În biserica mânastirii Jasna-Gora (care se tâlcuieste „culme luminoasa”) se afla cea mai vestita icoana a Maicii Domnului, Preasfânta Nascatoare de Dumnezeu, din Polonia, una dintre cele mai vestite icoane ale lumii, numita si „Madona Neagra”, datorita chipului mai întunecat al acesteia, fata de alte icoane. Icoana face parte din categoria celor „care arata Calea”, Hodigitria (Calauzitoarea), în care Preasfânta Nascatoare de Dumnezeu Îl tine pe bratul stâng pe Mântuitorul, aratând spre El cu mâna dreapta; astfel, ni se arata Cine este Calea, Adevarul si Viata, Fiul lui Dumnezeu întrupat.

Într-un document din 1474 se precizeaza ca icoana a fost zugravita de Sfântul Apostol si Evanghelist Luca, la cererea crestinilor din Ierusalim. Renumita de la începuturile crestinismului pentru minunile pe care le savârsea, icoana a fost adusa de la Ierusalim la Constantinopol în sec. IV, de catre Sfânta Împarateasa Elena, unde ar fi poposit vreme de cinci secole, savârsind nenumarate minuni. Leon, principele Prusiei (Ruteniei), si-a dorit foarte mult detinerea acestui odor, aducându-l în tara sa si asezând icoana într-o biserica ridicata special, în cinstea ei. De aici, icoana a fost dusa mai târziu în Ungaria si apoi în Polonia.

Potrivit traditiei locale, un alt print, dupa câteva decenii, ar fi dorit sa duca icoana în Silezia, dar caii de la caruta nu se urneau din loc si icoana devenise deodata foarte grea. Dându-si seama ca se întâmpla ceva neobisnuit, printul îngenuncheat s-a rugat Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu sa conduca dânsa caii acolo unde doreste sa fie statornicita icoana. În urma rugaciunii, caii au pornit liberi si s-au oprit pe culmea Jasna Gora de la Czestochowa. Impresionat, întelegând ca aceasta este dorinta Maicutei Domnului, printul a ridicat aici o mânastire si un sanctuar, aducând de la Budapesta calugari paulini (ordin calugaresc paulin, din sec. XII, numiti astfel dupa închinarea la moastele Sfântului Pustnic Pavel din Tebaida, aduse în urma cruciadelor la Budapesta).

În 7 sept. 1382, dupa cum confirma cronicile, printul Vladislav Jagello a dus icoana în nou ctitorita mânastire de pe colina Jasna-Gora. În urma acestui fapt, s-a constituit aici un mare centru de pelerinaj, atât pentru populatia bastinasa, cât si pentru alti credinciosi, din tarile învecinate. De asemenea, mânastirea a devenit cetatea unde se pastra tezaurul tarii.

Mai apoi, în 1430, husitii (sau dupa alte izvoare, banditi platiti de nobili polonezi) au patruns în mânastire, cu gând de jefuire, chiar în Saptamâna Mare. Ei vizau tezaurul, dar neaflându-l, au trecut la furtul de cele sfinte, al odoarelor bisericii.

Vazând acestia ca la icoana Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu sunt multe daruri aduse de credinciosi, au râvnit sa ia icoana cu totul, si cu darurile, numai ca nu dupa dorinta lor necugetata si profanatoare s-au petrecut lucrurile… Pentru a doua oara, icoana a devenit atât de grea, încât nu au mai putut sa o transporte. Înciudati, acei oameni fara frica de Dumnezeu au lovit icoana cu sabia, lasând trei taieturi pe obrazul drept al Maicutei noastre, înfatisata în icoana. Aceste urme se mai vad si astazi în icoana Preacuratei Maici.

Dupa aceasta, icoana a fost dusa la Cracovia pentru a fi restaurata. Cum nu s-a reusit acest lucru, pentru ca artistii de aici nu cunosteau tehnica ce statuse la baza zugravirii icoanei, s-a hotarât în final copierea acesteia, chiar si cu taieturile din obraz. Dar pentru ca legenda se împleteste cu adevarul, nu se stie pâna azi cu certitudine cum s-au petrecut evenimentele. În orice caz, tâlharii ce dorisera jefuirea mânastirii au fost alungati, urmând ca în mai multe rânduri Preasfânta Nascatoare de Dumnezeu sa ajute poporul polonez si pe închinatorii veniti cu evlavie si rugaciune în fata icoanei sale din Czestochowa.

