Cuviosul Partenie din Kiev (în lume – Petru Ioan Krasnopevțev) s-a născut la 24 august 1790 într-o familie săracă din satul Simonov, gubernia de Tula. Neabsolvind cursul Seminarului Teologic, Petru a plecat în Lavra Kievo-Pecerska. Aici a fost rânduit la ascultare în prescurărie. Mai apoi a fost numit responsabil de prescurărie și a îndeplinit această ascultare timp de 12 ani. Urmând exemplul Cuviosului Nicodim Prescurarul (nevoitorul care cocea prescuri), Cuviosul Partenie a învățat Psaltirea pe de rost și până la sfârșitul vieții a săvârșit în fiecare zi citirea ei numai pe de rost.
       
        În 1824 a fost tuns în monahism cu numele Pafnutie și hirotonit ierodiacon, iar peste  6 ani – ieromonah. În 1834 ieromonahul Pafnutie a fost desemnat duhovnicul Lavrei Kievo-Pecerska.

În 1838 Sfântul Ierarh Filaret (Amfiteatrov) la tuns în schima mare cu numele Partenie – în cinstea Cuviosului Partenie de la Lampsaka. După primirea marelui și îngerescului chip, Cuviosul Partenie s-a zăvorât în chilie, închizând singura ei fereastră cu o icoană a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu. El avea o evlavie și o dragoste deosebit de umilitoare față de Maica Domnului și nu numai o dată s-a învrednicit de vedenia Ei, dar și de alte arătări harice.

Cuviosul Partenie săvârșea zilnic Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie: toamna și iarna în Lavra Kievo-Pecerska, iar primăvara și vara – în Sihăstria Goloseevo, unde timp de 17 ani s-a nevoit împreună cu mitropolitul Filaret în lunile de primăvară și de vară. Cuviosul Partenie iubea foarte mult mănăstirea Goloseevo. El spunea despre ea: „Aici este purtat duhul părinților noștri de la Pecerska. Și dacă există pe pământ mângâiere și bucurie, atunci ele sunt în liniștea (isihia) pustiei. Oamenii ne îndepărtează de Dumnezeu, iar pustia ne apropie de El”.

În 1855, în ziua praznicului Bunei Vestiri a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, Cuviosul Părinte Partenie a trecut la Domnul. El  a fost înmormântat în Sihăstria Goloseevo, în biserica în cinstea Icoanei făcătoare de minuni a Maicii Domnului, numită „Izvor de Viață Purtător” sau „Izvorul Tămăduirii” („Живоносный Источник” – rus.). În 1930 biserica a fost aruncată în aer și mormântul Cuviosului a fost distrus.

În 1993 ieroschimonahul Partenie a fost preaslăvit în rândul Sfinților cinstiți local de către Biserica Ortodoxă din Ucraina.

***

În Lavra Pecerska din Kiev, întemeiată în jurul anului 1060, prin credinţa şi nevoinţele întâistătătorilor ei, ale cuvioşilor egumeni Antonie şi Teodosie, s-au format din cele mai vechi timpuri şi până astăzi o mulţime de mari nevoitori ai bunei credinţe. Din rândul acestor nevoitori face parte şi cuviosul Partenie din Kiev.
„Orice nevoinţă şi orice lucrare, le săvârşim pentru a ne împărtăşi, ca lumânarea, de Dumnezeiasca Lumină, atunci când sufletul, ca ceara, stă înaintea Luminii Neapuse” – spune cuviosul Simeon Noul Teolog; iar căile celor ce caută această binecuvântată împărtăşire sunt felurite. Unii merg pe calea rătăcirilor, fac greşeli şi au căderi, dar dintr-odată deschid ochii, se curăţesc prin lacrimi, prin pocăinţă, şi ca o lumânare aprinsă – atât de luminoasă uneori încât luminează tot universul –încep să strălucească în nevoinţa creştinească. Alţii încă din tinereţe sunt aleşi spre a fi vase curate ale rugăciunii şi ale slujirii faţă de Dumnezeu. Şi tocmai un asemenea vas ales şi binecuvântat s-a arătat a fi în lume viitorul şi marele nevoitor al Bisericii Ortodoxe, Cuviosul Partenie (în lume Petru Ioanovici Krasnopevţev).

