Sfântul Cuvios Antonie de la Iezeru-Vâlcea, care s-a săvârșit cu pace în anul 1742 Sfântul Ierarh Grigorie, episcop de Agrigandia în Sicilia, ucenicul Sfântului Potamion și mare făcător de minuni (VII-VII) Sfântul Ierarh Amfilohie, Episcopul Iconiei (după 394) Pomenirea mutării moaștelor Sfântului Alexandru Nevsky, prinţ de Novgorod, călugărit Alexie (+ 1263), în cetatea Vladimirului Sfântul Cuviosul Părintele nostru Sisinie Mărturisitorul din Cizic (+325) Sfântul Mitrofan, Episcopul Voronejului în Rusia (+1703)
Stil vechi
23 Noiembrie

Vineri

Stil nou
6 Decembrie
Ziua precedentă
Ziua următoare
Postul Crăciunului. Post aspru
Sfântul Ierarh Amfilohie, Episcopul Iconiei (după 394). Pomenirea mutării moaștelor Sfântului Alexandru Nevsky, prinţ de Novgorod, călugărit Alexie (+ 1263), în cetatea Vladimirului. Sfântul Ierarh Grigorie, episcop de Agrigandia în Sicilia, ucenicul Sfântului Potamion și mare făcător de minuni (VII-VII). Sfântul Cuvios Antonie de la Iezeru-Vâlcea, care s-a săvârșit cu pace în anul 1742. Sfântul Mitrofan, Episcopul Voronejului în Rusia (+1703). Sfântul Cuviosul Părintele nostru Sisinie Mărturisitorul din Cizic (+325). Sfântul Mucenic Teodor din Antiohia (IV). Sfânta Muceniță Meropia. Sfântul Ierarh Ishirion, care a fost mai întâi pustnic la Sketis în Egipt, iar mai târziu episcop (V). Sfântul Ierarh Elen, episcopul Tarsului. Sfântul Ierarh Paternian, episcop de Fano în Italia (+343). Sfântul Ierarh Clement, primul episcop de Metz în Franţa (IV). Sfântul Mucenic Teodor din Antiohia (IV). Sfântul Ierarh Speu, episcop de Spoleto în Italia (+420). Sfântul Cuvios Columban, întemeietorul şi stareţul Mănăstirilor Luxeuil din Galia şi Bobbio din Italia (+615). Sfântul Cuvios Trudo, egumen în Olanda (+693). Sfântul Ierarh Dionisie I, patriarhul Constantinopolului (+1490). Sfântul Nou Mucenic Grigorie, arhimandrit din Georgia, care a suferit în lagărul de la Auschwitz în Polonia (+1942). Sfinţii Sfințiți Noi Mucenici din Rusia: arhiepiscopul Alexandru de Harkov, episcopul Boris de Ivanovo, preotul Eleazar (Spiridonov) și Sfântul Mucenic Alexandru (Uxusov)(+1937), monahul Serafim (Tevar)(+1931) și binecredinciosul creștin Ioan (Vasilev)(+1932), care au pătimit în timpul regimului comunist.
File pateric

La o anchetă a politiei s-au descoperit droguri în camera unui eleve de liceu. Încercând să scape basma curată, aceasta a spus că le avea de la prietenul său, care era fiul primarului. Fără să cerceteze mai bine cum stau lucrurile, politistul care se ocupa de caz l-a sunat pe primar ca să îi spună că fiul său este traficant de droguri.
- Situatia se poate rezolva, spuse politistul, se poate musamaliza. Dar costă…
- Dacă sunteti sigur că e vinovat, pedepsiti-l după lege. Dar nu vă grăbiti să dati verdicte, cercetati cazul cu atentie, spuse primarul, care credea în nevinovătia fiului său.
Politistul a rămas mirat, deoarece era sigur că primarul va fi dispus să plătească scump pentru musamalizarea cazului. Cinstea primarului l-a impresionat. S-a ocupat de caz cu toată atentia, si în cele din urmă si-a dat seama că tânărul nu era implicat. Nici măcar nu mai era prieten cu fata care vindea droguri. Aceasta îi propusese cu timp în urmă să se implice în vânzarea drogurilor, dar această propunere socantă avusese ca efect sfârsitul prieteniei lor.

