Calendox

Stil vechi

25 Aprilie

Luni

Stil nou

8 Mai

Ziua precedentă

Ziua următoare

Zi fără post

Sfântul Apostol și Evanghelist Marcu, ucenicul Sfântului Apostol Petru și luminătorul Egiptului (+63). Cuviosul Silvestru din Obnora în Rusia, ucenicul Sfântului Serghie de la Radonej (+ 1379). Sfântul Cuvios Vasile de la Poiana Mărului, povățuitorul duhovnicesc al Cuviosului Paisie de la Neamț și mare dascăl al rugăciunii lui Iisus, care s-a săvârșit cu pace în anul 1767. Sfânta Muceniţă Nichia, care s-a săvârşit prin sabie. Icoana Maicii Domnului din Țarigrad (1071). Sfântul Ierarh Macedonie al II-lea, patriarhul Constantinopolului, mărturisitor al Ortodoxiei împotriva monofizismului (+516). Sfinții Cuvioși Mucenici 8 sihaştri, care s-au săvârşit prin sabie. Sfântul Ierarh Anian al II-lea, episcop de Alexandria în Egipt (+86). Sfinții Mucenici: Evodie, Ermoghen şi Calista din Siracuza-Sicilia în Italia (II). Sfântul Ierarh Faebadie, episcop de Agen în Franţa (+392). Sfântul Sfințit Mucenic Ștefan, episcopul Antiohiei (+479). Sfântul Ierarh Macaille, episcop de Croghan în Irlanda (+489). Sfântul Ierarh Ermin din Franța, episcop în Belgia (+737). Sfânta Cuvioasă Mella, stareţă la Doire-Melle în Irlanda (+780). Sfântul Ierarh Heribald, episcop de Auxerre în Franţa (+857). Sfântul Ierarh Ilie, patriarhul Korasanului. Sfântul Ierarh Aelfwold, episcop de Sherborne în Anglia (XI). Sfântul Cuvios Robert, stareţ la o mănăstire din Siracuza-Sicilia în Italia (+1000). Sfântul Sfințit Nou Mucenic din Rusia: protoiereul Serghie (Rohlețov), care a pătimit în timpul regimului comunist (+1938).

File pateric

PENTRU AVVA ZAHARIA

1) Zis-a avva Macarie catre avva Zaharia : spune-mi, care este lucrul monahului ? Zis-a lui : pe mine ma intrebi, parinte ? Si a zis avva Macarie : am vestire catre tine, fiule Zaharie, caci este cel ce ma indeamna ca sa te intreb. Zis-a lui Zaharia : precum eu socotesc, parinte, cel ce isi face sila lui intru toate, acesta este monah.

2) A venit odata avva Moise sa scoats apa si a aflat pe avva Zaharia rugandu-se langa fantana, si Duhul lui Dumnezeu sezand deasupra lui.

3) Zis-a oarecand avva Moise catre fratele Zaharia : spune-mi, ce voi face ? Si auzind s-a aruncat pe sine jos la picioarele lui, zicand : tu ma intrebi, parinte ? Zis-a lui batranul : cred mie, fiule Zahario, ca am vazut pe Duhul Sfant pogorandu-se peste tine si dintru aceasta sunt silit sa te intreb : atunci luand Zaharia cuculiul sau ( culion ) din cap, l-a pus sub picioare si calcandu-I a zis : de nu se va zdrobi omul asa, nu poate sa fie monah.

4) Sezand odata avva Zaharia in Schit, i-a venit lui vedenie si sculandu-se i-a vestit parintelui sau Carion, iar batranul, fiindca era lucrator, nu era iscusit la acestea si sculandu-se l-a batut zicand ca de la draci este. Dar a ramas cu gandul la aceasta. Si sculandu-se, s-a dus catre avva Pimen noaptea si i-a vestit lui lucrul acesta si cum se ard cele din launtru ale lui si vazand batranul ca de la Dumnezeu este, i-a zis : mergi catre cutare batran si orice iti va zice tie, fa! Si ducandu-se catre batranul, mai inainte de a intreba el ceva, apucand batranul, i-a spus lui toate si cum ca vedenia este de la Dumnezeu. Ci, mergi si supune-te parintelui tau !

