Sfinții Mucenici: Ioan Culica (+1564) și Ioan cel Nou din Ioannina, care a suferit mucenicia în Constantinopol (+1527)

Pomenirea Sfinților Mucenici: Ioan Culica (+1564) și Ioan cel Nou din Ioannina, care a suferit mucenicia în Constantinopol (+1527)


loan s-a născut la Ioannina, care odinioară fusese capitala Regelui Pyrrhus. Cînd părinţii lui cei sărăciţi au murit, tînărul loan s-a strămutat în Constantinopol şi acolo şi-a dus mai departe traiul din munca sa, căci era meşteşugar iscusit. Dar nu cu multă vreme mai înainte turcii înconjuraseră Constantinopolul şi mulţi creştini, de frica lor, se lepădaseră de Hristos şi trecuseră la Islam. Sfintul loan îşi avea atelierul în chiar mijlocul unei astfel de comunităţi de creştini turciţi. Cu cît mai mult ardea tînărul loan pentru dragostea lui Hristos, cu atît mai pe faţă se expunea el ca trăitor autentic creştin, în faţa ochilor celor care din oportunism îl trădaseră pe Mîntuitorul. Căci el nu se ferea să discute cu ei despre credinţa creştină care odată fusese şi a lor, şi chiar să-i certe pentru lepădarea lor. De aceea aceşti renegaţi 1-au tîrît pe loan înaintea judecătorului sub acuzaţii false, zicîndu-i că loan mai de demult fusese musulman, dar că a trădat Islamul şi s-a convertit la creştinism. După ce a fost bătut şi torturat cu sălbăticie, loan a fost aruncat în închisoare, în ziua următoare era chiar Slăvitul Praznic al învierii Domnului, şi atunci 1-au scos iar la judecată spre a-1 tortura şi mai sinistru.

Ieşit din închisoare, loan a cîntat: „Hristos a înviat din Morţi!„. Iar schingiuitorilor lui le-a spus cu vitejie: „Faceţi ce poftiţi! Cu cît mai repede mă veţi scoate din această viaţă ticăloasă cu atît mai curînd voi vedea Faţa Domnului meu şi mă voi strămuta în veşnicie, căci eu sînt robul Lui! Lui îi urmez, pentru El mor, şi alături de El veşnic voiesc să trăiesc!”. După aceasta loan a fost legat în lanţuri şi dus la locul unde urma să fie ars de viu. Văzînd focul uriaş care îl aştepta, loan a sărit şi s-a aruncat singur în flăcări. Chinuitorii, văzînd că loan nu se teme, 1-au scos repede din foc şi 1-au osîndit la uciderea prin tăierea capului. După ce 1-au decapitat, i-au aruncat şi capul şi trupul în foc. Mai tîrziu, creştinii au căutat prin cenuşă şi au aflat rămăşiţe ale sfintelor şi de minuni făcătoarelor sale moaşte; pe acestea ei le-au îngropat cu cinste în Biserica cea Mare (Sfînta Sofia) din Constantinopol. Aşa a luat cununa muceniciei Sfîntul loan din loanina, luînd cununa neveştejită a veşnicei slave, în ziua de 18 aprilie a anului 1526.