A voit odată stăpânitorul locului aceluia să vadă pe avva Pimen si nu primea bătrânul. Si cu pricină, ca pe un făcător de rele, l-a prins pe fiul surorii lui si l-a pus în temnită, zicând: "De va veni bătrânul si se va ruga pentru dânsul, eu îl slobozesc". Si a venit sora lui, plângând lângă usă. Iar el nu i-a dat ei răspuns. Ea îl ocăra zicând: "Omule cu inimă de aramă, fie-ti milă de mine, că numai un fiu am!". Iar el, trimitând, i-a zis ei cuvânt: "Pimen fiu n-a născut". Si asa s-a dus. Si auzind stăpânitorul, a trimis zicând: "Măcar cu cuvântul de va porunci, îl voi slobozi pe el".
Iar bătrânul i-a răspuns înapoi, zicând: "Cercetează după pravilă si de este vrednic de moarte, să moară, iar de nu este, fă cum voiesti!". Iar stăpânitorul, auzind, l-a slobozit de la închisoare. (5-165)

Pilda zilei

Cine-i drept înaintea lui Dumnezeu ?

Demult, un om l-a întrebat pe un bătrân călugăr:
- Părinte, cine-i drept înaintea lui Dumnezeu ? Am auzit povestindu-se despre o mare minune: un om care putea să zboare, să se înalţe singur în văzduh. Este acesta semn că-i drept înaintea lui Dumnezeu, asemenea sfinţilor ?
- Nu, fiule, nici vorba!
- Dar am auzit povestindu-se şi despre un om ce putea să meargă pe apă. Este acesta drept înaintea lui Dumnezeu ?
- Nici acesta ?
- Dar atunci, cine este drept ?
- Este cel ce-şi duce viaţa liniştit, în credinţă şi în frică de Dumnezeu. Dacă Dumnezeu ar fi vrut ca noi să zburam, atunci ne-ar fi dat aripi. Rostul nostru este de a fi buni creştini. Pentru a fi sfânt nu trebuie să te înalţi în văzduh cu trupul; doar sufletul să ţi se înalţe spre cer prin rugăciuni şi fapte bune. Nici nu trebuie să mergi pe ape; dar sufletul tău să rămână mereu deasupra păcatelor şi să nu se afunde în ele. Doar aşa, cu un suflet curat poţi avea o viaţă curată. Doar aşa, te poţi chema bun creştin şi poţi spera în mântuire. Cel cu inima curată se va cunoaşte, astfel, dupa viaţa sa liniştită şi după traiul cumpătat. Acela este om drept şi înaintea oamenilor, şi înaintea lui Dumnezeu.

Rugaciunea Zilei

Rugăciunea de vineri

Doamne Iisuse Hristoase, Mântuitorul cel dulce al sufletului meu, în această zi a Răstignirii Tale pe Cruce ai pătimit şi ai luat moarte pentru păcatele noastre, mă mărturisesc înaintea Ta, cum că eu sânt cel ce Te-am răstignit cu păcatele mele cele multe.

Mă rog însă Bunătăţii Tale celei nespuse, să mă învredniceşti cu Darul Tău, Doamne, ca şi eu să pot răbda patimi pentru credinţa, speranţa şi iubirea ce le am către Tine, precum Tu Cel îndurat ai răbdat pentru mântuirea mea. Întăreşte-mă, o, Doamne ca de astăzi înainte să port Crucea Ta cu bucurie şi cu mare căinţă, şi să urăsc cugetele mele şi voinţele mele cele rele. Sădeşte în inima mea întristarea de moartea Ta ca să o simt precum au simţit-o iubita ta Maică, ucenicii Tăi şi femeile purtătoare de mir, ce stăteau lângă Crucea Ta.

Luminează-mi simţirile cele sufleteşti, ca să se mişte şi să priceapă moartea Ta, precum ai făcut de Te-au cunoscut făpturile cele neînsufleţite, când s-au mişcat la Răstignirea Ta, şi mai vârtos, cum te-a cunoscut tâlharul cel credincios şi pocăit, şi ţi s-a plecat, de l-ai pus în rai. Dă-mi, Doamne, şi mie, tâlharului celui rău, Darul Tău, precum atunci l-ai dat aceluia şi-mi iartă păcatele, pentru Sfintele Tale Patimi, şi cu bună întoarcere şi căinţă mă aşează împreună cu el în rai, ca un Dumnezeu şi Ziditor ce-mi eşti.

