Sfântul Prooroc Sameu Elamiteanul (X î. Hr.) Sfântul Cuvios Iona, ctitorul Mănăstirii Sfânta Treime (sau a Sfântului Iona) din Kiev, care s-a săvârșit cu pace în anul 1902 Sfântul Mucenic Polieuct din Meletina în Armenia Mică, care s-a săvârşit prin sabie în vremea împăratului Deciu (+251) Sfântul Sfințit Mucenic Filip, mitropolitul Moscovei şi a întregii Rusii, care mai înainte a fost egumen la Mănăstirea Soloveţ (+1569)
Stil vechi
9 Ianuarie

Miercuri

Stil nou
22 Ianuarie
Ziua precedentă
Ziua următoare
Dezlegare la pește
Duminica a XXXII-a după Cincizecime. Sfântul Sfințit Mucenic Filip, mitropolitul Moscovei şi a întregii Rusii, care mai înainte a fost egumen la Mănăstirea Soloveţ (+1569). Sfântul Mucenic Polieuct din Meletina în Armenia Mică, care s-a săvârşit prin sabie în vremea împăratului Deciu (+251). Sfântul Cuvios Evstratie din Tars, făcătorul de minuni, monah la Muntele Olimpului, iar apoi egumen al Mănăstirii Agora (+846). Sfântul Cuvios Ierarh Petru al II-lea, episcopul Sevastiei Armeniei și fratele Sfântului Vasile cel Mare, arhiepiscopul Cezareii Capadociei (+387). Sfântul Prooroc Sameu Elamiteanul (X î. Hr.). Sfântul Cuvios Iona, ctitorul Mănăstirii Sfânta Treime (sau a Sfântului Iona) din Kiev, care s-a săvârșit cu pace în anul 1902. Sfântul Mucenic Pavel (Nicolschi), prezbiterul (1943). Sfinții Mucenici: Lavrentie și Antonina. Sfântul Ierarh Marcelin, episcop de Ancona în Italia (+550). Sfântul Adrian de Canterbury în Anglia (+710). Sfântul Cuvios Fillan, egumen din Scoţia (+750). Sfânta Muceniță Partenia din Edesa, care a pătimit în Macedonia (+1373).
File pateric

Un părinte le spunea credinciosilor:
- "Cu sute de ani în urmă, înainte să se inventeze tiparul, cine avea o carte duhovnicească tinea la ea ca la ochii din cap. Oamenii, mai ales monahii, se nevoiau să împlinească ceea ce citeau. Citeau putin si făceau mult. Dar astăzi oamenii se zbat să îsi facă biblioteci cât mai mari, cât mai impresionante, dar citesc din ce în ce mai putin. Cumpără cărtile spunând că le vor citi când vor avea timp. Iar de citit, chiar din cărtile duhovnicesti, citesc numai ce li se pare interesant, iesit din comun, palpitant. Nu vor să citească o carte care i-ar îndemna să îsi schimbe vietile în bine, punând început bun mântuirii.

Zis-a un bătrân: "Proorocii au făcut cărtile si, venind părintii, au trăit după Scriptură. Cei de după dânsii le-au învătat pe de rost si le-au si scris, pe când cei de pe urmă, le-au pus desarte pe ferestre". (16-425)

Pilda zilei

    Neagoniseala

    Avva Teodor de la Ferme avea trei cărţi bune. S-a dus la avva Macarie şi-i zice: "Am trei cărţi bune, care-mi trebuie, iar fraţii mi le cer, şi ei, cu împrumut şi le folosesc. Spune-mi, ce să fac: să le ţin pentru folosul meu şi al fraţilor ori să le vând şi să dau banii săracilor?". Bătrânul a răspuns: "Bune sunt toate faptele, dar mai buna dintre toate este neagoniseala". Cum a auzit, avva Teodor s-a dus, a vândut cărţile şi a dat banii săracilor.

Rugaciunea Zilei

Rugaciunea de Miercuri

Doamne Atotputernice și Atotîndurate! Îmi aduc aminte că Te-ai născut Om din Sfânta Fecioară în peșteră și ai fost vândut cu treizeci de arginți de ucenicul cel viclean, ca să ne răscumperi pe noi, păcătoșii, de sub puterea diavolului. Pentru aceasta, Te rog, îndură-Te de mine, păcătosul!

