Efeseni 4-6

Capitolul 4

1.  De aceea, vă îndemn, eu cel întemniţat pentru Domnul, să umblaţi cu vrednicie, după chemarea cu care aţi fost chemaţi,

2.  Cu toată smerenia şi blândeţea, cu îndelungă-răbdare, îngăduindu-vă unii pe alţii în iubire,

3.  Silindu-vă să păziţi unitatea Duhului, întru legătura păcii.

4.  Este un trup şi un Duh, precum şi chemaţi aţi fost la o singură nădejde a chemării voastre;

5.  Este un Domn, o credinţă, un botez,

6.  Un Dumnezeu şi Tatăl tuturor, Care este peste toate şi prin toate şi întru toţi.

7.  Iar fiecăruia dintre noi, i s-a dat harul după măsura darului lui Hristos.

8.  Pentru aceea zice: "Suindu-Se la înălţime, a robit robime şi a dat daruri oamenilor".

9.  Iar aceea că "S-a suit" - ce înseamnă decât că S-a pogorât în părţile cele mai de jos ale pământului?

10.  Cel ce S-a pogorât, Acela este Care S-a suit mai presus de toate cerurile, ca pe toate să le umple.

11.  Şi el a dat pe unii apostoli, pe alţii prooroci, pe alţii evanghelişti, pe alţii păstori şi învăţători,

12.  Spre desăvârşirea sfinţilor, la lucrul slujirii, la zidirea trupului lui Hristos,

13.  Până vom ajunge toţi la unitatea credinţei şi a cunoaşterii Fiului lui Dumnezeu, la starea bărbatului desăvârşit, la măsura vârstei deplinătăţii lui Hristos.

14.  Ca să nu mai fim copii duşi de valuri, purtaţi încoace şi încolo de orice vânt al învăţăturii, prin înşelăciunea oamenilor, prin vicleşugul lor, spre uneltirea rătăcirii,

15.  Ci ţinând adevărul, în iubire, să creştem întru toate pentru El, Care este capul - Hristos.

16.  Din El, tot trupul bine alcătuit şi bine încheiat, prin toate legăturile care îi dau tărie, îşi săvârşeşte creşterea, potrivit lucrării măsurate fiecăruia din mădulare, şi se zideşte întru dragoste.

17.  Aşadar, aceasta zic şi mărturisesc în Domnul, ca voi să nu mai umblaţi de acum cum umblă neamurile, în deşertăciunea minţii lor,

18.  Întunecaţi fiind la cuget, înstrăinaţi fiind de viaţa lui Dumnezeu, din pricina necunoştinţei care este în ei, din pricina împietririi inimii lor;

19.  Aceştia petrec în nesimţire şi s-au dat pe sine desfrânării, săvârşind cu nesaţ toate faptele necurăţiei.

20.  Voi însă n-aţi învăţat aşa pe Hristos,

21.  Dacă, într-adevăr, L-aţi ascultat şi aţi fost învăţaţi întru El, aşa cum este adevărul întru Iisus;

22.  Să vă dezbrăcaţi de vieţuirea voastră de mai înainte, de omul cel vechi, care se strică prin poftele amăgitoare,

23.  Şi să vă înnoiţi în duhul minţii voastre,

24.  Şi să vă îmbrăcaţi în omul cel nou, cel după Dumnezeu, zidit întru dreptate şi în sfinţenia adevărului.

25.  Pentru aceea, lepădând minciuna, grăiţi adevărul fiecare cu aproapele său, căci unul altuia suntem mădulare.

26.  Mâniaţi-vă şi nu greşiţi; soarele să nu apună peste mânia voastră.

27.  Nici nu daţi loc diavolului.

28.  Cel ce fură să nu mai fure, ci mai vârtos să se ostenească lucrând cu mâinile sale, lucrul cel bun, ca să aibă să dea şi celui ce are nevoie.

29.  Din gura voastră să nu iasă nici un cuvânt rău, ci numai ce este bun, spre zidirea cea de trebuinţă, ca să dea har celor ce ascultă.