Mă închin Crucii Tale, Hristoase, şi pentru iubirea Ta către noi, zic către dânsa: Bucură-te, cinstită Cruce a lui Hristos, pe care ridicat şi pironit fiind Domnul, a mântuit lumea!

Bucură-te, pom binecuvântat, pentru că tu ai ţinut rodul vieţii, care ne-a mântuit de moartea păcatului. Bucură-te, drugul cel tare, care ai sfărâmat uşile iadului.

Bucură-te, cheie împărătească, ce ai deschis uşa raiului.

O, Hristoase al meu răstignit, câte ai pătimit pentru noi! Câte răni, câte scuipări şi câtă ocară ai răbdat pentru păcatele noastre şi pentru a ne da încă pildă de adevărată răbdare în suferinţele şi necazurile vieţii acesteia!

Si fiindcă acestea ni le trimite Dumnezeu pentru păcatele noastre, ca să ne îndreptăm şi să ne apropiem de El, şi aşa, numai spre folosul nostru ne pedepseşte în această viaţă. De aceea, rogu-mă Ţie, Stăpâne, ca la necazurile, ispitele şi durerile câte ar veni asupra mea, să-mi înmulţeşti împreună şi răbdarea, puterea şi mulţumirea, căci cunosc, că neputincios sânt de nu mă vei întări; orb de nu mă vei lumina; legat de nu mă vei dezlega; fricos de nu mă vei face îndrăzneţ; pierdut de nu mă vei cerca; sclav de nu mă vei răscumpăra cu bogata şi Dumnezeiasca Ta putere şi cu Darul Sfintei Tale Cruci, căreia mă închin şi o măresc, acum, şi pururea şi în vecii vecilor.

Amin.

Biblia intr-un an

 

    1 Tesaloniceni 1-5

Capitolul 1
1.     Pavel şi Silvan şi Timotei, Bisericii tesalonicenilor în Dumnezeu-Tatăl şi în Domnul Iisus Hristos: Har vouă şi pace de la Dumnezeu, Tatăl nostru, şi de la Domnul Iisus Hristos.
2.     Mulţumim lui Dumnezeu totdeauna pentru voi toţi şi vă pomenim în rugăciunile noastre,
3.     Aducându-ne aminte neîncetat, înaintea lui Dumnezeu, Tatăl nostru, de lucrul credinţei voastre şi de osteneala iubirii şi de stăruinţa nădejdii voastre în Domnul nostru Iisus Hristos.
4.     Fraţilor de Dumnezeu iubiţi, noi ştim cum aţi fost aleşi;
5.     Că Evanghelia noastră n-a fost la voi numai în cuvânt, ci şi întru putere şi în Duhul Sfânt şi în deplină încredinţare, precum bine ştiţi ce fel am fost între voi, pentru voi.
6.     Şi voi v-aţi făcut următori ai noştri şi ai Domnului, primind cuvântul cu bucuria Duhului Sfânt, deşi aţi avut multe necazuri.
7.     Aşa încât v-aţi făcut pildă tuturor celor ce cred din Macedonia şi din Ahaia,
8.     Căci, de la voi, cuvântul Domnului a răsunat nu numai în Macedonia şi în Ahaia, ci credinţa voastră în Dumnezeu s-a răspândit în tot locul, astfel că nu e nevoie să mai spunem noi ceva.
9.     Căci ei înşişi istorisesc despre noi cum am fost primiţi la voi şi cum v-aţi întors la Dumnezeu, de la idoli, ca să slujiţi Dumnezeului celui viu şi adevărat,
10.     Şi să aşteptaţi pe Fiul Său din ceruri, pe Care L-a înviat din morţi, pe Iisus, Cel ce ne izbăveşte de mânia cea viitoare.  

