Sfinții Mucenici Attic, Agapie, Eudoxie, Carterie, Istucarie, Pactobie, Nictopolion şi cei împreună cu dînşii (apr. 320) Sfinţii Mucenici: Achepsima, episcop de Henaita, Iosif preotul şi Aitala diaconul, care au pătimit în Persia timpul împăratului Sapor al II-lea (+376)
Stil vechi
3 Noiembrie

Sâmbătă

Stil nou
16 Noiembrie
Ziua precedentă
Ziua următoare
Zi fără post
Sfinţii Mucenici: Achepsima, episcop de Henaita, Iosif preotul şi Aitala diaconul, care au pătimit în Persia timpul împăratului Sapor al II-lea (+376). Sfântul Cuvios Ilie din Egipt (IV). Sfântul Cuvios Achepsima din Antiohia Siriei (IV). Sfinţirea Bisericii Sfântului Mare Mucenic Gheorghe din Lida, adică aşezarea sfintelor sale moaşte într-însa (IV). Sfinții Mucenici Attic, Agapie, Eudoxie, Carterie, Istucarie, Pactobie, Nictopolion şi cei împreună cu dînşii (apr. 320). Sfântul Ahemenid Persul Mărturisitorul. Sfânta Cuvioasă Snandulia din Persia (+350 sau 380). Sfântul Mărturisitor Ormisd Persul și Sfântul Ierarh Teodor Mărturisitorul, episcopul Arghirei (V, VIII). Sfinții Mucenici: Sever, Androna, Teodot, Teodota şi Dasie (VIII). Sfinții 9 Mucenici, care s-au săvârşit prin sabie, și Sfinții 28 de Mucenici, care s-au săvârşit prin foc. Sfinții Mucenici: Papul, preot la Toulouse în Franţa, Valentin preotul şi Ilarie diaconul din Viterbo în Italia (+300 și +304). Sfinții Ierarhi: Fluor, episcop de Lodeve în Franţa, și Valentinian, episcop de Salerno în Italia (+389 și +501). Sfânta Cuvioasă Ghenael, stareţă la Landevennec în Franţa, și Sfântul Mucenic Cleter, regele Ţării Galilor (VI). Sfânta Silvia, mama Sfântului Grigorie Dialogul, și Sfânta Ana, fiica prinţului Vsevolod I Yaroslavici din Rusia (VI, XII). Sfânta Muceniță Winifred din Treffynon în Anglia, și Sfântul Cuvios Cristiolus, monah în Ţara Galilor (VII). Sfinții Ierarhi: Hubert, episcop de Liege în Olanda, și Pirmin, episcop în Germania (+727 și +753). Sfinții Cuvioși: Acheric şi Guillaume, pustnici în Munţii Vosges din Franţa (IX). Întâlnirea în anul 1196 la Mănăstirea Vatopedu din Sfântul Munte Athos a Sfinţilor Cuvioși: Simeon, izvorâtor de mir, şi fiul său Sava din Serbia (+ 1200 și + 1235). Sfântul Nicolae din Georgia și a Sfântului Mucenic Gheorghe din Neapole în Asia Mică (+ 1308 și + 1797). Sfântul Cuvios Pimen din Bulgaria, monah la Mănăstirea Zografu din Sfântul Munte Athos (XVI-XVII). Sfinții Sfințiți Noi Mucenici din Rusia: Nicolae (Dinariev) și Pavel (Parfenov)(+1918), preoții: Vasile (Arhanghelski), Petru (Orlenkov), Vasile (Pokrovski), Alexandru (Zverev), Vladimir (Pisarev), Serghie (Kedrov), Nicolae (Piatnițki), Vichentie (Smirnov), Ioan (Kesariiski), Petru (Cosminov), Alexandru (Parusnikov), Pavel (Andreev), Cosma (Petricenko), Vasile, Petru, diaconii: Simeon (Krecikov)(+1937) și Serghie (Stanislavlev)(+1942) și binecredincioasa creștină Evdochia (Safronov)(+1938), care au pătimit în timpul regimului comunist. Prăznuirea soborului Tuturor Sfinţilor din Karelia în Rusia.
File pateric