Primește, Doamne, această mică a mea rugăciune, și umilita a mea voință, că mă întristez pentru că Te-am întristat, și mă amărăsc pentru ca Te-am supărat fără de număr. La Tine, Prea Bunule Mântuitor, am toată speranța, și cred că Tu, care din iubire de oameni ai primit să fii vândut pentru noi, Te vei îndura și de mine acum, ca să mă mântuiești de chinurile cele de veci, și să mă învrednicești Împărăției Tale.

Nu Te depărta de la mine Doamne, și ajută-mi, ca în toate sa fac voia Ta, și să nu Te mai răstignesc în toate zilele cu faptele mele cele păcătoase, nici sa Te batjocoresc cu cugetele mele cele rele, precum făceau iudeii cei necredincioși în timpul Sfintelor Tale Patimi, ci ca femeia cea pacătoasa să-Ti spăl picioarele, cu lacrimile ochilor mei, pentru ca să mă învrednicesc a auzi și eu din Gura Ta cea dulce: Iertate să-ți fie păcatele...

Amin.

Biblia intr-un an

 Exodul 21-24

Capitolul 21
1.     "Iată acum legiuirile pe care tu le vei pune în vedere lor:
2.     De vei cumpăra rob evreu, el să-ti lucreze şase ani, iar în anul al şaptelea să iasă slobod, în dar.
3.     Dacă acela a venit în casa ta singur, singur să iasă; iar de a venit cu femeie, să iasă cu el şi femeia lui.
4.     Dacă însă îi va fi dat stăpânul femeie şi aceasta va fi născut fii sau fiice, atunci femeia şi copiii ei vor fi ai stăpânului lui, iar el va ieşi singur.
5.     Iar dacă robul va zice: Îmi iubesc stăpânul, femeia şi copiii şi nu voi să mă liberez,
6.     Atunci să-l aducă stăpânul lui la judecători şi, după ce l-a apropiat de uşă sau la uşori, să-i găurească stăpânul urechea cu o sulă, şi-l va robi în veci.
7.     Dacă cineva îşi va vinde fiica roabă, ea nu va ieşi cum ies roabele.
8.     Dacă ea nu va plăcea stăpânului său, care şi-a ales-o, să-i îngăduie a se răscumpăra, dar el nu va avea voie s-o vândă la familie străină, după ce i-a fost necredincios.
9.     Dacă a logodit-o cu fiul său, atunci să se poarte cu ea după dreptul fiicelor.
10.     Iar dacă va mai lua şi pe alta, atunci ea să nu fie lipsită de hrană, de îmbrăcăminte şi de traiul cu bărbatul său.
11.     Iar dacă el nu-i va face aceste trei lucruri, să iasă de la dânsul în dar, fără răscumpărare.
12.     De va lovi cineva pe un om şi acela va muri, să fie dat morţii.
13.     Iar de nu-l va fi lovit cu voinţă şi i-a căzut sub mână din îngăduirea lui Dumnezeu, îţi voi hotărî un loc, unde să fugă ucigaşul.
14.     Dacă însă va ucide cineva pe aproapele său cu bună ştiinţă şi cu vicleşug şi va fugi la altarul Meu, şi de la altarul Meu să-l iei şi să-l omori.
15.     Cel ce va bate pe tată sau pe mamă să fie omorât.
16.     Cel ce va fura un om din fiii lui Israel şi, făcându-l rob, îl va vinde, sau se va găsi în mâinile lui, acela să fie omorât.
