După o vreme de la întemeierea mânăstirii athonite (cunoscută drept Marea Lavră), de catre Sfântul Atanasie Athonitul în sec. X, s-a întâmplat că în zonă a fost secetă şi nu s-a obţinut nicio recoltă.

Numeroşii călugări care veniseră aici, treptat, au plecat, din cauza foametei. Ultimul rămas, Sfântul Atanasie, deşi era postitor încercat, s-a hotărât într-o zi să părăsească şi el lavra.

Pe drumul spre Kareia, când s-a oprit să se odihnească, s-a întâlnit cu o femeie. Bătrânul călugăr s-a speriat şi s-a întrebat imediat cum a reuşit să pătrundă o femeie în Sfântul Munte, când acest lucru este interzis. Fără să excludă posibilitatea unei ispite, el şi-a făcut semnul Sfintei Cruci şi a vrut să treacă mai departe.

- Unde te duci? l-a întrebat femeia necunoscută.

- Sunt un călugăr de aici şi nu e nevoie să ştiţi unde mă duc! a răspuns el, scurt şi repezit.

- Dacă eşti călugăr, ar fi trebuit să fii mai politicos, mai încrezător, mai sincer şi mai smerit, aşa cum se cuvine. Eu ştiu ce te frământă şi te pot ajuta, dar aştept ca întâi tu să-mi spui.

Observând-o cu atenţie, văzând că totul din atitudinea, îmbrăcămintea şi privirea ei impune respect, bătrânul Atanasie i-a împărtăşit Doamnei durerea sa.

- Şi tu, pentru o bucată de pâine, îţi părăseşti mânăstirea, care ar trebui să rămână de veghe de-a lungul veacurilor? Ăsta e spiritul monahismului? Unde-ţi este credinţa? Întoarce-te! Eu te voi ajuta şi le vei avea pe toate din abundenţă, numai să nu-ţi părăseşti locul de sihăstrie.

- Dar cine eşti tu?

- Eu sunt Cea slăvită în mânăstirea voastră, Maica Domnului tău.

- Mi-e teamă să mă încred în aceste cuvinte, ştiu că ispitele diavoleşti sunt multe şi felurite. Cum mă puteţi convinge că spuneţi adevărul?

- Loveşte această piatră cu toiagul, şi atunci vei şti cine vorbeşte cu tine. Din acest moment voi fi pururea Chivernisitoarea şi Ocrotitoarea lavrei pe care aţi ridicat-o.

Atanasie a lovit piatra şi ea s-a spart ca lovită de fulger, ţâşnind în acel loc un izvor. Abia atunci el a vrut să se arunce la picioarele Maicii Domnului, însă ea dispăruse. El s-a întors la marea lavră şi a constatat că magazia era plină cu toate cele necesare.

Pentru comemorarea minunii, mânăstirea nu are nici până astăzi un administrator, ci doar un ajutor de administrator, pe primul loc fiind... Maica Domnului din Icoana Ekonomissa (Oikonomissa).

O asemenea Icoană a fost pictată şi instalată în mânăstire. Maica Domnului este înfăţişată pe tron, cu Pruncul Iisus, însoţită de Sfântul Mihail din Sinada, în dreapta, şi de Sfântul Atanasie Athonitul, în stânga, care ţine în mână lavra în miniatură, oferită Preasfintei Născătoare de Dumnezeu prin acest simbol.

Izvorul minunat curge şi astăzi, apa având puteri tămăduitoare. Pe locul minunii s-a construit o bisericuţă cu hramul Izvorul tămăduirii, unde se află de asemenea o Icoană ce reprezintă minunea întâmplată, înaintea căreia arde neîntrerupt o candelă.

Aşadar, minunea de demult a dat prilejul pictării a două Icoane: Ekonomissa, cea din incinta mânăstirii, o arată pe Maica Domnului, Chivernisitoarea lavrei şi mijlocitoarea noastră la Dumnezeu, iar o alta relatează minunea, înfăţişând izvorul şi pe Sfântul Atanasie dialogând cu Stăpâna noastră.

Numai prima dintre ele poartă numele de Ekonomissa şi este considerată făcătoare de minuni. După ea s-au realizat numeroase copii, în spaţiul ortodox.