 La un preot au venit doi ucenici ai săi care se hotărâseră să se căsătorească. Duhovnicul i-a întrebat:
- Aveti din ce trăi? Aveti unde locui?
- Da, părinte, zise viitorul sot, eu am serviciu si o să îsi găsească si ea cât de curând. De locuit, o să locuim la socri.
- Parcă stiam că nu prea vă întelegeti.
- Nu ne întelegem, le stau ca un ghimpe în coastă. Dar ce să facem? Au zis că ne primesc la ei. Bani să ne luăm o garsonieră nu avem si nu vrem să aruncăm banii pe gazde.
- Nu e bine ca tinerii căsătoriti să locuiască cu părintii, ca să nu apară tensiuni. Atunci când există încă de la început neîntelegeri cu părintii, dacă tinerii vor locui cu ei vor avea un început de viată foarte dificil. În loc să cunoască armonia si linistea, or să cunoască mai mult stresul. Una sunt micile tensiuni, firesti între doi oameni care desi se iubesc au anumite ciudătenii, idei fixe sau chiar răutăti, si alta sunt tensiunile cu părintii, care nu pot fi înecate lesne în iubire. Dacă pe sotul sau sotia ta o ierti repede pentru că o iubesti, cu socrii e mai complicat. Si nu de putine ori cuplurile s-au destrămat tocmai pentru că nu au stiut să depăsească tensiunile provocate de socri. Sotul a vărsat asupra sotiei sale toti nervii pe care i-a acumulat în urma discutiei cu socrii săi. Asa s-a întâmplat în alte cazuri cu sotia… Deci, gânditi-vă serios dacă nu ar fi mai bine să stati în gazdă. Pierdeti niste bani, dar câstigati întelegere si liniste. Care sunt mai pretioase decât banii.

Zis-a un bătrân: "Să nu locuiesti în locul unde vezi pe vreunii că au zavistie asupra ta, fiindcă nu sporesti". (19-406)

Pilda zilei

   Înţelepciune şi har

La avva Moise Înţeleptul a venit o femeie

temătoare de Dumnezeu şi-i spune:

- Avva, cum să-mi aleg oameni credincioşi în jurul meu?

Atunci avva Moise a zis:

- Omul credincios cu adevărat este cel care din teamă sau din iubire Îl ascultă pe Dumnezeu. Valoarea unui om este dată de cât a înţeles şi cât respectă el poruncile dumnezeieşti.

Rugaciunea Zilei

Rugăciunea de sâmbătă

Doamne lisuse Hristoase, Judecătorul meu Prea drept! Cunosc că păcatele mele sânt fără de număr. De aceea Te rog în această zi, în care de Iosif şi de Nicodim pus fiind în Mormânt, Te-ai pogorât în iad cu Sfântul şi Îndumnezeitul Tău suflet şi de acolo ai depărtat întunericul cu lumina Dumnezeirii Tale şi ai adus bucurie nespus de mare strămoşilor noştri, căci i-ai mântuit de sclavia cea cumplită şi i-ai suit în rai.

Îngroapă păcatele mele şi cugetele mele cele rele şi viclene, ca să piară din mintea mea şi să nu se mai lupte cu sufletul meu. Luminează întunecatul iad al inimii mele, alungă întunericul păcatelor mele, şi suie mintea mea la cer, ca sa mă bucur de Faţa Ta. Aşa Doamne, primeşte umilita mea rugăciune ca o tămâie mirositoare, pentru rugăciunile iubitei Tale Maici, care Te-a văzut pe Cruce pironit între doi tâlhari, şi de durerile Tale cumplite i s-a rănit inima; care împreună cu ucenicii şi cu mironosiţele Te-au pus în mormânt, care a treia zi Te-au văzut înviat din morţi şi la înălţarea Ta Te-a văzut suindu-Te de la pământ la cer, însoţit de Sfinţii Tăi Îngeri.