5) Zis-a avva Pimen, ca a intrebat avva Moise pe avva Zaharia, cand era aproape sa moara, zicand : ce vezi ? Si i-a zis : nu este mai bine a tacea, parinte ? Si i-a zis lui : asa, fiule; taci ! Si in ceasul mortii lui sezand avva Izidor, cautand la cer a zis : veseleste-te, fiul meu Zaharia, ca ti s-au deschis tie portile Imparatiei cerurilor.

Pilda zilei

Cum sunt păcăliţi porcii

Într-o zi, un om ducea un porc la abator pentru tăiere. Ca să-l facă să meargă de bunăvoie, omul îl înşela dându-i, din mers, câteva boabe de porumb. Arunca două, trei boabe, porcul se repezea la ele, le mânca, omul iar făcea câţiva paşi, iar arunca puţine boabe, porcul iar se repezea.

Şi aşa, până ajunse la abator, unde lucrătorii abatorului mi-l înşfăcă pe porc şi-l trânti la pământ. Zadarnic acuma porcul guiţa şi se zbătea, era prea târziu, îl aştepta cuţitul.

Tot aşa îşi bate joc satana şi de unii dintre noi. EI nu ne duce spre pieire cu puterea, ci cu înşelăciunea. El ne aruncă câteva boabe de desfătare lumească, câteva grăunţe de slavă trecătoare, câteva mere din raiul pământesc trecător şi, aşa, încet-încet ne păcăleşte, până ce ne aruncă în măcelăria cea de foc. Şi noi mergem de bună voie, în loc să-i vedem înşelătoria şi să scăpăm astfel de păcat şi de pedeapsa cea de veci.

Rugaciunea Zilei

Rugăciunea de Luni

O, Veșnice Dumnezeule, Doamne Iisuse Hristoase, cu adancă și mare smerenie a inimii mele, cunosc și mărturisesc că gresesc in toate zilele, dumnezeieștii tale dragoste. Pentru acesta astazi, ca este luni și începutul săptămânii, cer să-mi lași toate păcatele și să mi le ierti, rugându-mă cu smerenie milostivirii Tale, celei mari, să-mi dai har, ca sa pun început bun, să port grijă și să ostenesc pentru sufletul meu, pentru care ai petrecut atatea osteneli și ispite la Sfânta Ta răstignire, ca să mântuiești zidirea Ta.

Și te rog, Dumnezeul meu și Ziditorul meu, să mă îndreptezi de astăzi înainte spre bine, pâna la sfârșitul vieții mele, întru cinstea și mărirea împărației Tale și pentru mântuirea mea.

O, Doamne! Astazi îți dau sufletul și trupul meu și vointa mea, rugându-Te să fie voia Ta în mine precum îți place. Dă-mi îngaduiala să pot răbda și mă pedepseste aici întru acesta lume, dupa mila Ta, iar nu în cealalta viața.

Și iartă pe cei vii și pe cei morți după rugăciunile Sfintei Tale Biserici și mă învrednicește pe mine și pe ceilalți să ne bucurăm de mărirea ta în Rai. La acesta pun mijlocitor pe Sfinții Tăi îngeri, către care zic:
O, cerești slujitori și slugi ale lui Dumnezeu! păzitori ai oamenilor și vrajmași ai duhurilor rele, ma închin vouă, fericite duhuri, și mă bucur de marirea voastră, căci pururea stați neadormiți întru voințele Dumnezeului nostru cu multă grijă și credința; voi pururea căutați și nu dormiți, pururea slujiți și nu osteniți, pururea luptați și pururea biruiți și nu este alta grija voastră, făra numai să departați pe cel rău de la zidirea lui Dumnezeu.
O, binecuvântați păzitori ai oamenilor! mă închin vouă și vă mulțumesc pentru ajutorul cel de toate zilele ce ne dați, pentru povățuirea ce ne faceți, pentru darul ce-l cereți adesea de la Dumnezeu pentru noi și deosebi vă binecuvântez pentru grija ce aveți de mine, nevrednicul și păcătosul. O, Sfinte îngere, păzitorul sufletului meu, și voi Sfinților Arhangheli Mihaile și Gavrile, nu vă scârbiți de mine, nici mă lăsati pustiu, ci mă paziți ziua si noaptea până îmi voi da cu pocăința sufletul în mâinile lui Dumnezeu, Ziditorul meu, măcar ca eu nu va ascult, nici primesc luminările și povățuirile ce îmi faceți pentru folosul meu.