Capitolul 2
1.     Căci ştiţi voi înşivă, fraţilor, că venirea noastră la voi n-a fost zadarnică.
2.     Ci, după ce am suferit şi am fost, precum ştiţi, ocărâţi în Filipi, am îndrăznit întru Dumnezeul nostru să grăim în faţa voastră, cu multă luptă, Evanghelia lui Dumnezeu.
3.     Pentru că îndemnul nostru nu venea din rătăcire, nici din gânduri necurate, nici din înşelăciune,
4.     Ci, după cum am fost socotiţi vrednici de Dumnezeu ca să ni se încredinţeze Evanghelia, aşa vorbim, nu căutând să plăcem oamenilor, ci lui Dumnezeu care ne încearcă inimile.
5.     Căci niciodată nu ne-am arătat cu cuvinte de linguşire, după cum ştiţi, nici cu ascunse porniri de lăcomie. Dumnezeu îmi este martor.
6.     Nici n-am căutat slavă de la oameni, nici de la voi, nici de la alţii, deşi puteam să fim cu greutate, ca apostoli ai lui Hristos.
7.     Noi însă am fost blânzi în mijlocul vostru, aşa precum o doică îngrijeşte pe fiii săi;
8.     Astfel, iubindu-vă, eram bucuroşi să vă dăm nu numai Evanghelia lui Dumnezeu, ci chiar şi sufletele noastre pentru că ne-aţi devenit iubiţi.
9.     Vă aduceţi aminte, fraţilor, de osteneala şi de truda noastră; lucrând zi şi noapte, ca să nu fim povară nici unuia din voi, aşa v-am propovăduit Evanghelia lui Dumnezeu.
10.     Voi sunteţi martori, şi Dumnezeu de asemenea, cât de sfânt şi cât de drept şi fără de prihană ne-am purtat între voi credincioşii;
11.     Ca un părinte pe copiii săi, precum ştiţi, aşa v-am rugat şi v-am mângâiat.
12.     Şi v-am rugat cu stăruinţă să umblaţi cum se cuvine înaintea lui Dumnezeu, Celui ce vă cheamă la împărăţia şi la slava Sa.
13.     De aceea şi noi mulţumim lui Dumnezeu neîncetat, că luând voi cuvântul ascultării de Dumnezeu de la noi, nu l-aţi primit ca pe un cuvânt al oamenilor, ci, aşa precum este într-adevăr, ca pe un cuvânt al lui Dumnezeu, care şi lucrează întru voi cei ce credeţi.
14.     Căci voi, fraţilor, v-aţi făcut următori ai Bisericilor lui Dumnezeu, care sunt în Iudeea, întru Hristos Iisus, pentru că aţi suferit şi voi aceleaşi de la cei de un neam cu voi, după cum şi ele de la iudei,
15.     Care şi pe Domnul Iisus L-au omorât ca şi pe proorocii lor; şi pe noi ne-au prigonit şi sunt neplăcuţi lui Dumnezeu şi tuturor oamenilor sunt potrivnici,
16.     Fiindcă ne opresc să vorbim neamurilor, ca să se mântuiască, spre a se împlini pururea măsura păcatelor lor. Dar la urmă, i-a ajuns mânia lui Dumnezeu.
17.     Iar noi, fraţilor, fiind despărţiţi de voi, o bucată de vreme, cu ochii nu cu inima, ne-am sârguit cu atât mai mult, cu mare dor, să vedem faţa voastră.
18.     Pentru aceea, am voit să venim la voi, îndeosebi eu Pavel - o dată şi încă altă dată, - dar ne-a împiedicat satana.
19.     Căci care este nădejdea noastră, sau bucuria, sau cununa laudei noastre, dacă nu chiar voi, înaintea Domnului nostru Iisus, întru a Lui venire?
20.     Căci voi sunteţi slava şi bucuria noastră.  