Îndură-Te, Doamne, şi de cei vii şi de cei răposaţi, pentru rugăciunile Sfinţilor Tăi, către care zic şi eu, nevrednicul: O, fericiţi servitori ai lui Dumnezeu! Nu încetaţi a vă ruga Lui, ziua şi noaptea pentru noi, nevrednicii, care pururea greşim cu atâtea nenumărate păcate! Mijlociţi pentru noi Darul şi ajutorul lui Dumnezeu, pe care nu ştim a-l cere după cuviinţă. Nu încetaţi a vă ruga, pentru că prin rugăciunile voastre, păcătoşii să câştige iertare, săracii ajutorul, întristaţii mângâiere, bolnavii sănătate, cei slabi la minte înţelepciune, cei tulburaţi linişte, cei asupriţi ocrotire, şi toţi împreună Darul lui Dumnezeu, spre folosul cel sufletesc, în mărirea lui Dumnezeu Celui în Treime lăudat, Căruia i se cuvine cinste şi închinăciune în veci.

Amin.

Biblia intr-un an

 

    Fapte 22-24

Capitolul 22
1.     Bărbaţi fraţi şi părinţi, ascultaţi acum, apărarea mea faţă de voi!
2.     Şi auzind că le vorbea în limba evreiască, au făcut mai multă linişte, şi el le-a zis:
3.     Eu sunt bărbat iudeu, născut în Tarsul Ciliciei şi crescut în cetatea aceasta, învăţând la picioarele lui Gamaliel în chip amănunţit Legea părintească, plin fiind de râvnă pentru Dumnezeu, precum şi voi toţi sunteţi astăzi.
4.     Eu am prigonit până la moarte această cale, legând şi dând la închisoare şi bărbaţi şi femei,
5.     Precum mărturiseşte pentru mine şi arhiereul şi tot sfatul bătrânilor, de la care primind şi scrisori către fraţi, mergeam la Damasc, ca să-i aduc legaţi la Ierusalim şi pe cei ce erau acolo, spre a fi pedepsiţi.
6.     Dar pe când mergeam eu şi mă apropiam de Damasc, pe la amiază, deodată o lumină puternică din cer m-a învăluit ca un fulger.
7.     Şi am căzut la pământ şi am auzit un glas, zicându-mi: Saule, Saule, de ce Mă prigoneşti?
8.     Iar eu am răspuns: Cine eşti, Doamne? Zis-a către mine: Eu sunt Iisus Nazarineanul, pe Care tu Îl prigoneşti.
9.     Iar cei ce erau cu mine au văzut lumina şi s-au înfricoşat, dar glasul Celui care îmi vorbea ei nu l-au auzit.
10.     Şi am zis: Ce să fac, Doamne? Iar Domnul a zis către mine: Ridică-te şi mergi în Damasc şi acolo ţi se va spune despre toate cele ce ţi s-au rânduit să faci.
11.     Şi pentru că nu mai vedeam, din cauza strălucirii acelei lumini, am venit în Damasc, fiind dus de mână de către cei ce erau împreună cu mine.
