Împăratul Constantin a zidit o prea slăvită biserică-catedrală în Antiohia. Poporul numea această biserică “Biserica de aur”, din cauza pereţilor exteriori şi interiori placaţi cu totul în aur, şi a sfintelor odoare dinăuntru, făcute cu totul din aur şi argint. Împăratul a dăruit acestei biserici multe pămînturi care să asigure viaţa clerului, care slujea în această sfintă biserică în număr mare. Custodele acestui însemnat patrimoniu a fost presbiterul Teodoret, preot înzestrat cu o mare credinţă şi evlavie. Cînd Iulian Apostatul şi-a început domnia, el mai întîi s-a lepădat de Hristos, şi deşi era botezat, a pornit o persecuţie sălbatică împotriva creştinilor. Iulian, unchiul cu acelaşi nume al Apostatului, a venit la Antiohia şi a început să jefuiască biserica zisă “de aur”. El l-a chemat pe presbiterul Teodoret, custodele bisericii, în faţa judecăţii sfatuindu-l să se lepede de Hristos. Dar viteazul preot al lui Hristos nu numai că a înfierat cu mînie şi dispreţ nelegiuirea, dar l-a şi înfruntat pe împăratul apostat de la Sfinta Credinţă Creştină cu cuvinte de ocară, numindu-l cîine care se întoarce la vărsătura sa. Cînd sălbaticul judecător, plin de toată ura şi răutatea, a cutezat să-şi uşureze udul în sfînta biserică de aur, Sfintul Teodoret i-a prorocit moarte cumplită, care s-a şi întîmplat în scurt timp. Sfîntului Teodoret i s-a tăiat capul cu securea pentru credinţa lui în Hristos. Din ceasul în care cîinele de judecător a îndrăznit să profaneze sfînta biserică, el a început să aibă dureri în părţile de jos ale necuratului său trup. Astfel, întreaga jumătate de jos a trupului a început să-i fie mîncată de viermi, încît şi-a vărsat necuratul său duh cel apostat şi hulitor în chinuri oribile, cu neputinţă de descris. Tot la prorocia Sfîntului Teodoret, Felix, ajutorul întru nelegiuire al apostatului Iulian, a murit vărsînd continuu sînge pe gură imediat după uciderea cu securea a preotului celui sfînt al lui Dumnezeu. Sfîntul Teodoret a fost omorît pentru Domnul în anul 362 după Hristos, iar sufletul lui s-a mutat la locaşurile cele cereşti ale împărăţiei veşnice.