Sfântul Ierarh Teofil, mai întâi monah la Pecerska, iar apoi episcop de Novgorod şi Pskov în Rusia (+1484)

Pomenirea Sfântului Ierarh Teofil, mai întâi monah la Pecerska, iar apoi episcop de Novgorod şi Pskov în Rusia (+ 1484)


Acesta se nevoi în mănăstirea Otesk și fu așezat arhiepiscop al Novgorodului la 15 decembrie 1472 la Moscova, după fericita adormire a sfântului ierarh Iona.

Vremea păstoririi sfântului ierarh fu una plină de frământări pentru ținutul Novgorodului, căci văduva Marta Borețkaia și cei cu dânsa răspândeau printre locuitorii ținutului răzvrătirea împotriva cneazului întregii Rusii Ivan al III-lea a cărui cea dintâi soție a fost Elena, fiica sfântului Ștefan cel Mare.

Călugărul Pimen, și el adept al taberei rezvrătite, stârni poporul împotriva sfântului ierarh. Chiar o parte dintre locuitori erau dispuși să treacă de partea lituanienilor și să nege ascultarea față de Moscova.

Văzând primejdia ce păștea turma sa, în anul 1479, bunul păstor adresă o scrisoare, ce se păstrează până astăzi, locuitorilor Novgorodului cuprinși de furia răzvrătirii în care le spuse:

„Nu trădați Ortodoxia pentru a deveni turmă a apostaților. Mă voi întoarce înapoi în umila mea chilie de unde m-ați luat pentru rușinea acestei răzvrătiri”.

Aceștia însă nu ascultară de cuvintele bunului păstor și un război fratricid izbucni între Moscova și Novgorodul. Înfrângerea locuitorilor Novgorodului îi sili pe aceștia să ceară mila Moscovei pe care o primiră prin mijlocirea sfântului Teofil.

Un an mai târziu, în 1480, sfântul Teofil fu închis din porunca cneazului Ivan al III-lea în mănăstirea Ciudov din Moscova unde petrecu vreme de 3 ani după care se mută la odihna cea de Sus.

Tradiția spune că pe când sfântul ierarh Teofil se afla pe patul de boală în mănăstirea Ciudov, i se arătă sfântul ierarh Nifon al Novgorodului ale cărui cinstite moaște odihneau în peștera sfântului cuvios Antonie din Lavra Peșterilor.

Acesta îi aminti sfântului ierarh Teofil de făgăduința sa de a se închina la sfinții aflați în marea Lavră a Peșterilor. Însă pe când se îndrepta spre Kiev, aproape de Nipru, din pricina bolii, sfântul Teofil nu mai ajunse în viață la peșteri, însă trupul său fu așezat în acestea alături de cele ale mulțimii sfinților din Lavra Peșterilor față de care avea adâncă evlavie.

Pomenirea sfântului ierarh Teofil se mai săvârșește și la 28 august/10 septembrie (Soborul sfinților din Peștera din Depărtare) și în a doua Duminică a Postului Mare (Soborul sfinților din Lavra Peșterilor din Kiev).