Capitolul 3
1.     De aceea, nemaiputând răbda, noi am hotărât să rămânem singuri la Atena.
2.     Şi am trimis pe Timotei, fratele nostru şi slujitorul lui Dumnezeu şi împreună-lucrător cu noi la Evanghelia lui Hristos, ca să vă întărească şi să vă îndemne în credinţa voastră,
3.     Ca nimeni să nu se clatine în aceste necazuri, căci singuri ştiţi că spre aceasta suntem puşi.
4.     Căci şi când eram la voi, v-am spus de mai înainte că vom avea de suferit necazuri, precum s-a şi întâmplat şi ştiţi prea bine.
5.     Pentru aceea şi eu, fiind nerăbdător, am trimis ca să cunosc credinţa voastră, ca nu cumva să vă fi ispitit ispititorul şi în zadar să ne fie osteneala.
6.     Acum însă, venind Timotei de la voi la noi şi dându-ne vestea bună despre credinţa şi dragostea voastră şi că aveţi bună amintire de noi totdeauna, dorind să ne vedeţi; la fel şi noi pe voi,
7.     De aceea, fraţilor, ne-am simţit mângâiaţi întru voi, prin credinţa voastră, în toată nevoia şi strâmtorarea noastră.
8.     Căci acum noi suntem vii, dacă voi staţi neclintiţi întru Domnul.
9.     Şi ce mulţumire, pentru voi, putem să dăm în schimb lui Dumnezeu, pentru toată bucuria cu care ne bucurăm pentru voi, înaintea Dumnezeului nostru?
10.     Noaptea şi ziua ne rugăm cu prisosinţă, ca să vedem faţa voastră şi să împlinim lipsurile credinţei voastre.
11.     Dar însuşi Dumnezeu şi Tatăl nostru, şi Domnul nostru Iisus Hristos să îndrepteze calea noastră către voi!
12.     Iar pe voi, Domnul să vă înmulţească şi să prisosiţi în dragoste unul către altul şi către toţi, precum şi noi faţă de voi,
13.     Spre întărirea inimilor voastre, ca să fiţi fără de prihană întru sfinţenie, înaintea lui Dumnezeu, Tatăl nostru, la venirea Domnului nostru Iisus Hristos, cu toţi sfinţii Săi.  

Capitolul 4
1.     În sfârşit, fraţilor, vă rugăm şi vă îndemnăm în Domnul Iisus, ca aşa cum aţi primit de la noi dreptar cum se cuvine să umblaţi şi să plăceţi lui Dumnezeu - în care chip şi umblaţi - aşa să sporiţi tot mai mult.
2.     Fiindcă ştiţi ce porunci v-am dat, prin Domnul Iisus.
3.     Căci voia lui Dumnezeu aceasta este: sfinţirea voastră; să vă feriţi de desfrânare,
4.     Ca să ştie fiecare dintre voi să-şi stăpânească vasul său în sfinţenie şi cinste,
5.     Nu în patima poftei cum fac neamurile, care nu cunosc pe Dumnezeu.
6.     Şi nimeni să nu întreacă măsura şi să nu nedreptăţească pe fratele său, în această privinţă, căci Domnul este răzbunător pentru toate acestea, după cum v-am şi spus mai înainte şi v-am dat mărturie.
7.     Căci Dumnezeu nu ne-a chemat la necurăţie, ci la sfinţire.
8.     De aceea, cel ce dispreţuieşte (acestea), nu dispreţuieşte un om, ci pe Dumnezeu, Care v-a dat pe Duhul Său cel Sfânt.
9.     Despre iubirea frăţească nu aveţi trebuinţă să vă scriu, pentru că voi înşivă sunteţi învăţaţi de Dumnezeu ca să vă iubiţi unul pe altul.
10.     Aceasta o şi faceţi, faţă de toţi fraţii, din întreaga Macedonie. Dar vă îndemnăm, fraţilor, să prisosiţi mai mult!
11.     Şi să râvniţi ca să trăiţi în linişte, să faceţi fiecare cele ale sale şi să lucraţi cu mâinile voastre precum v-am dat poruncă,
12.     Ca să umblaţi cuviincios faţă de cei din afară (de Biserică) şi să nu aveţi trebuinţă de nimeni.
13.     Fraţilor, despre cei ce au adormit, nu voim să fiţi în neştiinţă, ca să nu vă întristaţi, ca ceilalţi, care nu au nădejde,
14.     Pentru că de credem că Iisus a murit şi a înviat, tot aşa (credem) că Dumnezeu, pe cei adormiţi întru Iisus, îi va aduce împreună cu El.
15.     Căci aceasta vă spunem, după cuvântul Domnului, că noi cei vii, care vom fi rămas până la venirea Domnului, nu vom lua înainte celor adormiţi,
16.     Pentru că Însuşi Domnul, întru poruncă, la glasul arhanghelului şi întru trâmbiţa lui Dumnezeu, Se va pogorî din cer, şi cei morţi întru Hristos vor învia întâi,
17.     După aceea, noi cei vii, care vom fi rămas, vom fi răpiţi, împreună cu ei, în nori, ca să întâmpinăm pe Domnul în văzduh, şi aşa pururea vom fi cu Domnul.
18.     De aceea, mângâiaţi-vă unii pe alţii cu aceste cuvinte.  

