Pomenirea Sfintei Cuvioase Pelaghia (Serebrennikova), nebună pentru Hristos de la Mănăstirea Diveevo din Rusia (+ 1884)
Sfanta Pelaghia Ivanovna este una dintre sfintele "nebune pentru Hristos" de la Manastirea Diveevo. Aceasta manastire, cunoscuta mai ales pentru vietuirea aici a Sfantului Serafim de Sarov, este una dintre marile manastiri ortodoxe din Rusia. Alaturi de Sfantul Serafim, manastirea gazduieste mai multe sfinte, vietuitoare in obstea moanahala, de-a lungul vremii, printre care: Alexandra, Marta, Elena, Xenia Mihailovna, Eupraxia, Maria, Pelagia Ivanovna, Natalia Dimitrievna, Semenovna si Ivanovna Praskovya (Pasha of Sarov).
Sfanta Pelaghia cea nebuna pentru Hristos este una dintre sfintele de la Manastirea Diveevo. Pelaghia Ivanovna s-a nascut in anul 1809, in localitatea Arzamas, in regiunea Nizhny Novgorod, la o distanta de 410 kilometri est de Moscova.
Tatal ei vitreg era deosebit de aspru. Mama ei a observat ca fata, inca de mica, se comporta ciudata, fata de celelalte fete, drept pentru care a hotarat, impreuna cu tatal, sa o marite cat mai repede pe "nebuna". Urmand dorintei parintilor ei, Pelaghia s-a casatorit, dand nastere la doi fii si la o fiica. Nu peste mult timp, cei trei copii vor adormi intru Domnul, mama indurerata gasindu-si alinare numai in rugaciune.
Dupa moartea celor trei copiii, Pelaghia a inceput sa mearga de-a lungul strazilor din orasul Arzamas, fara nici o destinatie, precum o nebuna. Pentru aceasta, ea era adesea luata in ras si batjocorita de trecatori. Noaptea o gasea mereu in usa bisericii, unde se ruga pana la ziua.
Sotul ei, neintelegand-o abuza adesea de ea. Odata, el chiar a cerut unui politist sa o pedepseasca aspru, pentru comportamentul ei. In urma bataii, mama tinerei a gasit-o pe aceasta in camera ei, plina de sange, insa nu a primit de la ea nici o explicatie. La numai cateva zile, politistul cel rau a visat cum un cazan se incingea puternic, de un foc intetit, spre fi chinuit. Dupa multi ani de chinuri, sfanta a fost lasata in pace de rude, ea putand merge lesne spre cele dorite.
Intalnindu-se cu Sfantul Serafim de Sarov, tanara a fost cuprinsa de o dragoste netarmurita fata de Dumnezeu. Sfantul i-a daruit un sirag de metanii si i-a spus sa se roage neincetat. Din acest moment, Pelaghia a inceput a-si petrece noptile in rugaciuni si nevointe neincetate. Mai apoi, primind harul Duhului Sfant, ea se va preface nebuna, inaintea oamenilor, dispretuind lumea si cele ale ei.
In anul 1837, tanara Pelaghia a fost chemata de Sfantul Serafim in obstea de maici de la Manastirea Diveevo. Aici, ea isi va continua "nebuniile", dispretuind lumea si toate cele ale ei, pentru viata cea ingereasca. Toti sfintii nebuni pentru Hristos au fost neintelesi de cei din vremea lor, datorita comportamentului lor ciudat. Tot asa, Sfanta Pelaghia nu a fost inteleasa de maicile din jurul ei.
Sfanta Pelaghia obisnuia sa doarma intr-o groapa murdara de langa drum, sa sparga geamurile unor chilii de-ale maicilor, sa dea cu capul in peretii cladirilor, sa mearga numai desculta, sa se intepe in cuiele pe care le gasea aruncate pe jos, sa manance numai paine si apa, sa nu vina niciodata la trapeza manastirii. La un moment dat, sfanta i-a tras o palma peste fata pana si arhiepiscopului.
In timp, multe dintre surorile manastirii au inceput sa o indrageasca, simtind in ea harul Duhului Sfant. Cu toate acestea, pana la moartea ei, au fost maici care au crezut ca Pelaghia este stapanita de un duh necurat. Maicile din obstea de la Diveevo ajunsesera sa o strige "mamica". In cele din urma, sfanta a incetat necazurile pe care le facea maicilor, ocupandu-se in special cu gradina de flori a manastirii.
Pentru dragostea ei netarmurita fata de Dumnezeu si pentru adancul de smerenie ce i-a curatit inima, Sfanta Pelaghia s-a invrednicit de harul tamaduirilor, inca din viata. Astfel, in urma intalnirii cu Sfanta Pelaghia de la Diveevo, artistul M.P.Petrov s-a vindecat de paralizia mainii. Pentru minunile vadite si de netagaduit, pe care Dumnezeu le savarsea prin fericita Pelaghia, stareta si maicile au inceput sa o cinsteasca si sa ii ceara sfatul intru toate problemele manastirii.
Alaturi de darul tamaduirilor, fericita s-a invrednicit si de darul inainte-vederii si al proorociei. Fiind luminata de Duhul Sfant, sfanta a proorocit despre raspandirea iacobinismului si a terorismului in Imperiul Rus. Astfel, teroristii au ajuns pana la a-l omora pe tarul Alexandru al II-lea al Rusiei. Pentru dreptcredinciosul tar, Sfanta Pelaghia plangea si se ruga neincetat.
La indemnul Sfantului Serafim de Sarov (in vis), dupa mai bine de 20 de ani de aspra nevointa, Sfanta Pelaghia s-a retras intr-o chilie mica si saracacioasa, ocolind oamenii, care ajunsesera sa o caute din ce in ce mai mult. De acum, sfanta se va cufunda din ce in ce mai mult in tacere si rugaciune de toata noaptea. Manca numai paine neagra, nu se mai spala si nu isi mai ingrijea trupul (parul, unghiile), ocolea convorbirile.
Mai inainte de trecerea la trecerea ei la cele vesnice, sfanta a spus celor de aproape: "Sa aduceti aminte de mine, in rugaciune, si imi voi aduce si eu aminte de voi." Sfanta Pelaghia cea "nebuna pentru Hristos", de la Manastirea Diveevo, a adormit in Domnul in ziua de 30 ianuarie 1884, la varsta de 75 de ani, dupa 45 de ani de aspra nevointa monahala. Trupul sfintei a fost tinut in biserica manastirii vreme de noua zile, timp intre care a ramas neschimbat.
Potrivit marturiei Sfantului Serafim de Sarov, "multe suflete s-au salvat prin mijlocirea Sfintei Pelaghia". Trupul sfintei, neputrezit si raspandind buna mireasma, a fost descoperit in anul 2004. Astfel, in ziua de 31 iulie 2004, cuvioasa Pelaghia a fost cinstita ca sfanta locala, in dioceza Nizhny Novgorod, iar in luna octombrie, Sinodul Arhiepiscopal a hotarat canonizarea acesteia in Biserica.
Cu aceasta ocazie, Biserica Ortodoxa Rusa a canonizat-o pe Sfanta Pelaghie, asezand ca data de praznuire ziua de 30 ianuarie / 12 februarie. Moastele Sfintei Pelaghia se pastreaza astazi in Manastirea Sfantul Serafim, din Diveevo.
Teodor Danalache