Pomenirea Sfântului Cuvios Teodosie din Antiohia, Turcia (+412)

Acest cuvios parinte Teodosie este un alt sihastru, care a avut ca patrie cetatea Antiohiei.

Fiu al unor părinți vestiți, ascultând glasul Stăpânului, își lăsă casa, bogăția, rudenia și toate celelalte și se duse în niște locuri retrase, care dădeau spre mare, unde făcându-și o chilie strâmtă, petrecea viața monahicească, îmbrăcat cu haină de păr. Sub haină purta lanțuri grele: unul la gât, altul la mijloc și câte unul la fiecare mână.

Stăruind în rugăciune si în lucrul mâinilor sale, adormea dorința și trufia și celelalte patimi trupești. Părul său era bogat și lung până la picioare. Câteodată împletea coșuri, iar altă dată își făcea de lucru în grădină, unde semăna semințe și aduna de acolo hrană din destul pentru el și pentru străinii ce întâmplător veneau la el.

Ajungând vestea viețuirii sale până departe, mulți veneau la dânsul, cerând să petreacă același fel de viață, astfel că pustiul acela se schimbă într-o altă cetate cerească.

Odată năvălind acolo agarenii, nu îl supărară cu nimic, ci rușinându-se de acest fericit, se duseră de acolo. Însă din pricina năvălirii agarenilor, fericitul, lăsând pustiul, veni în patria sa și făcându-și o chilie mică săvârșea aici duhovniceasca lucrare. Căci zicea:

– Deși s-au rușinat de noi agarenii, dar scris este pentru noi să nu dăm loc urgiei. Când Hristos a fugit de Irod, ne-a învățat să facem și noi așa; si învățătură avem să nu ne aruncăm singuri în ispite; iar patria noastră nu ne oprește de la lucrarea duhovnicească, dacă voim să o săvârșim.

După scurt timp se mută către Domnul.