12.     Iar un oarecare Anania, bărbat evlavios, după Lege, mărturisit de toţi iudeii care locuiau în Damasc,
13.     Venind la mine şi stând alături, mi-a zis: Frate Saule, vezi iarăşi!  Şi eu în ceasul acela l-am văzut.
14.     Iar el a zis: Dumnezeul părinţilor noştri te-a ales de mai înainte pe tine ca să cunoşti voia Lui şi să vezi pe Cel Drept şi să auzi glas din gura Lui;
15.     Că martor vei fi Lui, în faţa tuturor oamenilor, despre cele ce ai văzut şi auzit.
16.     Şi acum de ce zăboveşti? Sculându-te, botează-te şi spală-ţi păcatele, chemând numele Lui.
17.     Şi s-a întâmplat, când m-am întors la Ierusalim şi mă rugam în templu, să fiu în extaz,
18.     Şi să-L văd zicându-mi: Grăbeşte-te, şi ieşi degrabă din Ierusalim, pentru că nu vor primi mărturia ta despre Mine.
19.     Şi eu am zis: Doamne, ei ştiu că eu duceam la închisoare şi băteam, prin sinagogi, pe cei care credeau în Tine;
20.     Şi când se vărsa sângele lui Ştefan, mucenicul Tău, eram şi eu de faţă şi încuviinţam uciderea lui şi păzeam hainele celor care îl ucideau.
21.     Şi a zis către mine: Mergi, că Eu te voi trimite departe, la neamuri.
22.     Şi l-au ascultat până la acest cuvânt, şi au ridicat glasul lor, zicând: Ia-l de pe pământ pe unul ca acesta! Căci nu se cuvine ca el să mai trăiască.
23.     Şi strigând ei şi aruncând hainele şi azvârlind pulbere în aer,
24.     Comandantul a poruncit să-l ducă în fortăreaţă, spunând să-l ia la cercetare, cu biciul, ca să cunoască pentru care pricină strigau aşa împotriva lui.
25.     Şi când l-au întins ca să-l biciuiască, Pavel a zis către sutaşul care era de faţă: Oare vă este îngăduit să biciuiţi un cetăţean roman şi nejudecat?
26.     Şi auzind sutaşul s-a dus la comandant să-i vestească, zicând: Ce ai de gând să faci? Că omul acesta este (cetăţean) roman.
27.     Şi venind la el, comandantul i-a zis: Spune-mi, eşti tu (cetăţean) roman? Iar el a zis: Da!
28.     Şi a răspuns comandantul: Eu am dobândit această cetăţenie cu multă cheltuială. Iar Pavel a zis: Eu însă m-am şi născut.
29.     Deci cei ce erau gata să-l ia la cercetare s-au depărtat îndată de la el, iar comandantul s-a temut, aflând că el este (cetăţean) roman şi că a fost legat.
30.     Şi a doua zi, voind să cunoască adevărul, pentru care era pârât de iudei, l-a dezlegat şi a poruncit să se adune arhiereii şi tot sinedriul şi, aducând pe Pavel, l-a pus înaintea lor.  

Capitolul 23
1.     Şi Pavel, fixând sinedriul cu privirea, a zis: Bărbaţi fraţi, eu cu bun cuget am vieţuit înaintea lui Dumnezeu până în ziua aceasta.
2.     Arhiereul Anania a poruncit celor ce şedeau lângă el să-l bată peste gură.
3.     Atunci Pavel a zis către el: Te va bate Dumnezeu, perete văruit! Şi tu şezi să mă judeci pe mine după Lege, şi, călcând Legea, porunceşti să mă bată?
4.     Iar cei ce stăteau lângă el au zis: Pe arhiereul lui Dumnezeu îl faci tu de ocară?
5.     Iar Pavel a zis: Fraţilor, nu ştiam că este arhiereu; căci este scris: "Pe mai-marele poporului tău să nu-l vorbeşti de rău".
6.     Dar Pavel, ştiind că o parte erau saduchei şi cealaltă farisei, a strigat în sinedriu: Bărbaţi fraţi! Eu sunt fariseu, fiu de farisei. Pentru nădejdea şi învierea morţilor sunt eu judecat!
7.     Şi grăind el aceasta, între farisei şi saduchei s-a iscat neînţelegere şi mulţimea s-a dezbinat;
8.     Căci saducheii zic că nu este înviere, nici înger, nici duh, iar fariseii mărturisesc şi una şi alta.
9.     Şi s-a făcut mare strigare, şi, ridicându-se unii cărturari din partea fariseilor, se certau zicând: Nici un rău nu găsim în acest om; iar dacă i-a vorbit lui un duh sau înger, să nu ne împotrivim lui Dumnezeu.
10.     Deci făcându-se mare neînţelegere şi temându-se comandantul ca Pavel să nu fie sfâşiat de ei, a poruncit ostaşilor să se coboare şi să-l smulgă din mijlocul lor şi să-l ducă în fortăreaţă.
11.     Iar în noaptea următoare, arătându-i-Se, Domnul i-a zis: Îndrăzneşte, Pavele! Căci precum ai mărturisit cele despre Mine la Ierusalim, aşa trebuie să mărturiseşti şi la Roma.
12.     Iar când s-a făcut ziuă, iudeii, făcând sfat împotrivă-i, s-au legat cu blestem zicând că nu vor mânca, nici nu vor bea până ce nu vor ucide pe Pavel.
13.     Şi cei ce făcuseră între ei acest jurământ erau mai mulţi de patruzeci,
14.     Care, ducându-se la arhierei şi la bătrâni, au zis: Ne-am legat pe noi înşine cu blestem să nu gustăm nimic până ce nu vom ucide pe Pavel.
15.     Acum deci voi, împreună cu sinedriul, faceţi cunoscut comandantului să-l coboare mâine la voi, ca având să cerceteze mai cu de-amănuntul cele despre el; iar noi, înainte de a se apropia el, suntem gata să-l ucidem.
16.     Dar fiul surorii lui Pavel, auzind despre această uneltire, ducându-se şi intrând în fortăreaţă, i-a vestit lui Pavel.
17.     Şi chemând Pavel pe unul din sutaşi, i-a zis: Du pe tânărul acesta la comandant, căci are să-i vestească ceva.
18.     Iar el, luându-l, l-a dus la comandant şi a zis: Pavel cel legat, chemându-mă, m-a rugat să aduc pe acest tânăr la tine, având să-ţi spună ceva.
19.     Comandantul, luându-l de mână, s-a retras cu el la o parte şi îl întreba: Ce ai să-mi vesteşti?
20.     Iar el a zis că iudeii s-au înţeles să te roage, ca mâine să-l cobori pe Pavel la sinedriu, ca având să cerceteze mai cu de-amănuntul despre el;
21.     Dar tu să nu te încrezi în ei, căci dintre ei îl pândesc mai mulţi de patruzeci de bărbaţi, care s-au legat cu blestem să nu mănânce, nici să bea până ce nu-l vor ucide; şi acum ei sunt gata, aşteptând aprobarea ta.
22.     Deci comandantul a dat drumul tânărului, poruncindu-i: Nimănui să nu spui că mi-ai făcut cunoscut acestea.
23.     Şi chemând la sine pe doi dintre sutaşi, le-a zis: Pregătiţi de la ceasul al treilea din noapte două sute de ostaşi, şaptezeci de călăreţi şi două sute de suliţaşi, ca să meargă până la Cezareea.
24.     Şi să fie animale (de călărie), ca punând pe Pavel să-l ducă teafăr la Felix procuratorul.
25.     Scriind o scrisoare, având acest cuprins:
26.     Claudius Lysias, prea puternicului procurator, Felix, salutare!
27.     Pe acest bărbat, prins de iudei şi având să fie ucis de ei, mergând eu cu oaste l-am scos, aflând că este (cetăţean) roman.
28.     Şi vrând să ştiu pricina pentru care îl pârau, l-am coborât la sinedriul lor.
29.     Şi am aflat că este pârât pentru întrebări din legea lor, dar fără să aibă vreo vină vrednică de moarte sau de lanţuri.
30.     Şi vestindu-mi-se că va să fie o cursă împotriva acestui bărbat din partea iudeilor, îndată l-am trimis la tine, poruncind şi pârâşilor să spună înaintea ta cele ce au asupra lui. Fii sănătos!
31.     Deci ostaşii, luând pe Pavel, precum li se poruncise, l-au adus noaptea la Antipatrida.
32.     Iar a doua zi, lăsând pe călăreţi să meargă cu el, s-au întors la fortăreaţă.
33.     Şi ei, intrând în Cezareea şi dând procuratorului scrisoarea, i-au înfăţişat şi pe Pavel.
34.     Şi citind procuratorul şi întrebând din ce provincie este el şi aflând că este din Cilicia,
35.     A zis: Te voi asculta când vor veni şi pârâşii tăi. Şi a poruncit să fie păzit în pretoriul lui Irod.

Capitolul 24
1.     Iar după cinci zile s-a coborât arhiereul Anania cu câţiva bătrâni şi cu un oarecare retor Tertul, care s-au înfăţişat procuratorului împotriva lui Pavel.
2.     Iar după ce l-au chemat pe Pavel, Tertul a început să-l învinuiască, zicând: Prin tine dobândim multă pace şi îndreptările făcute acestui neam, prin purtarea ta de grijă,
3.     Totdeauna şi pretutindeni le primim, prea puternice Felix, cu toată mulţumirea.
4.     Dar, ca să nu te ostenesc mai mult, te rog să ne asculţi, pe scurt, cu bunăvoinţa ta.
5.     Căci am aflat pe omul acesta ca o ciumă şi urzitor de răzvrătiri printre toţi iudeii din lume, fiind căpetenia eresului nazarinenilor,
6.     Care a încercat să pângărească şi templul şi pe care l-am prins şi am voit să-l judecăm după legea noastră.
7.     Dar venind Lysias comandantul l-a scos cu de-a sila din mâinile noastre,
8.     Poruncind pârâşilor lui să vină la tine. De la el vei putea, cercetând tu însuţi, să cunoşti toate învinuirile aduse de noi.
9.     Iar iudeii împreună susţineau, zicând că acestea aşa sunt.
10.     Şi, procuratorul făcându-i semn să vorbească, Pavel a răspuns: Fiindcă ştiu că de mulţi ani eşti judecător acestui neam, bucuros vorbesc pentru apărarea mea.
11.     Tu poţi să afli că nu sunt mai mult decât douăsprezece zile de când m-am suit la Ierusalim ca să mă închin.
12.     Şi nici în templu nu m-au găsit discutând cu cineva sau făcând tulburare în mulţime, nici în sinagogi, nici în cetate,
13.     Nici nu pot să-ţi dovedească cele ce spun acum împotriva mea.
14.     Şi-ţi mărturisesc aceasta, că aşa mă închin Dumnezeului părinţilor mei, după învăţătura pe care ei o numesc eres, şi cred toate cele scrise în Lege şi în Prooroci,
15.     Având nădejde în Dumnezeu, pe care şi aceştia înşişi o aşteaptă, că va să fie învierea morţilor: şi a drepţilor şi a nedrepţilor.
16.     Şi întru aceasta mă străduiesc şi eu ca să am totdeauna înaintea lui Dumnezeu şi a oamenilor un cuget neîntinat.
17.     După mulţi ani, am venit ca să aduc neamului meu milostenii şi prinoase,
18.     Când nişte iudei din Asia m-au găsit, curăţit, în templu, dar nu cu mulţime, nici cu gâlceavă.
19.     Aceia trebuia să fie de faţă înaintea ta şi să mă învinuiască, dacă aveau ceva împotriva mea;
20.     Sau chiar aceştia să spună ce nedreptate mi-au găsit când am stat înaintea sinedriului,
21.     Decât numai pentru acest singur cuvânt pe care l-am strigat stând între ei, că pentru învierea morţilor sunt eu astăzi judecat între voi.
22.     Şi Felix, auzind acestea, i-a amânat, cunoscând destul de bine cele privitoare la învăţătura (creştină), zicând: Când se va coborî comandantul Lysias, voi hotărî asupra acelora ale voastre.
23.     Şi a poruncit sutaşului să ţină pe Pavel sub pază, dar să-i lase tihnă şi să nu oprească pe nimeni dintre ai lui, ca să vină să-i slujească.
24.     Iar după câteva zile, Felix, venind cu Drusila, femeia lui, care era din neamul iudeilor, a trimis să cheme pe Pavel şi l-a ascultat despre credinţa în Hristos Iisus.
25.     Şi vorbind el despre dreptate şi despre înfrânare şi despre judecata viitoare, Felix s-a înfricoşat şi a răspuns: Acum mergi, şi când voi găsi timp potrivit te voi mai chema.
26.     În acelaşi timp el nădăjduia că i se vor da bani de către Pavel; de aceea, şi mai des trimiţând să-l cheme, vorbea cu el.
27.     Dar când s-au împlinit doi ani, în locul lui Felix a urmat Porcius Festus. Şi voind să le fie iudeilor pe plac, Felix a lăsat pe Pavel legat.