Rugăciunea Sfântului Cuvios Partenie de Kiev

" Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, nu lasa desertaciunea, iubirea de sine, iubirea de placer, nepasarea,mania,sa domneasca peste mine si sa ma rapeasca iubirii Tale !
O, Domul meu, Creatorul meu, toata Nadejdea mea, nu ma lasa fara impartasirea de fericita vesnicie ! Fa ca si eu sa urmez exemplul Tau cel sfant, sa fiu supus conducatorilor, celor pusi peste mine ! Daruieste-mi aceasta curatie a duhului, aceasta simplitate a inimii, care ne fac vrednici de dragostea Ta ! La Tine, o, Dumnezeul meu, inalt sufletul meu si inima mea : nu lasa sa piara faptura Ta, ci ma izbaveste de singurul si cel mai mare rau: de pacat ! Fa, Doamne, sa indur nelinistile si necazurile sufletesti cu tot atata rabdare, cu cata bucurie primesc desfatarile inimii.
De voiesti Tu, Doamne - ma poti curati si ma poti sfinti. Iata, ma incredintez bunatatii Tale, rugandu-Te ca sa starpesti din mine tot ce este potrivnic Tie si sa ma numeri in ceata alesilor Tai. Doamne , ia de la mine trandavia duhului, care pagubeste timpul meu; desertaciunea gandurilor, care impiedica prezenta Ta si fura atentia mea de la rugaciune; iar de, rugandu-ma, ma abat de la Tine cu gandurile mele, ajuta-mi ca aceasta abatere sa nu fie de bunavoie, si intorcand mintea, sa nu intorc de la Tine, inima ! Tie, Domnului Dumnezeului meu, Iti marturisesc toate pacatele faradelegilor mele, facute acum si mai demult, inaintea Ta : iarta-le mie, pentru numele Tau cel sfant, si mantuieste sufletul meu, pe care L-ai rascumparat cu scump Sangele Tau !
Ma incredintez milei Tale, ma lasa in voia Ta, fa cu mine dupa bunatatea Ta, nu dupa rautatea si faradelegea mea !
Invata-ma, Doamne, sa-mi oraduiesc faptele, asa incat ele sa fie spre slava sfantului Tau nume !
Ai mila, Doamne de toti crestinii ! Auzi dorinta tuturor celor ce striga la Tine, izbaveste de tot raul si mantuieste pe robii Tai ( numele ), trimite-le lor bucurie, mangaiere in necazuri si mila T a cea sfanta !
Doamne, ma rog Tie mai ales pentru cei ce intr-un fel sau altul m-au necajit si m-au mahnit sau mi-au facut vreun rau : nu ii pedepsi pentru mine, pacatosul, ci revarsa peste ei bunatatea Ta . Doamne, ma rog Tie pentru toti cei care eu, pacatosul, I-am mahnit, I-am necajit sau I-am smintit cu cuvantul, cu fapta sau cu gandul, cu stiinta sau cu nestiinta !
 Doamne Dumnezeule, iarta noua pacatele noastre ce la facem unii altora !
Scoate, Doamne, din inimile noastre orice suparare, banuiala, manie, tinere de minte a raului, certuri si tot ceea ce poate pune piedici dragostei si poate imputina iubirea dintre frati ! Miluieste-i, Doamne, pe cei care mi-au incredintat mie, pacatosului, nevrednicului, sa ma rog pentru dansii !
Miluieste, Doamne, pe tot cel ce cere ajutorul Tau ! Doamne, fa aceasta zi, ziua milei Tale, si da fiecaruia dupa cererea lui ! Fii pastoral celor rataciti, calauza si lumina celor nestiutori, povatuitorul celor neintelepti, parintele orfanilor, ajutorul celor asupriti, doctoral celor bolnavi, mangaietorul celor ce sunt pe moarte si adu-ne pe toti la sfarsitul dorit - la Tine, limanul nostru si la odihna cea fericita ! Amin "

Nota:
Rugaciune preluata din cartea "Suflet binecuvantat - Viata, ostenelile si nevointele Cuviosului Partenie din Kiev "