Un preot de tară a construit în satul său o biserică mare, pentru că cea veche era foarte mică si nu încăpeau în ea decât putini credinciosi. Între timp, părintele intrase la doctorat si îsi împărtea timpul între slujbe, studiu si supravegherea lucrărilor de constructie. Când biserica din sat a fost gata, episcopul i-a propus să se ocupe de zidirea unei biserici în oras, foarte aproape de catedrală. Fiind un bun gospodar, preotul a primit această propunere. Datorită priceperii sale si hărniciei lucrătorilor, în mai putin de un an a doua biserică a fost ridicată. Asa cum era de asteptat, preotul a fost mutat de episcop la oras, ca preot paroh al noii biserici despre a cărei frumusete se dusese vestea.
Fiind asezată în centrul orasului, noua biserică era plină de credinciosi. Multi erau atrasi de predicile părintelui, care avea o cultură vastă. Dar, de când îsi luase doctoratul, în inima acestuia se înfiripase mândria. Când veneau la el credinciosi din vechea sa parohie, nu le dădea atentie. I se părea că este prea destept pentru a sta de vorbă cu ei si că nu avea de ce să îsi risipească vremea cu discutii banale.
La un moment dat, la biserică a venit Însusi Hristos în chipul unui tăran.
- Ce vrei, omule? Vrei niste bani? l-a întrebat părintele, grăbit, băgând mâna în buzunar.
- Nu, părinte, nu vreau bani. Vreau să stau de vorbă cu dumneavoastră.
- Sunt ocupat, nu am timp astăzi, răspunse părintele.
- Vă rog mult, părinte, am venit de departe.
- Stai si asteaptă. Poate că până la urmă o să îmi găsesc cinci minute si pentru tine.
Hristos a rămas să astepte. Timpul trecea, dar părintele se ocupa numai de altii. A venit primarul, a stat cu el. A venit un colonel, a stat cu el. A venit un doctor, a stat si cu acesta. La tăran nici nu se uita. Până la urmă a venit un taxi si o femeie fardată strident l-a luat pe părinte să-i facă sfestanie. Părintele a plecat, prefăcându-se că nu îl vede pe Cel care arăta ca un tăran.
Rămas în biserică numai cu paracliserul, Hristos i-a spus:
- Să îi zici preotului că pentru râvna lui de a ridica biserici, o să îi dau multă slavă pe lumea aceasta. O să aibă tot ce îsi doreste. Pentru cunoasterea pe care a dobândit-o în studiile lui înalte va fi lăudat si de credinciosi si de necredinciosi. Dar pentru că nu a vrut să stea de vorbă cu Mine aici, nu va ajunge în Împărătia Mea.
Si, zicând acestea, s-a făcut nevăzut.
Un chinoviarh avea mare slavă de la oameni si era părinte peste două sute de călugări. La chinovia acestora a venit Hristos în chipul unui bătrân sărac, cunoscut lui mai înainte, si-l ruga pe portar să spună părintelui că este cutare frate. Iar portarul, abia înduplecându-se, a intrat să-l vestească, dar l-a aflat pe părintele vorbind cu oarecari străini si, asteptând putin, i-a spus despre acel bătrân sărac. Chinoviarhul i-a răspuns cu mânie, zicând: "Nu vezi că vorbesc cu oamenii? Lasă-mă acum!". Si, sfiindu-se, portarul s-a dat în lături si, întorcându-se, a spus celui ce se părea că este bătrân sărac cuvântul proiestosului.
Iar Domnul cel îndelung răbdător a petrecut sezând la poartă. Si pe la al cincilea ceas a venit la chinovie un bogat, pe care degrabă ascultându-l portarul, i-a deschis si a vestit chinoviarhului despre el. Iar el, iesind, cu osârdie l-a întâmpinat la usă. Si văzându-l pe el, Cel bogat întru milă Dumnezeu, Care venise în chip de bătrân sărac, îl ruga, zicând: "Voiesc să vorbesc cu tine, părinte!". Iar el, de nici un răspuns învrednicindu-l, a intrat împreună cu bogatul, sârguindu-se să-i gătească masă. După ce a prânzit bogatul, l-a petrecut părintele până la usă si s-a întors înapoi, fiind robit de multele griji, si a uitat rugăciunea bătrânului sărac si fără de răutate.
Făcându-se seară, după ce nimeni nu l-a chemat pe acel blagoslovit sărac, apropiindu-Se iarăsi de portar i-a poruncit să spună acestea proiestosului: "De vreme ce voiesti slava oamenilor, Eu pentru osteneala ta cea de mai înainte si multele tale nevointe îti voi trimite vizitatori din cele patru părti ale lumii. Dar din bunătătile Împărătiei Mele nu vei gusta". Si din acele cuvinte s-a cunoscut Săracul Cel Atottiitor.