Sfântul Apostol Iuda, ruda Domnului, unul din cei 12 Apostoli (I)
Stil vechi
19 Iunie

Vineri

Stil nou
2 Iulie
Ziua precedentă
Ziua următoare
Postul Sfinților Apostoli. Post aspru
Sfântul Apostol Iuda, ruda Domnului, unul din cei 12 Apostoli (I). Sfântul Ierarh Iov, primul patriarh al Moscovei și a toată Rusia (+1607). Sfântul Cuvios Paisie cel Mare din Egipt (+400). Sfântul Mucenic Zosima Ostaşul din Apolonia (+116). Sfântul Ierarh Ioan Maximovici, făcătorul de minuni, arhiepiscop de Shangai și San Francisco în America (+1966). Sfântul Cuvios Zinon din Egipt, ucenicul Avvei Siluan (IV). Sfântul Mucenic Asingrit, care a pătimit la Constantinopol. Sfânta Maria mironosiţa, mama Sfântului Apostol Iacob (I). Sfântul Sfințit Mucenic Anatolon, episcop de Milano în Italia (+64) . Sfântul Mucenic Ursicin Medicul, care a pătimit la Ravenna în Italia (+67). Sfântul Macarie din Petra (IV). Sfinții Sfințiți Mucenici: episcopul Gaudentie, diaconul Culmant, dimpreună cu binecredinciosul creștin Andrei şi cei 53 de Mucenici din familia sa, care au pătimit la Arezzo în Italia (+365). Sfântul Cuvios Ioan Sihastrul din Palestina (V). Sfântul Ierarh Inochentie, episcop de Le Mans în Franţa (+559). Sfântul Ierarh Deodat, episcop de Nevers în Franţa (+679). Sfântul Ierarh Hildegrin, episcop din Franţa (+827). Sfântul Sfințit Mucenic Bruno-Bonifatie, arhiepiscop de Mersburg în Germania (+1009). Sfântul Cuvios Romuald, egumen la Camaldoli-Ravenna în Italia (+1027) . Sfântul Cuvios Varlaam din Şenkursk în Rusia (+1462). Sfântul Cuvios Paisie din Bansko-Bulgaria, monah la Mănăstirea Hilandar din Sfântul Munte Athos, ucenicul Sfântului Cuvios Paisie Velicikovski (+1798). Sfântul Sfințit Nou Mucenic din Rusia: episcopul Partenie, care a pătimit în timpul regimului comunist (+1937).
File pateric

La o întâlnire cu tinerii din parohia sa, un duhovnic deschise vorba despre ispitele pe care le aduce televizorul. La un moment dat, unul dintre tineri, Toni, făcu referire la o emisiune religioasă pe care o vedea în fiecare săptămână:
- Nu stiu cât o să mai dureze emisiunea asta, pentru că, spre deosebire de alte emisiuni religioase, aici se prezintă fără modificări învătătura ortodoxă. Nu sunt invitati nici sectanti, nici vorbitori de alte religii. Este o emisiune cu adevărat folositoare.
- Da, spuse Bogdan, un alt tânăr, dar ai văzut si tu ce urmează după ea.
- Ce urmează? întrebă părintele.
- Urmează un talk-show moderat de o prezentatoare foarte vulgară, răspunse Bogdan.
- Tie cum ti se pare talk-show-ul?, îl întrebă părintele pe Toni.
- Nu stiu, părinte. Cum se termină emisiunea religioasă, sting televizorul si fac altceva. Sunt foarte presat de timp…
- O, de ar întelege toti crestinii cât de important este timpul. Nu ne mai întâlnim cu clipa care trece.
- Dar de unde stii, Toni, ce merită să vezi si ce nu?
- Îmi iau programul si îmi însemnez toate emisiunile care cred că merită să fie văzute.
- Si ai timp să le vezi pe toate? Nu ziceai că esti presat de timp? întrebă Bogdan.
- Nu sunt prea multe, cam trei-patru pe săptămână. Si uneori mai văd câte un film. În rest, nu mă uit la televizor.
O fată interveni în discutie:
- Asta e cea mai bună solutie. Să îti iei programul si să îti alegi ceea ce vrei să vezi. Nu are rost să stai tot timpul în fata ecranului asteptând ceva interesant.
Părintele spuse:
- Dacă omul ar sti cu adevărat ce să aleagă, ar fi bine. Numai că multi se mint singuri si stau ore întregi în fata televizorului închipuindu-si că se aleg cu vreun oarecare folos. Si de multe ori cunostintele aflate de la televizor nu ajută la nimic altceva decât la risipirea unui timp care ar putea fi folosit mai bine. Oricum, Toni face foarte bine; cum se termină emisiunea care îl interesează, stinge televizorul.
Auzindu-l pe părinte, Bogdan îsi dădu seama cât gresea. Se uita foarte mult timp la televizor si, chiar dacă uneori vedea ceva de folos, rămânea în fata ecranului si după aceea …