Se aminteste, spre exemplu, de ridicarea asediului suedez, din 1655 si 1657, în urma rugaciunii localnicilor la Sfânta Icoana.

De aceea, pelerinajul la icoana a sporit an de an, cu precadere la datele de praznuire ale acesteia, si anume: 6 martie, 3 mai si 26 august.

Mai mult însa, icoana este si un simbol aparte pentru poporul polonez, de libertate si eliberare de sub ocupatia germana si regimul comunist, mii si milioane de oameni unindu-si rugaciunile în fata icoanei facatoare de minuni, catre Mijlocitoarea cea mare a crestinilor, din icoana.

În fiecare an, la Czestochowa sosesc între 4 si 5 milioane de pelerini, acesta fiind cel mai mare centru spiritual al Poloniei. Nu numai oameni de rând, ci si savanti, oameni politici, însusi papa, viziteaza mânastirea Jasna Gora si se închina cu evlavie deosebita la icoana. De asemenea, se obisnuieste ca în fiecare seara, icoana sa fie acoperita cu un val, de catre calugarii mânastirii, iar dimineata sa i se dezveleasca chipul, în cadru solemn.

Calugarii paulini ai acestei mânastiri au considerat o forma de cinstire a Nascatoarei de Dumnezeu consemnarea a cât mai multora dintre minunile sale, relatate de credinciosi. Mii de minuni sunt deja consemnate, iar sirul acestora nu se opreste, dupa cum mila Maicii Domnului nu înceteaza a se revarsa asupra crestinilor, pâna la sfârsit.

Cea mai mare procesiune spre aceasta icoana se organizeaza pentru sarbatorirea Adormirii Maicii Domnului, 15 august, când pelerinii vin mai ales pe jos, fiecare grup având stindardul specific parohiei din care provine. Atunci, credinciosi din Ucraina, Estonia, Lituania, Belgia si din întreaga Europa se alatura polonezilor, unindu-se în rugaciune înaintea icoanei Nascatoarei de Dumnezeu, facatoare de minuni si mângâietoare a sufletelor zbuciumate.

Cugetând la taina taieturilor de pe fata icoanei Preacuratei Fecioare, a Maicii noastre, Nascatoare de Dumnezeu, poetul D. Zabzynski rosteste:

„Spune-ne întelesul taieturilor tale, pentru ce ai primit acest soi de frumusete? Acum întelegem ce ?i s-a întâmplat: le-ai primit de la oameni nelegiuiti, sunt semnele puterii tale, pentru ca toti dusmanii lui Dumnezeu se tem de tine.”

– Probabil în 1810, preotul paroh a adus la Cacica o copie a icoanei Maicii Domnului Czestochowa. Aceasta copie se dovedise si ea a fi facatoare de minuni, prin vindecarea bolilor unor credinciosi si prin lacrimile care curgeau din ochii Preasfintei Nascatoare de Dumnezeu, din icoana.

Aceasta copie a icoanei fusese spre închinare mai înainte într-o biserica armeana din Ucraina, având si darul particular ca, la anumite rugaciuni ale credinciosilor, chipul Maicutei Sfinte se lumina si se însufle?ea. Cu toate acestea, exista mai multe ipoteze cu privire la provenienta icoanei de la Cacica, o alta fiind aceea ca aceasta fusese mai înainte într-o biserica a iezuitilor.

Cert este ca la începutul secolului XIX icoana a fost adusa de preotul Bogdanowicz la Cacica, fiind întronata în altarul principal al bisericutei construite de acesta.

Icoana a atras de la început foarte multi credinciosi, nu doar bucovineni, ci si din locuri mai îndepartate, spre închinare. Din lemn aurit si argintat, icoana aceasta are pictate doar fata Maicii Domnului, fata Mântuitorului nostru Iisus Hristos, si mâinile acestora.

(studiu, cercetare si realizare material KSLCatalin)