30.  Să nu întristaţi Duhul cel Sfânt al lui Dumnezeu, întru Care aţi fost pecetluiţi pentru ziua răscumpărării.

31.  Orice amărăciune şi supărare şi mânie şi izbucnire şi defăimare să piară de la voi, împreună cu orice răutate.

32.  Ci fiţi buni între voi şi milostivi, iertând unul altuia, precum şi Dumnezeu v-a iertat vouă, în Hristos. 

Capitolul 5

1.  Fiţi dar următori ai lui Dumnezeu, ca nişte fii iubiţi,

2.  Şi umblaţi întru iubire, precum şi Hristos ne-a iubit pe noi şi S-a dat pe Sine pentru noi, prinos şi jertfă lui Dumnezeu, întru miros cu bună mireasmă.

3.  Iar desfrâu şi orice necurăţie şi lăcomie de avere nici să se pomenească între voi, cum se cuvine sfinţilor;

4.  Nici vorbe de ruşine, nici vorbe nebuneşti, nici glume care nu se cuvin, ci mai degrabă mulţumire.

5.  Căci aceasta s-o ştiţi bine, că nici un desfrânat, sau necurat, sau lacom de avere, care este un închinător la idoli, nu are moştenire în împărăţia lui Hristos şi a lui Dumnezeu.

6.  Nimeni să nu vă amăgească cu cuvinte deşarte, căci pentru acestea vine mânia lui Dumnezeu peste fiii neascultării.

7.  Deci să nu vă faceţi părtaşi cu ei.

8.  Altădată eraţi întuneric, iar acum sunteţi lumină întru Domnul; umblaţi ca fii ai luminii!

9.  Pentru că roada luminii e în orice bunătate, dreptate şi adevăr.

10.  Încercând ce este bineplăcut Domnului.

11.  Şi nu fiţi părtaşi la faptele cele fără roadă ale întunericului, ci mai degrabă, osândiţi-le pe faţă.

12.  Căci cele ce se fac întru ascuns de ei, ruşine este a le şi grăi.

13.  Iar tot ce este pe faţă, se descoperă prin lumină,

14.  Căci tot ceea ce este descoperit, lumină este. Pentru aceea zice: "Deşteaptă-te cel ce dormi şi te scoală din morţi şi te va lumina Hristos".

15.  Deci luaţi seama cu grijă, cum umblaţi, nu ca nişte neînţelepţi, ci ca cei înţelepţi,

16.  Răscumpărând vremea, căci zilele rele sunt.

17.  Drept aceea, nu fiţi fără de minte, ci înţelegeţi care este voia Domnului.

18.  Şi nu vă îmbătaţi de vin, în care este pierzare, ci vă umpleţi de Duhul.

19.  Vorbiţi între voi în psalmi şi în laude şi în cântări duhovniceşti, lăudând şi cântând Domnului, în inimile voastre,

20.  Mulţumind totdeauna pentru toate întru numele Domnului nostru Iisus Hristos, lui Dumnezeu (şi) Tatăl.

21.  Supuneţi-vă unul altuia, întru frica lui Hristos.

22.  Femeile să se supună bărbaţilor lor ca Domnului,

23.  Pentru că bărbatul este cap femeii, precum şi Hristos este cap Bisericii, trupul Său, al cărui mântuitor şi este.

24.  Ci precum Biserica se supune lui Hristos, aşa şi femeile bărbaţilor lor, întru totul.

25.  Bărbaţilor, iubiţi pe femeile voastre, după cum şi Hristos a iubit Biserica, şi S-a dat pe Sine pentru ea,

26.  Ca s-o sfinţească, curăţind-o cu baia apei prin cuvânt,

27.  Şi ca s-o înfăţişeze Sieşi, Biserică slăvită, neavând pată sau zbârcitură, ori altceva de acest fel, ci ca să fie sfântă şi fără de prihană.

28.  Aşadar, bărbaţii sunt datori să-şi iubească femeile ca pe înseşi trupurile lor. Cel ce-şi iubeşte femeia pe sine se iubeşte.

