După cucerirea Cretei de către turcii musulmani, creștinii ortodocși cretani se răzvrătiră de mai multe ori, căutând să-i alunge pe turci din insula lor. După fiecare răscoală mulți creștini fugeau de pe insulă, iar alții erau robiți și siliți să se convertească la islam. Între acești creștini ortodocși robiți la o fragedă vârstă se afla și un tânăr pe nume Manuil, din orașul Sfakia, care fu luat și tăiat împrejur împotriva voii sale.

Când i se ivi prilejul, Manuil fugi din Creta și debarcă pe insula Mikonos, unde merse pe dată la un preot ortodox și se spovedi. Primind un canon, mai apoi fu primit din nou în Biserica Ortodoxă prin Mirungere.

Pe insula Mikonos, Manuil se căsători și fu binecuvântat cu 6 copii. Soția sa se dovedi a-i fi necredincioasă, iar Manuil, temându-se de Dumnezeu, hotărî să nu o pedepsească în niciun fel. Își luă copiii și plecă de acasă. Însă cumnatul său îl ocăra că și-a părăsit soția și amenința să se răzbune.

Într-una din zile, pe când mergea cu corabia cu o încărcătură de lemne din insula Samos în insula Mikonos, Manuil întâlni un vas pe care lucra cumnatul său. În fața căpitanului musulman, acesta îl învinui pe Manuil că fusese musulman și se făcuse creștin ortodox.

Dus înaintea căpitanului, Manuil fu întrebat cărei religii aparține. Iară Manuil răspunse:

– Am fost creștin ortodox de când m-am născut.

Dar căpitanul îi aduse aminte:

– Ai fost cândva creștin ortodox, dar apoi ai devenit de bună voie musulman. Deci acum trebuie să te întorci la credința ta, căci de nu te învoiești să faci așa, am sa te chinui fără milă până mori.

Fără să se descurajeze, Manuil răspunse:

– Creștin ortodox m-am născut, creștin ortodox sunt și creștin ortodox vreau să mor.

Mâniat peste măsură, căpitanul îl puse la cazne pe tot drumul până la Chios, unde îl predă amiralului flotei Kapudan Pașa.

Când sosi, Manuil ceru unui creștin ortodox să caute un preot care să-l sfătuiască și să-l mărturisească. Însă de frică, niciun preot nu vru să vină. Unul dintre ei îi trimise sfat de îmbărbătare prin altcineva. Atunci Manuil își spunse:

– Mi-e totuna dacă mor azi sau mâine. Lumea aceasta este trecătoare; decât să mor mâine păcătos, mai bine să mor azi pentru credința mea și să-mi mântuiesc sufletul.

Kapudan Pașa puse să-l aducă pe Manuil dinaintea lui să-l cerceteze. Când îl întrebă pe Manuil ce este, acesta răspunse:

– Sunt creștin ortodox.

Iară Kapudan Pașa puse să fie dezbrăcat și văzând că este tăiat împrejur întrebă cum se întâmplă.

Manuil răspunse:

– Din naștere sunt creștin ortodox, dar când eram mic am fost luat rob și silit să mă fac musulman. Acum vreau sa fiu din nou creștin ortodox.

Ca răspuns, amiralul porunci să fie deîndată executat. Auzind porunca, Manuil spuse:

– Slavă Ție, Dumnezeule!

Ei îl duseră la Fântâna Veche unde Manuil îngenunche de bună voie și așteptă sabia călăului. Însă călăul, fiind nepriceput, nu fu în stare să taie capul sfântul mucenic dintr-o singură lovitură îndelungându-i astfel chinurile robului lui Dumnezeu. Reușind în cele din urmă călăul să-i despartă capul de trup , valiul hotârî ca trupul său să fie legat cu greutăți și aruncat în mare.

Creștinii ortodocși care fuseră martori la mucenicia sfântului Manuil fură foarte mișcați de mucenicia sa.

Astfel Manuil, robul din Creta, își dădu viața din dragoste pentru Iisus Hristos în insula Chios la 15 martie 1792, fiind de mai bine de 2 veacuri, până astăzi, cald și tainic ocrotitor tuturor ce îi săvârșesc pomenirea cu credință.