17.     Cel ce va grăi de rău pe tatăl său sau pe mama sa, acela să fie omorât.
18.     De se vor sfădi doi oameni şi unul va lovi pe celălalt cu o piatră, sau cu pumnul, şi acela nu va muri, ci va cădea la pat,
19.     De se va scula şi va ieşi din casă cu ajutorul cârjei, cel ce l-a lovit nu va fi vinovat de moarte, ci va plăti numai împiedicarea aceluia de la muncă şi vindecarea lui.
20.     Iar de va lovi cineva pe robul său sau pe slujnica sa cu toiagul, şi ei vor muri sub mâna lui, aceia trebuie să fie răzbunaţi;
21.     Iar de vor mai trăi o zi sau două, ei nu trebuie răzbunaţi, că sunt plătiţi cu argintul stăpânului lor.
22.     De se vor bate doi oameni şi vor lovi o femeie însărcinată şi aceasta va lepăda copilul său fără altă vătămare, să se supună cel vinovat la despăgubirea ce o va cere bărbatul acelei femei şi el va trebui să plătească potrivit cu hotărârea judecătorilor.
23.     Iar de va fi şi altă vătămare, atunci să plătească suflet pentru suflet,
24.     Ochi pentru ochi, dinte pentru dinte, mână pentru mână, picior pentru picior,
25.     Arsură pentru arsură, rană pentru rană, vânătaie pentru vânătaie.
26.     Iar de va lovi cineva pe robul său în ochi iar pe slujnica sa o va lovi în ochi şi ea îl va pierde, să-l lase liber ca despăgubire pentru ochi.
27.     Şi de va pricinui căderea unui dinte al robului său sau al roabei sale, să le dea drumul pentru acel dinte.
28.     Dacă un bou va împunge de moarte bărbat sau femeie, boul să fie ucis cu pietre şi carnea lui să nu se mănânce, iar stăpânul boului să fie nevinovat.
29.     Iar dacă boul a fost împungător cu o zi sau cu două sau cu trei înainte, şi stăpânul lui, fiind vestit despre aceasta, nu l-a închis şi boul a ucis bărbat sau femeie, boul să fie ucis cu pietre şi stăpânul lui să fie dat morţii.
30.     Dacă însă i se va pune stăpânului preţ de răscumpărare, pentru sufletul său, ce va fi pus asupra lui aceea va şi plăti.
31.     Tot după această lege să se urmeze, de va împunge boul băiat sau fată.
32.     Iar de va împunge boul rob sau roabă, să se plătească stăpânului acestora treizeci de sicli de argint, iar boul să fie ucis cu pietre.
33.     De va săpa cineva o fântână sau va descoperi o fântână şi nu o va acoperi şi va cădea în ea un bou sau un asin,
34.     Stăpânul fântânii trebuie să plătească argint stăpânului lor, iar boul sau asinul să fie al lui.
35.     Iar dacă boul cuiva va împunge boul altuia şi va muri, să se vândă boul cel viu şi preţul să-l împartă pe din două; de asemenea şi pe cel ucis să-l împartă pe din două.
36.     Iar de s-a ştiut că boul a fost împungător de multă vreme, dar stăpânul lui, fiind înştiinţat despre aceasta, nu l-a păzit, atunci acesta trebuie să plătească bou pentru bou, iar cel ucis să fie al lui".