Capitolul 5
1.     Iar despre ani şi despre vremuri, fraţilor, nu aveţi nevoie să vă scriem,
2.     Căci voi înşivă ştiţi bine că ziua Domnului vine aşa, ca un fur noaptea.
3.     Atunci când vor zice: pace şi linişte, atunci, fără de veste, va veni peste ei pieirea, ca şi durerile peste cea însărcinată, şi scăpare nu vor avea.
4.     Voi însă, fraţilor, nu sunteţi în întuneric, ca să vă apuce ziua aceea ca un fur.
5.     Căci voi toţi sunteţi fii ai luminii şi fii ai zilei; nu suntem ai nopţii, nici ai întunericului.
6.     De aceea să nu dormim ca şi ceilalţi, ci să priveghem şi să fim treji.
7.     Fiindcă cei ce dorm, noaptea dorm; şi cei ce se îmbată, noaptea se îmbată.
8.     Dar noi, fiind ai zilei, să fim treji, îmbrăcându-ne în platoşa credinţei şi a dragostei şi punând coiful nădejdii de mântuire;
9.     Că Dumnezeu nu ne-a rânduit spre mânie, ci spre dobândirea mântuirii, prin Domnul nostru Iisus Hristos,
10.     Care a murit pentru noi, pentru ca noi, fie că veghem, fie că dormim, cu El împreună să vieţuim.
11.     De aceea, îndemnaţi-vă şi zidiţi-vă unul pe altul, aşa precum şi faceţi.
12.     Vă mai rugăm, fraţilor, să cinstiţi pe cei ce se ostenesc între voi, care sunt mai-marii voştri în Domnul şi vă povăţuiesc;
13.     Şi pentru lucrarea lor, să-i socotiţi pe ei vrednici de dragoste prisositoare. Trăiţi între voi în bună pace.
14.     Vă rugăm însă, fraţilor, dojeniţi pe cei fără de rânduială, îmbărbătaţi pe cei slabi la suflet, sprijiniţi pe cei neputincioşi, fiţi îndelung-răbdători faţă de toţi.
15.     Luaţi seama să nu răsplătească cineva cuiva răul cu rău, ci totdeauna să urmaţi cele bune unul faţă de altul şi faţă de toţi.
16.     Bucuraţi-vă pururea.
17.     Rugaţi-vă neîncetat.
18.     Daţi mulţumire pentru toate, căci aceasta este voia lui Dumnezeu, întru Hristos Iisus, pentru voi.
19.     Duhul să nu-l stingeţi.
20.     Proorociile să nu le dispreţuiţi.
21.     Toate să le încercaţi; ţineţi ce este bine;
22.     Feriţi-vă de orice înfăţişare a răului.
23.     Însuşi Dumnezeul păcii să vă sfinţească pe voi desăvârşit, şi întreg duhul vostru, şi sufletul, şi trupul să se păzească, fără de prihană, întru venirea Domnului nostru Iisus Hristos.
24.     Credincios este Cel care vă cheamă. El va şi îndeplini.
25.     Fraţilor, rugaţi-vă pentru noi.
26.     Îmbrăţişaţi pe toţi fraţii cu sărutare sfântă.
27.     Vă îndemn stăruitor pe voi întru Domnul, ca să citiţi scrisoarea aceasta tuturor sfinţilor fraţi.
28.     Harul Domnului nostru Iisus Hristos să fie cu voi. Amin!