în ceruri sufletul meu ca să se închine măririi lui Dumnezeu și sa vada bucuria Sfinților Lui pentru ca să am pricina să va mulțumesc acolo, pentru purtarea de grijă ce ați avut-o pentru mine și să vă spun binele vostru cu glas neîncetat în vecii vecilor.

Amin.