Capitolul 22
1.     "De va fura cineva un bou sau o oaie şi le va junghia, sau le va vinde, să plătească cinci boi pentru un bou şi patru oi pentru oaie!
2.     Dacă furul va fi prins spărgând şi va fi lovit încât să moară, cel ce l-a lovit nu va fi vinovat de moartea lui.
3.     Iar de se va face aceasta după ce a răsărit soarele, va fi vinovat şi pentru ucidere va fi ucis. Cel ce a furat va trebui să plătească tot şi de nu are cu ce, să fie vândut el pentru plata celor furate.
4.     Iar de se va prinde furul şi cele furate se vor găsi la el vii, fie bou, oaie sau asin, să plătească îndoit.
5.     De va pricinui cineva pagubă într-o ţarină sau vie, lăsând vitele să pască, stricând ţarina altuia, să plătească din ţarina sa potrivit cu stricăciunea; iar de a păscut toată ţarina, să plătească despăgubire cu ce are mai bun în ţarina sa şi cu ce are mai bun în via sa.
6.     De va izbucni foc şi va cuprinde spini şi, întinzându-se, va arde clăi, sau snopi, sau holdă, să plătească despăgubire îndoit cel ce a aprins focul.
7.     De va da cineva vecinului său argint sau lucruri să le păstreze şi acelea vor fi furate din casa acestui om, de se va găsi furul, să le plătească îndoit;
8.     Iar de nu se va găsi furul, să vină stăpânul casei înaintea judecătorilor şi să jure că nu şi-a întins mâna asupra lucrului aproapelui său.
9.     Pentru tot lucrul care s-ar putea fura: bou sau asin, oaie sau haină, sau orice lucru pierdut, despre care va zice cineva: "Acesta este al meu!" pricina amândurora trebuie să fie adusă înaintea judecătorilor, şi cel ce va fi osândit de judecători să plătească aproapelui său îndoit.
10.     De va da cineva spre pază aproapelui său asin sau bou, sau oaie, sau alt dobitoc şi va muri, sau va fi vătămat, sau luat fără să ştie cineva,
11.     Să facă amândoi jurământ înaintea Domnului, că cel ce a luat pe seama sa nu şi-a întins mâna asupra lucrului aproapelui său, şi aşa stăpânul trebuie să primească jurământul, iar celălalt nu va avea să-l despăgubească;
12.     Iar de se va fura de la el, să plătească stăpânului despăgubire.
13.     Dacă însă va fi sfâşiat de fiară, să-i aducă ceea ce a rămas ca mărturie şi nu va plăti despăgubire pentru vita sfâşiată.
14.     De va împrumuta cineva de la aproapele său vită şi aceea se va vătăma sau va pieri, şi stăpânul ei nu va fi cu ea, să o plătească;
15.     Iar dacă stăpânul ei a fost cu ea, să nu o plătească. Iar dacă a fost închiriată cu bani, se va socoti pentru chiria aceea.
16.     De va amăgi cineva o fată nelogodită şi se va culca cu ea, să o înzestreze şi să o ia de soţie;
17.     Iar dacă tatăl ei se va feri şi nu va voi să o dea lui de femeie, atunci el să plătească tatălui fetei bani câţi se cer pentru înzestrarea fetelor.
18.     Pe vrăjitori să nu-i lăsaţi să trăiască!
19.     Tot cel ce se împreună cu dobitoc să fie omorât.
20.     Cel ce jertfeşte la alţi dumnezei, afară de Domnul, să se piardă.
21.     Pe străin să nu-l strâmtorezi, nici să-l apeşi, căci şi voi aţi fost străini în pământul Egiptului.
22.     La nici o văduvă şi la nici un orfan să nu le faceţi rău!
23.     Iar de le veţi face rău şi vor striga către Mine, voi auzi plângerea lor,
24.     Şi se va aprinde mânia Mea şi vă voi ucide cu sabia şi vor fi femeile voastre văduve şi copiii voştri orfani.
25.     De vei împrumuta bani fratelui sărac din poporul Meu, să nu-l strâmtorezi şi să nu-i pui camătă.
26.     De vei lua zălog haina aproapelui tău, să i-l întorci până la asfinţitul soarelui,
27.     Căci aceasta este învelitoarea lui, aceasta este singura îmbrăcăminte pentru goliciunea sa. fn ce va dormi el? Deci de va striga către Mine, îl voi auzi, pentru că sunt milostiv.
28.     Pe judecători să nu-i grăieşti de rău şi pe căpetenia poporului tău să nu o huleşti!
29.     Nu întârzia a-Mi aduce pârga ariei tale şi a teascului tău; pe cel întâi-născut din fiii tăi să Mi-l dai Mic!
30.     Asemenea să faci cu boul tău, cu oaia ta şi cu asinul tău: şapte zile să fie ei la mama lor, iar în ziua a opta să Mi le dai Mie!
31.     Să-Mi fiţi popor sfânt; să nu mâncaţi carnea dobitocului sfâşiat de fiară în câmp, ci s-o aruncaţi la câini!"