Înca vă rog să aveți grija sufletului meu și să opriți puterea vrăjmașului, pentru ca să nu mai gresesc de acum înaintea Dumnezeului meu; și mă învredniciți să vă vad la moartea mea și să stati împrejurul meu și să duceți în ceruri sufletul meu ca să se închine măririi lui Dumnezeu și sa vada bucuria Sfinților Lui pentru ca să am pricina să va mulțumesc acolo, pentru purtarea de grijă ce ați avut-o pentru mine și să vă spun binele vostru cu glas neîncetat în vecii vecilor.

Amin.

Biblia intr-un an

Cartea lui Neemia (a doua Ezdra)

    Capitolul 7
    1.     După ce s-a terminat zidul şi am pus canaturile şi au fost aşezaţi la slujba lor portarii şi cântăreţii şi leviţii,
    2.     Atunci am poruncit fratelui meu Hanani şi lui Anania, căpetenia cetăţii Ierusalimului, căci el cu mult mai mult decât alţii era om credincios şi temător de Dumnezeu,
    3.     Şi le-am zis: "Să nu se deschidă porţile Ierusalimului până nu răsare soarele, şi să le închidă şi să le încuie în faţa voastră". Şi am pus străjeri pe locuitorii Ierusalimului, fiecare când îi venea rândul şi fiecare în fata casei sale.
    4.     Cetatea însă era întinsă şi mare, iar popor era puţin în ea şi case nu se zidiseră din nou.
    5.     Şi mi-a dat Dumnezeul meu gând să aduc pe cei mai mari, pe căpetenii şi poporul, ca să fac o numărătoare, după spiţele neamului lor, şi am găsit cartea cu spiţele de neam ale celor ce veniseră întâia oară, şi într-însa erau scrise următoarele:
    6.     Iată locuitorii ţării care au plecat din robie, unde-i dusese Nabucodonosor, regele Babilonului, şi s-au întors la Ierusalim şi în Iuda, aşezându-se fiecare în cetatea sa,
    7.     Împreună venind cu Zorobabel: Iosua, Neemia, Azaria, Raamia, Nahamani, Mardoheu, Bilşan, Misperet, Bigvai, Nehum şi Baana. Numărul poporului lui Israel:
    8.     Fiii lui Fares, două mii o sută şaptezeci şi doi;
    9.     Fiii lui Şefatia, trei sute şaptezeci şi doi;
    10.     Fiii lui Arah, şase sute cincizeci şi doi;
    11.     Fiii lui Pahat-Moab, din urmaşii lui Iosua şi Ioab, două mii opt sute optsprezece;
    12.     Fiii lui Elam, o mie două sute cincizeci şi patru;
    13.     Fiii lui Zatu, opt sute patruzeci şi cinci;
    14.     Fiii lui Zacai, şapte sute şaizeci;
    15.     Fiii lui Binui, şase sute patruzeci şi opt;
    16.     Fiii lui Bebai, şase sute douăzeci şi opt;
    17.     Fiii lui Azgad, două mii trei sute douăzeci şi doi;
    18.     Fiii lui Adonicam, şase sute şaizeci şi şapte;
    19.     Fiii lui Bigvai, două mii şaizeci şi şapte;
    20.     Fiii lui Adin, şase sute cincizeci şi cinci;
    21.     Fiii lui Ater, din familia lui Iezechia, nouăzeci şi opt;
    22.     Fiii lui Haşum, trei sute douăzeci şi opt;
    23.     Fiii lui Beţai, trei sute douăzeci şi patru;
    24.     Fiii lui Harif, o sută doisprezece;
    25.     Ghibeoniţii, nouăzeci şi cinci;
    26.     Oameni din Betleem şi Netofa, o sută optzeci şi opt;
    27.     Oameni din Anatot, o sută douăzeci şi opt;
    28.     Oameni din Bet-Azmavet, patruzeci şi doi;
    29.     Oameni din Chiriat-Iearim, din Chefira şi din Beerot, şapte sute patruzeci şi trei;
    30.     Oameni din Rama şi din Gheba, şase sute douăzeci şi unu;
    31.     Oameni din Micmas, o sută douăzeci şi doi;
    32.     Oameni din Betel şi din Ai, o sută douăzeci şi trei;
    33.     Oameni din celălalt Nebo, cincizeci şi doi;
    34.     Fiii celuilalt Elam, o mie două sute cincizeci şi patru;
    35.     Fiii lui Harim, trei sute douăzeci;
    36.     Ierihoneni, trei sute patruzeci şi cinci;
    37.     Lodieni, Hadidieni şi oameni din Ono, şapte sute douăzeci şi unu.
    38.     Fiii lui Senaa, trei mii nouă sute treizeci.
    39.     Preoţii: fiii lui Iedaia, din casa lui Iosif, nouă sute şaptezeci şi trei;
    40.     Fiii lui Imer, o mie cincizeci şi doi;
    41.     Fiii lui Paşhur, o mie două sute patruzeci şi şapte;
    42.     Fiii lui Harim, o mie şaptesprezece;
    43.     Leviţii: fiii lui Iosua şi ai lui Cadmiel, din casa lui Hodavia, şaptezeci şi patru.
    44.     Cântăreţii: fiii lui Asaf, o sută patruzeci şi opt.
    45.     Portarii: fiii lui Şalum, fiii lui Ater, fiii lui Talmon, fiii lui Acuv, fiii lui Hatita, fiii lui Şobai, o sută treizeci şi opt.
    46.     Cei încredinţaţi templului: fiii lui Ţiha, fiii lui Hasufa, fiii lui Tabaot,
    47.     Fiii lui Cheros, fiii lui Sia, fiii lui Padon,
    48.     Fiii lui Lebana, fiii lui Hagaba, fiii lui Şalmai,
    49.     Fiii lui Hanan, fiii lui Ghidel, fiii lui Gahar,
    50.     Fiii lui Reaia, fiii lui Reţin, fiii lui Necoda,
    51.     Fiii lui Gazam, fiii lui Uza, fiii lui Paseah,
    52.     Fiii lui Besai, fiii lui Meunim, fiii lui Nefişim,
    53.     Fiii lui Bacbuc, fiii lui Hacufa, fiii lui Harhur,
    54.     Fiii lui Baţlit, fiii lui Mehida, fiii lui Harşa,
    55.     Fiii lui Barcos, fiii lui Sisera, fiii lui Tamah,
    56.     Fiii lui Neţiah, fiii lui Hatifa.
    57.     Fiii robilor lui Solomon: fiii lui Sotai, fiii lui Soferet, fiii lui Perida;
    58.     Fiii lui Iaala, fiii lui Darcon, fiii lui Ghidel;
    59.     Fiii lui Şefatia, fiii lui Hatil, fiii lui Pocheret-Haţebaim, fiii lui Amon.
    60.     Netineii şi fiii robilor lui Solomon în total erau trei sute nouăzeci şi doi.
    61.     Iată acum şi cei ce au plecat din Tel-Melah, din Tel-Harşa, din Cherub-Adon şi din Imer, şi care n-au putut să-şi arate nici casa din care se trag, nici seminţia, pentru a dovedi că sunt Israeliţi:
    62.     Fiii lui Delaia, fiii lui Tobie, fiii lui Necoda, şase sute patruzeci şi doi.
    63.     Şi dintre preoţi: fiii lui Hobaia, fiii lui Hacoţ, fiii lui Barzilai, care a luat de soţie una din fiicele lui Barzilai Galaaditul şi a primit numele acesteia.
    64.     Ei şi-au căutat spiţa neamului lor, dar nu şi-au găsit-o, şi au fost scoşi din preoţie;
    65.     Şi guvernatorul le-a zis să nu mănânce din lucrurile de mare sfinţenie până nu se va ridica un preot cu Urim şi Tumim.
    66.     Adunarea întreagă a fost de patruzeci şi două de mii trei sute şaizeci de suflete,
    67.     Afară de robi şi roabe, care erau în număr de şapte mii trei sute treizeci şi şapte. Printre ei se mai aflau două sute patruzeci şi cinci de cântăreţi şi cântăreţe.
    68.     Ei aveau şapte sute treizeci şi şase de cai, două sute patruzeci şi cinci de catâri,
    69.     Patru sute treizeci şi cinci cămile şi şase mii şapte sute douăzeci asini.
    70.     Unii capi de familie au făcut daruri pentru lucru. Tirşata a dat la vistierie o mie de drahme de aur, cincizeci de cupe şi cinci sute treizeci veşminte preoţeşti.
    71.     Căpeteniile caselor au dat în vistieria lucrărilor douăzeci de mii de drahme de aur şi două mii două sute mine de argint. Celălalt popor a dat douăzeci de mii de drahme de aur şi două mii de mine de argint şi şaizeci şi şapte de veşminte preoţeşti.
    72.     Preoţii şi leviţii, portarii, cântăreţii şi oamenii din popor, cei încredinţaţi templului şi tot Israelul s-au aşezat în cetăţile lor.
    73.     Şi când a sosit luna a şaptea, fiii lui Israel se aflau prin cetăţile lor.

    Capitolul 8
    1.     Atunci s-a adunat tot poporul ca un singur om în piaţa cea din faţa Porţii Apelor şi a zis lui Ezdra cărturarul să aducă el cartea legii lui Moise pe care a dat-o Domnul lui Israel.
    2.     Şi cărturarul Ezdra a adus legea înaintea adunării, care era alcătuită din bărbaţi şi din femei şi din toţi acei ce erau în stare să înţeleagă. Aceasta s-a făcut în ziua întâi a lunii a şaptea.
    3.     Şi a citit Ezdra din carte de dimineaţă până la amiază în piaţa cea de dinaintea Porţii Apelor, înaintea bărbaţilor şi femeilor şi a celor ce erau în stare să priceapă şi tot poporul a fost cu luare-aminte la citirea cărţii legii.
    4.     Ezdra cărturarul stătea sus pe un podeţ de lemn, făcut anume pentru acest prilej. Alături de el, la dreapta lui, stăteau Matitia, Şema, Anaia, Urie, Hilchia şi Maaseia; iar la stânga lui se aflau Pedaia, Misael, Malchia, Haşum, Haşbadana, Zaharia şi Meşulam.
    5.     Şi a deschis Ezdra cartea înaintea ochilor a tot poporul, căci el se afla mai sus decât tot poporul şi când a deschis el cartea, tot poporul stătea în picioare în piaţă.
    6.     Mai întâi Ezdra a binecuvântat pe Domnul, marele Dumnezeu şi tot poporul, ridicându-şi mâinile, a răspuns: Amin, Amin! Şi plecându-se, s-a închinat înaintea Domnului până la pământ.
    7.     Apoi Iosua, Bani, Şerebia, Iamin, Acub, Şabetai, Hodia, Maaseia, Chelita, Azaria, Iozabad, Hanan, Pelaia, şi leviţii au tâlcuit poporului legea, stând fiecare la locul lui.
    8.     Ei citeau lămurit bucăţi din cartea legii lui Dumnezeu, iar bucăţile citite le lămureau şi poporul înţelegea cele ce se citeau.
    9.     Atunci Neemia, guvernatorul, Ezdra preotul şi cărturarul, şi leviţii care învăţau poporul au zis către tot poporul: "Ziua aceasta este închinată Domnului Dumnezeului vostru, să nu fiţi trişti, nici să plângeţi! Căci tot poporul plângea, auzind cuvintele legii.
    10.     Ci mergeţi de mâncaţi carne grasă şi beţi vin dulce - adăugară ei - şi trimiteţi parte şi celor ce n-au nimic gătit, căci ziua aceasta este sfinţită Domnului nostru. Nu fiţi trişti, căci bucuria Domnului va fi puterea voastră".
    11.     Şi au liniştit leviţii tot poporul, zicând: "Tăceţi, căci ziua aceasta este sfântă. Nu fiţi trişti!"
    12.     Şi tot poporul s-a dus să mănânce şi să bea şi să trimită părţi celor ce nu aveau şi să facă veselie mare; căci înţeleseseră ei cuvintele ce li se tâlcuiseră.
    13.     A doua zi, capii familiilor din tot poporul, preoţii şi leviţii se strânseseră împrejurul lui Ezdra cărturarul, ca să asculte tălmăcirea cuvintelor legii.
    14.     Şi au găsit ei scris în legea pe care Domnul a dat-o lui Moise, că fiii lui Israel în timpul sărbătorilor din luna a şaptea trebuie să locuiască în corturi.
    15.     Şi au vestit aceasta în toate cetăţile lor şi în Ierusalim, zicând: "Duceţi-vă de căutaţi, în munte, crengi de măslin sălbatic, de mirt, de finici şi de tufari şi faceţi corturi cum este scris".
    16.     Atunci poporul s-a dus să caute crengi şi a făcut fiecare cort pe acoperişul casei lor, în curtea sa, în curtea templului Domnului şi în piaţa de dinaintea Porţii Apelor şi în piaţa de dinaintea Porţii lui Efraim.
    17.     Toată obştea celor ce se întorseseră din robie şi-a făcut corturi şi a stat în ele. Din zilele lui Iosua, fiul lui Navi, până în ziua aceasta, fiii lui Israel nu mai fuseseră aşa. Şi a fost bucurie foarte mare.
    18.     Şi s-a citit din cartea legii Domnului în fiecare zi, din cea dintâi zi până la cea din urmă. Şi au ţinut sărbătoarea şapte zile iar a opta zi au făcut o adunare sărbătorească, după rânduială.

    Capitolul 9
    1.     În ziua de douăzeci şi patru a acestei luni s-au adunat toţi fiii lui Israel, îmbrăcaţi cu sac şi cu capetele presărate cu cenuşă, ca să postească.
    2.     Şi osebindu-se cei ce erau din neamul lui Israel de toţi cei de alt neam, au venit de şi-au mărturisit păcatele lor şi fărădelegile părinţilor lor.
    3.     Şi după ce s-au aşezat la locurile lor, li s-a citit din cartea legii Domnului Dumnezeului lor un sfert de zi, iar alt sfert de zi şi-au mărturisit păcatele lor şi s-au închinat Domnului Dumnezeului lor.
    4.     Apoi Iosua, Binui, Cadmiel, Şebania, Buni, Şerebia, Baani şi Chenani s-au urcat pe podeţul leviţilor şi au strigat cu glas mare către Domnul Dumnezeul lor;
    5.     Şi leviţii Iosua, Cadmiel, Bani, Haşabneia, Şerebia, Hodia, Şebania şi Petahia au zis: "Sculaţi-vă şi binecuvântaţi pe Domnul Dumnezeul vostru din veac în veac!"Dumnezeule - a zis Ezdra - slăvească-se numele Tău cel slăvit şi mai presus de urice laudă şi slăvire!
    6.     Numai Tu eşti Domn şi numai Tu ai făcut cerurile, cerurile cerurilor şi toată oştirea lor, pământul şi toate cele de pe el, mările şi toate cele ce se cuprind în ele; Tu dai viaţă la toate şi ţie se închină oştirea cerurilor.
    7.     Tu, Doamne Dumnezeule ai ales pe Avram, l-ai scos din Urul Caldeii şi i-ai dat numele de Avraam.
    8.     Tu ai găsit că inima lui e credincioasă înaintea Ta, Tu ai făcut legământ cu el şi Tu ai făgăduit să dai urmaşilor lui ţara Canaanului, a Heteilor, a Amoreilor, a Ferezeilor, a Iebuseilor şi a Ghergheseilor; şi Tu Ţi-ai ţinut cuvântul, pentru că Tu eşti drept.
    9.     Tu ai văzut necazul părinţilor noştri în Egipt şi ai auzit strigătele lor la Marea Roşie.
    10.     Tu ai făcut semne şi minuni înaintea lui Faraon, împotriva tuturor slugilor lui şi împotriva întregului popor din ţara lui, pentru că Tu ai văzut cu câtă răutate s-au purtat ei cu părinţii noştri şi ţi-ai făcut nume până în ziua de astăzi.
    11.     Tu ai despărţit marea înaintea părinţilor noştri şi au trecut prin mijlocul mării ca pe uscat, dar i-ai cufundat în adânc, cum se cufundă o piatră în apă, pe cei ce-i urmăreau.
    12.     Tu i-ai povăţuit ziua cu stâlp de nor şi noaptea cu stâlp de foc şi le-ai luminat calea pe care aveau să meargă.
    13.     Tu Te-ai pogorât pe muntele Sinai, le-ai grăit din înălţimea cerurilor şi le-ai dat porunci drepte; legi ale adevărului, învăţături şi orânduiri minunate.