Odată preotul Schitului a mers la arhiepiscopul Alexandriei pentru o trebuintă bisericească. După ce s-a întors si a venit la Schit, îl întrebau fratii, zicând: "Cum ai umblat, avvo? Ce ai văzut în oras?". Răspuns-a lor: "Eu, fratilor, altă fată de om n-am văzut în cetate, decât pe arhiepiscopul". Iar ei, auzind aceasta, se minunau si, după acest cuvânt al lui, au început toti fratii foarte tare a păzi acel obicei, adică a-si păzi ochii lor de vederile nefolositoare. (16-280)

Pilda zilei

Intarzierea in casatorie

Un preot l-a intrebat pe un tanar necasatorit:

- Tinere cati ani ai?

- 34 de ani, a grait tanarul.

- Si cand te casatoresti?

- Cat mai repede, a raspuns el.

- Si atunci, ce mai astepti? intreaba preotul.

- Pai, deocamdata, caut fata ideala.

- Si, ai gasit-o?

- Da!

- Si atunci, ce mai stai?

Cu putina rusine, tanarul raspunse:

- Pai si ea cauta baiatul ideal.

Rugaciunea Zilei

Rugăciunea de vineri

Doamne Iisuse Hristoase, Mântuitorul cel dulce al sufletului meu, în această zi a Răstignirii Tale pe Cruce ai pătimit şi ai luat moarte pentru păcatele noastre, mă mărturisesc înaintea Ta, cum că eu sânt cel ce Te-am răstignit cu păcatele mele cele multe.

Mă rog însă Bunătăţii Tale celei nespuse, să mă învredniceşti cu Darul Tău, Doamne, ca şi eu să pot răbda patimi pentru credinţa, speranţa şi iubirea ce le am către Tine, precum Tu Cel îndurat ai răbdat pentru mântuirea mea. Întăreşte-mă, o, Doamne ca de astăzi înainte să port Crucea Ta cu bucurie şi cu mare căinţă, şi să urăsc cugetele mele şi voinţele mele cele rele. Sădeşte în inima mea întristarea de moartea Ta ca să o simt precum au simţit-o iubita ta Maică, ucenicii Tăi şi femeile purtătoare de mir, ce stăteau lângă Crucea Ta.

Luminează-mi simţirile cele sufleteşti, ca să se mişte şi să priceapă moartea Ta, precum ai făcut de Te-au cunoscut făpturile cele neînsufleţite, când s-au mişcat la Răstignirea Ta, şi mai vârtos, cum te-a cunoscut tâlharul cel credincios şi pocăit, şi ţi s-a plecat, de l-ai pus în rai. Dă-mi, Doamne, şi mie, tâlharului celui rău, Darul Tău, precum atunci l-ai dat aceluia şi-mi iartă păcatele, pentru Sfintele Tale Patimi, şi cu bună întoarcere şi căinţă mă aşează împreună cu el în rai, ca un Dumnezeu şi Ziditor ce-mi eşti.

Mă închin Crucii Tale, Hristoase, şi pentru iubirea Ta către noi, zic către dânsa: Bucură-te, cinstită Cruce a lui Hristos, pe care ridicat şi pironit fiind Domnul, a mântuit lumea!

Bucură-te, pom binecuvântat, pentru că tu ai ţinut rodul vieţii, care ne-a mântuit de moartea păcatului. Bucură-te, drugul cel tare, care ai sfărâmat uşile iadului.

Bucură-te, cheie împărătească, ce ai deschis uşa raiului.

O, Hristoase al meu răstignit, câte ai pătimit pentru noi! Câte răni, câte scuipări şi câtă ocară ai răbdat pentru păcatele noastre şi pentru a ne da încă pildă de adevărată răbdare în suferinţele şi necazurile vieţii acesteia!

Si fiindcă acestea ni le trimite Dumnezeu pentru păcatele noastre, ca să ne îndreptăm şi să ne apropiem de El, şi aşa, numai spre folosul nostru ne pedepseşte în această viaţă. De aceea, rogu-mă Ţie, Stăpâne, ca la necazurile, ispitele şi durerile câte ar veni asupra mea, să-mi înmulţeşti împreună şi răbdarea, puterea şi mulţumirea, căci cunosc, că neputincios sânt de nu mă vei întări; orb de nu mă vei lumina; legat de nu mă vei dezlega; fricos de nu mă vei face îndrăzneţ; pierdut de nu mă vei cerca; sclav de nu mă vei răscumpăra cu bogata şi Dumnezeiasca Ta putere şi cu Darul Sfintei Tale Cruci, căreia mă închin şi o măresc, acum, şi pururea şi în vecii vecilor.

Amin.