Capitolul 23
1.     "Să nu iei aminte la zvon deşert; să nu te uneşti cu cel nedrept, ca să fii martor mincinos!
2.     Să nu te iei după cei mai mulţi, ca să faci rău; şi la judecată să nu urmezi celor mai mulţi, ca să te abaţi de la dreptate;
3.     Nici săracului să nu-i fii părtinitor la judecată!
4.     De vei întâlni boul duşmanului tău sau asinul lui rătăcit, să-l întorci şi să I-l duci!
5.     De vei vedea asinul vrăjmaşului tău căzut sub povară, să nu-l treci cu vederea, ci să-l ridici împreună cu el.
6.     Să nu judeci strâmb pricina săracului tău!
7.     De orice cuvânt mincinos să te fereşti; să nu ucizi pe cel nevinovat şi drept, căci Eu nu voi ierta pe nelegiuit.
8.     Daruri să nu primeşti, căci darurile orbesc ochii celor ce văd şi strâmbă pricinile cele drepte.
9.     Pe străin să nu-l obijduieşti, nici să nu-l strâmtorezi, căci voi ştiţi cum e sufletul pribeagului, că şi voi aţi fost pribegi în ţara Egiptului.
10.     Şase ani să semeni ţarina ta şi să aduni roadele ei,
11.     Iar în al şaptelea, las-o să se odihnească; şi se vor hrăni săracii poporului tău, iar rămăşiţele le vor mânca fiarele câmpului. Aşa să faci şi cu via ta şi cu măslinii tăi.
12.     În şase zile să-ţi faci treburile tale, iar în ziua a şaptea să te odihneşti, ca să se odihnească şi boul tău şi asinul tău şi ca să răsufle fiul roabei tale şi străinul care e cu tine.
13.     Păziţi toate câte v-am spus şi numele altor dumnezei să nu le pomeniţi, nici să se audă ele din gura voastră.
14.     De trei ori în an să-Mi prăznuieşti:
15.     Să ţii sărbătoarea azimelor. şapte zile să mănânci azime în timpul lunii lui Aviv cum ţi-am poruncit, "ci în acea lună ai ieşit din Egipt; să nu te înfăţişezi înaintea Mea cu mâna goală.
16.     Să ţii apoi sărbătoarea secerişului şi a strângerii celor dintâi roade ale tale, pe care le-ai semănat în ţarina ta, şi sărbătoarea strângerii roadelor toamna, când aduni de pe câmp munca ta.
17.     De trei ori pe an să se înfăţişeze înaintea Domnului Dumnezeului tău toţi cei de parte bărbătească ai tăi.
18.     Când voi alunga neamurile de la faţa ta şi voi lărgi hotarele tale, să nu torni sângele jertfei tale pe dospit, nici grăsimea de la jertfa Mea cea de la sărbători să nu rămână pe a doua zi.
19.     Pârga. din roadele ţarinii tale să o aduci în casa Domnului Dumnezeului tău! Să nu fierbi iedul în laptele mamei lui!
20.     Iată Eu trimit înaintea ta pe îngerul Meu, ca să te păzească în cale şi să te ducă la pământul acela pe care l-am pregătit pentru tine.
21.     Ia aminte la tine însuţi; să-l asculţi şi să nu-i fi necredincios, că nu te va ierta, pentru că numele Meu este în el.
22.     De vei asculta cu luare aminte glasul său şi vei face toate câte îţi poruncesc şi de vei păzi legământul Meu, Îmi veţi fi popor ales dintre toate neamurile, că al Meu este tot pământul, iar voi Înli veţi fi preoţie împărătească şi neam sfânt. Spune cuvintele acestea fiilor lui Israel: De veţi asculta cu luare aminte glasul îngerului Meu şi veţi împlini toate câte vă voi spune, voi fi vrăjmaş vrăjmaşilor tăi şi potrivnicilor tăi le voi fi potrivnic.
23.     Când va merge înaintea ta îngerul Meu, povăţuitorul tău, şi te va duce la Amorei, la Hetei, la Ferezei, ia Canaanei, la Gherghesei, la Hevei şi la Iebusei, şi-i voi stârpi pe aceştia de la faţa voastră,
24.     Atunci să nu te închini la dumnezeii lor, nici să le slujeşti, nici să faci după faptele acelora, ci să-i zdrobeşti de tot şi să strici stâlpii lor.
25.     Să slujeşti numai Domnului Dumnezeului tău şi El va binecuvânta pâinea ta, vinul tău, apa ta şi voi abate bolile de la voi.
26.     În faţa ta nu va fi femeie care să nască înainte de vreme sau stearpă; şi voi umple numărul zilelor tale.
27.     Groază voi trimite înaintea ta şi voi îngrozi de tot pe poporul asupra căruia veţi merge şi voi pune pe fugă pe toţi vrăjmaşii tăi.
28.     Trimite-voi înaintea ta viespi şi vor alunga de la faţa voastră pe Amorei, pe Hevei, pe Iebusei, pe Canaanei şi pe Hetei.
29.     Dar nu-i voi alunga de la faţa voastră într-un an, ca să nu se pustiiască pământul şi ca să nu se înmulţească asupra ta fiarele sălbatice;
30.     Ci-i voi alunga încetul cu încetul, până ce vă veţi înmulţi şi veţi lua în stăpânire pământul acela.
31.     Întinde-voi hotarele tale de la Marea Roşie până la Marea Filistenilor şi de la pustie până la râul cel mare al Eufratului, căci voi da în mâinile voastre pe locuitorii pământului acestuia şi-i voi alunga de la faţa ta.
32.     Să nu vă amestecaţi şi să nu faceţi legământ cu ei, nici cu dumnezeii lor.
33.     Să nu locuiască ei în ţara voastră, ca să nu vă facă să păcătuiţi împotriva Mea; că de veţi sluji dumnezeilor lor, aceştia vor fi cursă pentru voi".