29.  Căci nimeni vreodată nu şi-a urât trupul său, ci fiecare îl hrăneşte şi îl încălzeşte, precum şi Hristos Biserica,

30.  Pentru că suntem mădulare ale trupului Lui, din carnea Lui şi din oasele Lui.

31.  De aceea, va lăsa omul pe tatăl său şi pe mama sa şi se va alipi de femeia sa şi vor fi amândoi un trup.

32.  Taina aceasta mare este; iar eu zic în Hristos şi în Biserică.

33.  Astfel şi voi, fiecare aşa să-şi iubească femeia ca pe sine însuşi; iar femeia să se teamă de bărbat. 

Capitolul 6

1.  Copii, ascultaţi pe părinţii voştri în Domnul că aceasta este cu dreptate.

2.  "Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta, care este porunca cea dintâi cu făgăduinţa:

3.  Ca să-ţi fie ţie bine şi să trăieşti ani mulţi pe pământ".

4.  Şi voi, părinţilor, nu întărâtaţi la mânie pe copiii voştri, ci creşteţi-i întru învăţătura şi certarea Domnului.

5.  Slugilor, ascultaţi de stăpânii voştri cei după trup, cu frică şi cu cutremur, întru curăţia inimii voastre, ca şi de Hristos,

6.  Nu slujind numai când sunt cu ochii pe voi, ca cei ce caută să placă oamenilor, ci ca slugile lui Hristos, făcând din suflet voia lui Dumnezeu,

7.  Slujind cu bunăvoinţă, ca şi Domnului şi nu ca oamenilor,

8.  Ştiind fiecare, fie rob, fie de sine stăpân, că faptele bune pe care le va face, pe acelea le va lua ca plată de la Domnul.

9.  Iar voi, stăpânilor, faceţi tot aşa faţă de ei, lăsând la o parte ameninţarea, ştiind că Domnul lor şi al vostru este în ceruri şi că la El nu încape părtinire.

10.  În sfârşit, fraţilor, întăriţi-vă în Domnul şi întru puterea tăriei Lui.

11.  Îmbrăcaţi-vă cu toate armele lui Dumnezeu, ca să puteţi sta împotriva uneltirilor diavolului.

12.  Căci lupta noastră nu este împotriva trupului şi a sângelui, ci împotriva începătoriilor, împotriva stăpâniilor, împotriva stăpânitorilor întunericului acestui veac, împotriva duhurilor răutăţii, care sunt în văzduh.

13.  Pentru aceea, luaţi toate armele lui Dumnezeu, ca să puteţi sta împotrivă în ziua cea rea, şi, toate biruindu-le, să rămâneţi în picioare.

14.  Staţi deci tari, având mijlocul vostru încins cu adevărul şi îmbrăcându-vă cu platoşa dreptăţii,

15.  Şi încălţaţi picioarele voastre, gata fiind pentru Evanghelia păcii.

16.  În toate luaţi pavăza credinţei, cu care veţi putea să stingeţi toate săgeţile cele arzătoare ale vicleanului.

17.  Luaţi şi coiful mântuirii şi sabia Duhului, care este cuvântul lui Dumnezeu.

18.  Faceţi în toată vremea, în Duhul, tot felul de rugăciuni şi de cereri, şi întru aceasta priveghind cu toată stăruinţa şi rugăciunea pentru toţi sfinţii.

19.  Rugaţi-vă şi pentru mine, ca să mi se dea mie cuvânt, când voi deschide gura mea, să fac cunoscută cu îndrăzneală taina Evangheliei,

20.  Pe care o binevestesc, în lanţuri, ca să vorbesc despre Evanghelie, fără sfială, precum şi trebuie să vorbesc.

21.  Iar ca să ştiţi şi voi cele despre mine şi ce fac, Tihic, iubitul frate şi credinciosul slujitor întru Domnul, vi le va aduce la cunoştinţă pe toate;

22.  L-am trimis pe el la voi, pentru aceasta, ca să aflaţi cele despre noi şi să mângâie inimile voastre.

23.  Pace fraţilor şi dragoste, cu credinţă de la Dumnezeu-Tatăl şi de la Domnul Iisus Hristos.

24.  Harul fie cu toţi care iubesc pe Domnul nostru Iisus Hristos întru curăţie.