Sfântul Ierarh Martin cel Milostiv, episcop de Tours în Galia (+397)

Pomenirea Sfântului Ierarh Martin cel Milostiv, episcop de Tours în Galia (+ 397)


Sfîntul Martin s-a născut la anul 316, în cetatea Sabaria din Pannonia, din părinţi păgîni. Tatăl său a fost ofiţer roman, şi de aceea tînărul Martin a trebuit să urmeze o carieră militară, chiar în pofida voinţei lui. Dar pe atunci deja era catehumen în Biserica creştină. El a iubit încă din copilăria lui fragedă Sfânta Biserică, din tot sufletul lui. Într-o iarnă, pe cînd călătorea împreună cu tovarăşii lui înspre oraşul Amiens, el a văzut un cerşetor înaintea porţilor cetăţii, aproape gol şi tremurînd de frig. Lui Martin i-a părut rău de el, şi a rămas în urma tovarăşilor lui. Astfel el şi-a scos mantia lui militară şi a tăiat-o în două cu sabia. O jumătate i-a dat-o cerşetorului, şi înfăşurîndu-se în cealaltă jumătate, a plecat, în acea noapte Domnul lisus Hristos S-a arătat lui Martin în vedenia visului, înfăşurat în jumătatea de mantie pe care i-o dăduse cerşetorului, şi a zis îngerilor Lui: „Martin doar catehumen este, şi iată: pre Mine în mantia lui M-a înveşmîntat!”. Atunci Martin a părăsit cu desăvîrşire armata şi s-a botezat de îndată. La scurt timp după aceea a adus la Sfîntul Botez şi pe maica lui. Apoi s-a tuns monah în lavra Sfîntului Ilarie din Poitiers [Saint Hilaire de Poitiers] şi s-a închinat vieţii desăvîrşitelor nevoinţe. Sfîntul Martin a fost fără seamăn de smerit, şi pentru aceasta Domnul i-a dăruit din belşug harul facerii de minuni, între care al învierii morţilor şi al scoaterii duhurilor necurate. Sfîntul Martin a fost sfinţit Episcop de Tours împotriva voinţei lui. Nevoindu-se cu rîvnă mare în via Domnului, şi luptînd cu putere împotriva necuratei erezii ariene, Sfîntul Martin şi-a dat sfîntul lui suflet în mîinile Domnului la anul 397.

Cântare de laudă la Sfântul Martin, Episcopul de Tours

Sfîntul Martin, al Panoniei fiu,

Luminător mare al Galici a fost.

El lumeasca grijă şi împărăteştile onoruri

Cu desăvîrşire le-a lepădat.

El ostaş s-a făcut împăratului Slavei,

Căci în pieptu-i milostiv bătea o inimă de viteaz.

Sfîntul Martin pe sine s-a stropit cu cenuşă,

Și din cenuşă culcuş şi-a făcut, pentru dragostea lui Hristos,

Care pentru necăjiţi, nevoiaşi şi păcătoşi S-a răstignit.

Sfîntul Martin pe sine lumii s-a răstignit,

Numai ca spre ţintă bine să alerge!

Sfîntul Martin război dracilor a dat,

Nici unei ispitiri supunîndu-se.

El război a dat oamenilor nelegiuiţi şi obraznici, tuturor ereziilor lor.

Sfîntul Martin cavaler al dreptei credinţe a fost,

Biruitor, minunat şi plin de slavă.

Biruitor fiind, cavalerul intră în odihna Domnului lui.

El cu îngerii se veseleşte, stînd aproape

De tronul împăratului Hristos Dumnezeu.

Dar chiar şi azi el rugăciuni Domnului înalţă,

Şi vine în ajutorul celor în primejdii şi nevoi.