Capitolul 24
1.     Apoi a zis Dumnezeu iarăşi către Moise: "Suie-te la Domnul, tu şi Aaron, Nadab, Abiud şi şaptezeci dintre bătrânii lui Israel şi vă închinaţi Domnului de departe.
2.     Numai Moise singur să se apropie de Domnul, iar ceilalţi să nu se apropie; poporul de asemenea să nu se suie cu el!"
3.     A venit deci Moise şi a spus poporului toate cuvintele Domnului şi legile. Atunci a răspuns tot poporul într-un glas şi a zis: "Toate cuvintele pe care le-a grăit Domnul le vom face şi le vom asculta!"
4.     Iar Moise a scris toate cuvintele Domnului. Şi el, sculându-se dis-de-dimineaţă, a zidit jertfelnic sub munte şi a pus doisprezece stâlpi, după cele douăsprezece seminţii ale lui Israel.
5.     A trimis apoi tineri dintre fiii lui Israel, de au adus aceştia arderi de tot şi au jertfit vitei, ca jertfă de izbăvire Domnului Dumnezeu.
6.     Atunci Moise, luând jumătate din sânge, l-a turnat într-un vas, iar cu cealaltă jumătate de sânge a stropit jertfelnicul.
7.     După aceea, luând cartea legământului, a citit în auzul poporului; iar ei au zis: "Toate câte a grăit Domnul le vom face şi le vom asculta!"
8.     După aceea, luând Moise sângele, a stropit poporul, zicând: "Acesta este sângele legământului, pe care l-a încheiat Domnul cu voi, după toate cuvintele acestea".
9.     Apoi s-a suit Moise şi Aaron, Nadab, Abiud şi şaptezeci dintre bătrânii lui Israel
10.     Şi au văzut locul unde stătea Dumnezeul lui Israel; sub picioarele Lui era ceva, ce semăna cu un lucru de safir, curat şi limpede ca seninul cerului.
11.     Dar El n-a întins mâna Sa împotriva aleşilor lui Israel, iar ei au văzut pe Dumnezeu, apoi au mâncat şi au băut.
12.     Şi a zis Domnul către Moise: "Suie-te la Mine în munte şi fii acolo, că am să-ţi dau table de piatră, legea şi poruncile, pe care le-am scris Eu pentru învăţătura lor!"
13.     Atunci, sculându-se Moise împreună cu Iosua, slujitorul său, s-a suit în muntele Domnului;
14.     Iar bătrânilor le-a zis: "Rămâneţi aici până ne vom întoarce la voi. Iată Aaron şi Or sunt cu voi; de va avea cineva pricină, să vină la ei".
15.     S-a suit deci Moise şi Iosua în munte şi un nor a acoperit muntele.
16.     Slava Domnului s-a pogorât pe Muntele Sinai şi l-a acoperit norul şase zile, iar în ziua a şaptea a strigat Domnul pe Moise din mijlocul norului.
17.     Chipul slavei Domnului de pe vârful muntelui era în ochii fiilor lui Israel, ca un foc mistuitor.
18.     Şi s-a suit Moise pe munte şi a intrat în mijlocul norului; şi a stat Moise pe munte patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi.