Pomenirea Sfântului Cuvios Leonid, egumenul Mănăstirii Ustnedumsk din Rusia (+1654)

Încă din tinereţile lui, acest sfînt rus s-a nevoit întru monahiceştile lupte în mai multe mînăstiri, între care Solovki şi Miroj. El după aceea a întemeiat propria lui mînăstire de-a lungul văii Rîului Luza, în ţinutul Vologda. El a vieţuit foarte aspru, astfel încît, cu puterea Duhului Sfînt, curăţindu-şi trupul şi sufletul, s-a făcut locaş Sfîntului Har. El a fost un luminător duhovnicesc al oamenilor, atrăgînd pre mulţi la viaţa monahală. El s-a numit «Ustnedumsk» pentru că odată, cînd 1-a muşcat un şarpe otrăvitor, el nu a spus nimănui depsre aceasta, nici nu s-a gîndit la acest lucru, şi cu toate acestea a rămas viu. Plăcîndu-i lui Dumnezeu, Cuviosul Leonid a adormit cu pace în şaptesprezece zile ale lunii iulie, din anul 1653. Sfintele lui moaşte odihnesc în mănăstire de el întemeiată.