    14.     Tu le-ai arătat odihna Ta cea sfântă şi le-ai scris prin Moise, sluga Ta, porunci, rânduieli şi lege.
    15.     Tu le-ai dat din înălţimea cerului pâine, când au flămânzit şi le-ai scos apă din piatră, când au însetat, şi le-ai zis să intre şi să moştenească ţara pe care cu jurământ le-ai făgăduit-o.
    16.     Dar părinţii noştri s-au îndărătnicit şi şi-au învârtoşat cerbicia lor; n-au ascultat poruncile Tale, nici s-au supus şi au uitat minunile pe care le-ai făcut pentru ei.
    17.     Învârtoşatu-şi-au cerbicia lor şi în răzvrătirea lor şi-au ales o căpetenie, ca să se întoarcă în robia lor; dar Tu, fiind Dumnezeu iubitor şi iertător, negrabnic la mânie şi bogat în milă şi îndurare, nu i-ai părăsit.
    18.     Chiar când şi-au făcut un viţel turnat şi au zis: "Iată dumnezeul tău care te-a scos din Egipt!" şi s-au dedat la hule mari împotriva Ta,
    19.     În nemărginita Ta îndurare, nu i-ai părăsit în pustiu şi stâlpul de nor n-a încetat să-i călăuzească ziua în calea lor, nici stâlpul de foc să le lumineze noaptea drumul ce făceau.
    20.     Trimisu-le-ai Duhul Tău cel bun, ca să-i înţelepţească; nu ai lipsit gura lor de mana Ta şi în setea lor le-ai dat apă.
    21.     Timp de patruzeci de ani i-ai hrănit în pustie şi nimic nu le-a lipsit; hainele lor nu s-au învechit, nici încălţămintele lor nu s-au rupt.
    22.     Le-ai dat regate şi popoare le-ai împărţit şi au pus stăpânire pe ţara lui Sihon, regele Heşbonului şi pe pământul lui Og, regele Vasanului.
    23.     Tu ai înmulţit pe fiii lui ca stelele cerului şi i-ai dus în ţara de care ai spus părinţilor lor că o vor moşteni.
    24.     Şi fiii lor au intrat şi au moştenit ţara aceea; ai supus înaintea lor pe locuitorii pământului aceluia, pe Canaanei şi i-ai dat pe aceştia în mâna lor cu regele şi cu tot poporul băştinaş, ca să le facă ce vor vrea.
    25.     Şi s-au făcut ei stăpâni peste cetăţi tari şi peste pământul roditor, peste case pline de toate bunătăţile, fântâni săpate în piatră, vii, măslini şi pomi roditori din belşug; şi au mâncat şi s-au săturat şi s-au îngrăşat trăind în desfătări prin bunătatea Ta.
    26.     Dar ei s-au ridicat şi s-au răzvrătit împotriva Ta; au aruncat legea Ta la spate; pe proorocii Tăi care-i îndemnau să se întoarcă la Tine i-au ucis; şi ţi-au adus hule mari.
    27.     Atunci Tu i-ai dat în mâinile vrăjmaşilor lor, care i-au apăsat. Dar în vremea necazului lor au strigat către Tine şi Tu i-ai auzit din înălţimea cerurilor şi, în mila Ta cea mare, le-ai trimis izbăvitori ca să-i izbăvească din mâinile vrăjmaşilor lor.
    28.     Iar dacă s-au odihnit, au început iar să facă rău înaintea Ta. Atunci Tu i-ai dat din nou în mâna vrăjmaşilor lor ca să-i stăpânească. Şi ei din nou au strigat către Tine şi Tu i-ai auzit din înălţimea cerurilor şi, în mila Ta cea mare, i-ai izbăvit de multe ori.
    29.     I-ai povăţuit să se întoarcă la legea Ta, dar ei s-au îndărătnicit şi n-au ascultat poruncile Tale, ci au păcătuit împotriva poruncilor care dau viaţă celui ce le împlineşte şi şi-au îndârjit spinarea lor şi cerbicia lor şi-au învârtoşat-o şi nu s-au supus.
    30.     Tu însă, aşteptând întoarcerea lor, i-ai îngăduit mulţi ani şi le-ai deşteptat luarea-aminte prin Duhul Tău şi prin proorocii Tăi, dar ei nu şi-au plecat urechea. Atunci i-ai dat în mâna popoarelor străine.
    31.     Dar, în mila Ta cea mare, nu i-ai stârpit, nici nu i-ai părăsit, căci Tu eşti un Dumnezeu milos şi îndurat.
    32.     Şi acum, Dumnezeul nostru, Dumnezeul cel mare, puternic şi înfricoşător, Cel ce ţii legământul Tău şi faci milă, nu socoţi ca puţin lucru suferinţele ce am îndurat noi, regii noştri, căpeteniile noastre, preoţii noştri, proorocii noştri, părinţii noştri şi tot poporul Tău din vremea regilor Asiriei până în ziua aceasta.
    33.     Tu eşti drept în toate câte ne-au ajuns, căci Tu ai fost credincios, iar noi am făcut rău.
    34.     Regii noştri, căpeteniile noastre, preoţii noştri şi părinţii noştri n-au păzit legea Ta şi n-au luat aminte nici la poruncile Tale, nici la îndemnurile ce le-ai dat.
    35.     Cât au fost în regatul lor în mijlocul binefacerilor Tale, într-o ţară largă şi roditoare pe care le-ai dat-o Tu, ei nu ţi-au slujit ţie, nici nu s-au întors de la faptele lor cele urâte.
    36.     Şi astăzi iată suntem robi şi ţara ce Tu ai dat-o părinţilor noştri, ca să se bucure de roadele ei şi de bunătăţile ei,
    37.     Ea îşi înmulţeşte astăzi roadele pentru regii cărora ne-ai supus pentru păcatele noastre. Ei domnesc peste noi şi peste vitele noastre, după bunul lor plac şi noi ne aflăm în necaz mare.
    38.     Pentru toate acestea facem legământ pe care şi noi înşine cu iscălitură, şi căpeteniile, leviţii şi preoţii noştri îl întăresc cu pecetea".